Page 37 - 1899-06
P. 37
REDACŢITOfEA, „gazeta^ i jn floare ^
ese
Afiministraţiimea şi Tipografe. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
ESAŞOV, piaţa mare Nr, 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate na N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
IM SERA TE se primoso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIWISTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
ormătbrele Birouri de «nunolurî: Se prenumeră la tote ofi
In Viona: H. Duke» Naohf. ciale poştale din întru şi din
Box. Augenfeld &, Emnrloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Bosse.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk. m Abonamentul pentru Braş&Y
InBudaposta: A. V. Qoldber- Adnunistraţiunea, Piaţa noare
gor, Eksteln Bornat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, etagit
burg: Harolyl A Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ri» garmond pe o colănă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
N r . 127. Braşov, Vineri 11 123) Iunie
Lupta Şvabilor din Bănat. Cu drept cuvânt stărue aşa-dâr retragă, totuşi scirea e adevărată, numai că 69te rutean tînăr şi nu este amploiat, care
scaunul şcolar pentru respectarea retragerea lui se va întâmpla ceva mai târ ar fi primit crescerea la guvernul looal.
Lumea la noi se dedase se pri- strictă a legilor sancţionate de Ma- ziu, după ce se va fi finalisat încheierea Nu numai atâta. Ce este mai sfânt
vescă pe G-ermanii din Bănat şi Un jestatea Sa, „pentru-că patriotismul pactului. Pe atunci s’aştâptă o remaniere lipit de inima Românului, biserica sa, este
astădl prada celei mai ruşinose umiliri.
garia ca deja copleşiţi de po voiul pretinde respectarea, âr nu încunju- a ministerului unguresc. D-1 Szell a pro- Faptele comise fără ori-ce genă, cari au
maghiarisării şi ca incapabili de a rarea legilor' . mis’o, căol, elice „Silesia", „de sigur că şters şi ultima umbră a autonomiei biseri-
1
mai resista curentului forţei şi a Recursul se încheiă prin asigu parţiala părăsire a clausulei sale în urma cesoi, ne trăesc prea viu şi prea dureros
volniciilor celor dela putere. rarea bine motivată, că, apărându-şî protestului guvernului austriac ar fi deş în memoriă, decât să le mai enarăm. Ele
Cu bucuria vedem, că nu este dreptul său de limbă basat în lege, teptat resistenţa partidelor oposiţionale de desbracă biserica nostră de totă sfinţenia
pretutindeni aşa şi că în unele părţi scaunul şcolar nu numai că n’a in mai înainte (desideuţl şi apponyiştl), dâcă ei. Dieoesa este o turmă fără păstor, căci
păstorul trăesoe în un exil ales de nevoie,
Germanii căcfuţi morţi dovedesc prin tenţionat să uneltâscă în contra lim d-1 Szell n’ar fi pus în sigură perspectivă prinejând frică de turma propriă, pe care
purtarea lor, că viuă este încă con- bei statului, der în genere nu s’a conducătorilor lor, că le va da câteva por- nu a avut bărbăţia de a-o apăra.
sciinţa naţionalităţii în ei şi că n’au făcut culpabil de nici o vătămare tofoliurî de miniştri". Baronul Bourguignon şi cu uneltele
renunţat încă la dreptul limbei lor de lege. sale sunt acei, cari au deslănţuit urgia ve
materne. Nu e nimic nou nici în atacul, Era Bourguignon — în Bucovina. nită asupra bisericei nâstre. Smomelile şi
O astfel de purtare bărbăt^scă, ce s’a încercat asupra dreptului de terorisările lui au produs acel resultat fu
prin care şi-au manifestat esisten- limbă al Şvabilor din Biserica-Albă, In numărul nostru de ieri am repro nest, care astădl umple orl-ce inimă, oe se
ţine de biserica nostră, de profundă jale şi
ţa lor naţională, au documentat’o nici în apărarea lor drâptă şi bine dus partea primă din articuiul „Patriei“ neţărmurită indignare.
în timpul din urmă Şvabii din motivată în contra lui. Dâr este, din Cernăuţi întitulat „Fra Bourguignon“ şi Dâr şi averea bisericei astădl a ajuns
Biserica-Albă printr’o luptă energică cum am c|is, forte caracteristic pen publicat în numărul dela 6 (18) Iunie a. c., la cea mai mare nesiguritate. Ascunse de
în apărarea limbei materne. încă în tru jurstările din ţâră în genere şi articol, care a fost oiocârtit în mod nemi lumina cfilei se prepară felurite lucruri, spre
14 Aprilie a. c. scaunul şcolar din în deosebi pentru mult lăudata „eră los de censură şi pentru care a fost con a-o spolia. Fondul religionar şi sucursalele
Biserica-Al bă a hotărît, cu patru Szell“, că lupta pentru drepturile le fiscat numărul 283 (18 Iun.) al „Patriei". lui au devenit un fond de reptilii în mâna
guvernului local. Veniturile lui se scurtâză
contra unui singur vot, ca limba gale cele mai elementare şi mai ne- Pentru aefi lăsăm să urmeze o parte din în mod artificial prin gheşeftari dubiose, prin
conferenţelor înveţătorescî şi a pro îndoiose ale cetăţenilor nemaghiarî articulul confiscat, âr mâne vom reproduce cari guvernul local îşi cumpără aderenţi şi
ceselor verbale în şedinţele lui se este atât de anevoiâsă şi amară. şi restul cu finea, ca cetitorii noştri să-l astupă gurile periculose, creându-şl mamelucl,
fiă limba germană, care, prin lege Nu seim, ce posiţiă va lua la aibă întreg. Etă-1: gata de-a sări în foc pentru cea mai ne-
şi statut, este limba oficială şi de rândul său ministrul Wlassics faţă cu Der sosiră alegerile. Un întreg sistem drâptă faptă. Se propagă o demoralisare,
în faţa căreia orl-ce om cinstit se umple
administraţiă a comunei, şi acăsta drâpta plângere a celor din Biserica- de terorisare s’a deslănţuit asupra poporu de îugreţoşare.
cu atât mai vîrtos, cu cât scaunul Albă. Decă ar merge după „lege şi lui nostru. Baronul Bourguignon personal Să ne întorcem însă âr la naţiunea
şcolar nu este, decât un organ de drept", n’ar trebui să mai fiă în a luat asupra sa un rol ingrat, plin de du nostră şi la provocările, cărora este ea es-
plicitate şi nesinceritate, pentru-ca să com
specialitate al adunării generale a doială, că ministrul va aproba mo promită şi să seducă partidul român, pen- pusă. Nici una din acele personagii, a că
representanţei. tivele tari aduse în recursul amintit tru-ca să-i slăbescă forţele şi energia prin ror activitate, subversivă şi duşmânâsă po
Acâsta hotărîre a fost anulată şi va cassa hotărirea comisiunei ad desorganisarea artificială a rândurilor lui. porului român, produce cele mai triste
efecte în ordinea publică din acâstă ţâră,
de cătrâ comisiunea administrativă ministrative din Timişora. Intrigele în parte au şi succes. Astădl în- încă nu este înlăturată. Ba din contră, în
a comitatului Timiş. Contra acestei Vom vede ce respuns vor primi trâga naţiune le vede la lumina (filei şi le loc de a contribui la liniştirea spiritelor,
condamnă. Facitul uneltirilor guvernului şi
anulări scaunul şcolar a tăcut re scaunul şcolar şi representanţa oră- duplicităţii baronului Bourguignon este, că o gonă nouă şi nebună s’a început. Gona
curs, presentându-1 în 15 1. c. şi îna şenescă din Biserica-Albă. Şi pănă nouă ni-s’a răpit un mandat în dieta ţării. este pornită contra preoţimei nostre.
intea representanţei orăşenesc!. atunci însă felicităm pe Germanii Acâsta însâmnă o slăbire reală a forţelor Ni-se vestesce din multe părţi ale
B,epresentanţa comunală a pri de-acolo pentru atitudinea bărbătescă, nostre politice. Pentru ea este responsabil ţării, că poporul este asmuţat în contra
br. Bourguignon personal cu atât mai mult, păstorilor săi celor mai de frunte, şi că
mit cu mare majoritate motivele ce o manifestă în apărarea dreptului sunt intentate cercetări disciplinare cu
aduse de scaunul şcolar în favorul lor de limbă şi le dorim perseve- cu cât guvernul central ne garantase status droia sub ne mai aucfite preteeste. Acâstă
quo. Faptul acesta vorbesce ou destule
dreptului limbei germane şi a spri ranţă neînfrântă pănă ce vor isbuti guri, pentru-ca să dovedâsoă deplina ne- gonă în contra preoţimei nostre este o
jinit recursul, ba a decis se adre a-şî salva dreptul lor autonom legal. prietenie faţă de poporul român. provocare, la al căreia ane} ţi-se revoltă
seze chiar o deosebită representa- Nu voim să vorbim aici de In dietă baronul Bourguignon a aliat tot sufletul. In schimb însă cei mai mari
ţiune în afacerea acâsta ministeriu- multele caşuri analoge, ce se ivesc tote partidele contra nostră cu scopul lă persecutori ai neamului nostru, făuritorul
de planuri oculte Wiirfel din biuroul pre-
murit, de a-ne reduce în comitetul ţării la o
lui de culte şi instrucţiune publică. şi faţă cu comune române, mai ales minoritate etern nebăgată în sămă. Planul nu sidial şi Duzinkiewicz, au fost înălţaţi la
Este de însemnat, că s’au aflat grăniţerescî, unde se recere ace a succes, noi am învins, dâr proba de os ranguri. Primul, atât de mare amic al Ru
în sînul corpului înveţătoresc şi de eaşi energiă, de nu încă mai multă, tilitate este clară. tenilor şi inimic al nostru, în loc să fiă
aceia, cari seduşi de uneltirile de pentru respingerea atacurilor îndrep Actual asupra comitetului ţării baron mutat în un post inferior la vre-o prefec
maghiarisare, au încercat a lua po- tate în contra dreptului de limbă. Bourguignon esercită nemai pomenită pre tură de peste Prut, în regiunile Rutenilor
tineri, este înălţat la mărirea unui prefect
siţiă în contra limbei germane. Der Dâr trebue să ne bucurăm văcfând, siune, şi — durere — omeni slabi îi stau în districtul Cernăuţilor, în care popula-
acestora li-se spune verde în recur că tabăra luptătorilor pentru acest în faţă. Prin uneltirile lui a succes, ca co ţiunea este mixtă. Un Duzinkiewicz este
sul amintit, că corpul înveţătoresc drept sfânt şi inalienabil al popore- mitetul ţării să trimită în consiliul şcolar chemat la centru, pentru-oa mai vârtos să
n’are nici un drept de amestec în lor primesce sucurs acuma chiar şi al ţârii representanţl un Român şi un Ger potă sufla la urechile baronului Bourguig
man, în loc de doi Români, ca pănă acum.
ce privesce limba protocolară a co din sînul pacînicilor şi blăjinilor In acest cas frasa de „ausgleichcnde Ge- non. Cea mai legitimă cerere a represen-
tanţilor noştri din dieta ţării, ca din pala
munei — deore-ce învăţătorii, ca Şvabi din Bănat. rechtiglceit de loc nu se potrivesce, căci şi tul guvernului să dispară cei mai ostili pro
u
funcţionari ce sunt, nu pot lua po- aşa consiliul şcolar al ţării geme de repre vocatori ai neamului român cu influenţa
siţiâ în contra folosirii limbei ofi „învingerea" lui Szell. Foia libe sentanţl germani, deşi Germanii constitue lor cu tot, este ignorată de bar. Bourguig
abia a patra parte din populaţiunea Buoo-
ciale protocolare a comunei. rală germană din Austria, „Silcsia , scrie: vinei, deşi aiol disproporţiunea reclamă non. Presidentul ţârii îi susţine, deşi glasul
u
Caracteristic pentru împrejură Deşi adî încă pressa maghiară jubilâză asu imperios, ca numărul Românilor să fiă spo nostru a pretins contrarul, deşi soie bine,
cât de mari antagoniştl ai neamului nostru
rile de faţă este pasagiul acela din pra „victoriei" d-lui Szell, totuşi acâstă rit pănă la proporţiunea amăsurată cu nu sunt ei. Faptul, că aceste personagii sunt
mărul populaţiunii lor.
recursul scaunului şcolar, în care se jubilare de sigur nu vine dela inimă. Căci susţinute, arată neprieteuia, ce o nutresce
c}ice, că dăcă § 17 al legii de na despre aoeea sunt în clar toţi politicianii Autonomia ţârii, prin uneltirile baro baronul Bourguignon faţă de naţiunea nos
ţionalitate, în consonanţă cu § 58 maghiari, că victoria lui Szell sâmănă gro nului Bourguignon, astăcfi este aprope o tră; dovedesce, că la el nu mai avem de
frasă golă. Ba, ce este mai mult, se tinde sperat nici dreptate, nici prevenire. In ul
al legii şcolare din 1868, dispune zav de tare c’un desastru. Căci d-1 Szell,
într’aoolo, de-a preface oficiul comitetului tima sesiune a dietei deputaţii români au
chiar pentru scălele de stat, ca în contra asigurărilor sale de mai înainte, ţării într’o simplă espositură a guvernului dat baronului Bourguignon — reproducând
limba de învăţământ şi de propu a trebuit să facă concesiuni fârte însemnate prin bugsarea teroristică de amploiaţi aser limbagiul gheşeftar — un avans de încre
nere în considerarea binelui comun principiare, spre a salva avantagele mate viţi lui. dere. Avansul a fost dat unor mâni, cari
nu l’au meritat, el este fructificat cu cinism
al culturei generale şi a instrucţiu- riale ale pactului. De s’ar mărturisi însă Acâsta âr sub un pretext meritorice în contra nostră.
nei priinciose generale, să fiă în a- acesta de partea maghiară, curând ar ajunge deplin fals. Suntem în ajunul numirei de
cele comune, unde locuesc naţiona lucrurile ârăşl într’un chaos, ca cel dela un comisar al ţării şi a unui adjunct. După (Va urma.)
informaţiunile, ce le avem, se face cea mai
lităţi nemaghiare, limba folosită acolo, finea anului trecut, şi acesta trebue să se
mare presiune asupra mareşalului şi a co
— atunci cu atât mai mult e vala evite ou orl-ce preţ, mai ales că persona mitetului ţării, ca la postul .prim şi cel Revistă externă.
t
bilă acâsta la scolele comunale, în baronului Banffy stă în fond. De aici de mai însemnat să fiă numit un amploiat ti Situaţiunea în Francia este cât
care limba comunei trebue să fiă de- plina înţelegere în dietă şi jubilările pressei nerel dela guvernul local — un Rutean se pâte mai critica. Cabinetul nu s’a putut
tînăr, care nu cunosce limba română —
cifţetăre. Decă n’ar fi aşa, şi scaunul maghiare. forma nici pănă adî. După Poincarrâ nici lui
şcolar n’ar respecta limba oficială Aceeaşi foiă cfi nrai departe, că deşi deşi sunt şi alţi competenţi, dintre cari Waldeck-Rousseau nu ia succes să-şi câş
ce
unul cunâsce deplin tote trei limbi ale ţării,
protocală a comunei, el ar procede „Coresp. de Budap." desminte scirea, că are opt ani de serviciu politie şi cvalifi- tige bărbaţi cu cari să potă compune mi-
în contra legii şi a statului. ministrul de finance Lukacs voiesce să se caţii escelente. Acest competent însă nu nisteriul, deşi el se putea lăuda la înoeput
