Page 38 - 1899-06

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 127.—1899.

a
cu încrederea tuturor partidelor. Eşecul lui Esamenul festiv la scola civilă din familiile, cari se 4i° fi' alese, lăsau, D-1 Episcop M. Paul, canonicul M. Neşiu,
'W’aldeck-Rousseau i-a spăriat pe cei mai ba lasă şi în present, fetiţele lor pe mâ- protopopii din loc, medioul orăşenesc etc.
mulţi politicianl dela încercarea de a forma de fete din Beius. nile bonelor şi a madamelor străine. Şi Programa, ce — precum am dis —
un cabinet, şi n’au mai rămas acum decât Beiuş, Iunie 1899. avem s’o spunem, că ce e resultatul edu- consta din 21 puncte, a fost esecutată totâ
două persone, la care preşedintele Loubet eaţiunei primite dela bone şi dame străine? cu precisiune, leger şi fără afectare. Or­
piua de 15 Iunie a fost pentru pu­
pote să conteze, dâr amândouă sunt în stră­ e acela, că fiicele nostre în mare parte de­ chestra elevelor, sub conducerea d-şorei
blicul din Beiuş o di frumosă. Elevele in­
inătate: Bourgeois, ca delegat la Haga, şi vin disgustate de lume şi de viâţă; îşi directore Oct. Stolojan, a cucerit mult plă­
ternatului „Pavelean“ de fete sub condu­
Constans, ca mare ambasador la Gonstanti- urăsc ţâra, pentru-că madama li-a spus, că cerea şi mulţămirea publicului, ce s’a ma­
cerea superiorelor, ca în toţi anii, aşa şi în
nopol. Gausa acestei crit'ce situaţiunl se a ei e mai frumâsă, îşi uresc şi ignorâză nifestat după finirea fiă-cărei cântări prin
anul acesta, cu ocasiunea terminărei esa-
reduce în mare parte la vanitatea indivi­ limba, căci, vecjl bine, tot madama li-a bă­ aplause puternice şi prelungite şi prin es-
menelor dela finea anului scol. au aran-
duală a lui MelinS, care cu tote protestă­ gat în cap, că a ei e mai dulce şi mai primarea dorinţei pentru bisare. Poesiile
giat o festivitate cu un program bogat şi
rile, o parte din presa parisiană îl uumesce frumosă. Apoi se mai cred, că s’au născut au fost declamate cu pricepere deplină, cu
variu, ce consta din 21 puncte.
Jago a lui Poincarre şi ’W’aldeck-Reussaau. de genii, pentru-că aşa-oeva li-a băgat ma­ sentiment, în mod drăgălaş, cu gesturi po­
înainte de-a face o scurtă dare de
Melinâ n’are la inimă pe Loubet, care la dama în cap, ţintind prin acâsta a măguli trivite şi cu curagifi, aşa, că tote au fost
sâmă despre festivitatea splendidă, îmi iau
timpul său i-a stat în calea nisuinţelor sale pe părinţi, şi, în fine, după-oe a audit tot acoperite cu aplause furtunâse.
voiă a descrie în câte-va liniamente insti­
la postul de preşedinte al Republicti. Me- laude şi pour-parle-url tot în limbi străine, Un număr frumos de eleve au cântat
tutul, despre care pănă aci abia ceva am
linâ umblă dâr să zădărnicâscă formarea ajungând în societate se plictisesc cu lu­ la pian sub conducerea d-şorei profesoră
putut ceti prin diare.
unui cabinet, sperând că prin acâsta va mea din care au eşit şi ar dori să stee de Cornelia Ni cola. Piesele au fost esecutate
Institutul, ca scâlă civilă de fete îm­
sili pa Loubet să abdică, piarul antisemit vorbă tot numai cu omeni de aceia, cari cu precisiune deplină, cu multă pricepere
preunată cu internat, are drept de publi-
„Libre Parole* declară deja, că decă crisa sciu vorbi pe franţuziă; cu filosofi şi lite­ şi siguranţă, âr elevele debutante aveau
oitate, ceea-ce însemnă, că fetele, cari ter­
nu se va sfirşi în câte-va c)ile, parlamentul raţi, dâr cu semeni de-ai lor de loc nu le tote o apariţiune cuceritore şi drăgălaşă.
mină studiile aici, şi-le pot continua la
se va muta în Versailles. convine să se pună la discurs, pentru-că— Mulţumirea publicului s’a manifestat prin
ori-care alt institut mai înalt din patriă.
Conferenţa de pace. Atitudinea le pliotisesce, — prin urmare în lume se aclamaţiunile şi aplausele dela finirea fiă-
Studiile tote le propun profesore şi
Germaniei preocupă acum în mare parte plictisesc, apoi fiind duse la biserică, aici cărei piese.
profesori desterî şi eensuraţl; asemenea in­
spiritele oelor ce compun conferenţa de ârăşi se plictisesc, şi după atâta plictisâlă Dintre eleve au escelat la pian: Virg.
ternatul e condus de superiore destere şi
pace. Delegatul german, prof. Zorn plecase devin nisce specimene crescute la umbră, Busilla, Livia Bran, Gr. Bandioî, Gr. Se-
specialiste, împreună cu zelosul şi neobo­
cjilele trecute din Haga la Berlin, âr de cărora le lipsesce căldura sorelui, ce dă legian, Aur. Târziu, M. Şteer, El. Cosma,
situl conducător d-1 Alesandru Gera. Se
aici s’a întors la Schevening, fără de-a fi tăriă pentru vieţă. In fine, după-ce şi-au El. Gera, Corn. Mureşan, Friderica Erdeîyi
propun aici tote studiile în limba română.
comunicat ceva despre resultatul călătoriei terminat studiile, nu se mai ocupă de loo şi Aur. Popp. In declamare: Friderica Er-
In conversaţiunile din internat se pune mult
sale. împăratul Wilhelm nu era în Berlin de cele învăţate, şi nicî-odată nu sunt mai delyi, Virg. Busilla, S. Patcaş, El. Gera,
pond pe limbile: maghiară, germană şi fran-
când el a sosit acolo, astfel a conferit nu­ fericite, decât atunci, câud pot asculta vre-o M. Şteer, M. Bonyi, Gr. Selegian, El. Ga-
cesă. Limbagiul atât în scolă, cât şi în in­
mai ou secretarul de stat Billow, ale oărui intrigă, ori vre-o palavră şi când au apucat vra şi Livia Bran. In violină: Virginia
ternat peste tot e uşor, frumos, fluid şi ne­
îndrumări aşa se pare, că nu prea sunt fa­ la mână vre-un roman scris în limbă stră­ Busilla.
forţat, Se dă o deosebită atenţiune studiu­
vorabile ideii tribunalelor de arbitrii, şi în ină, căci, vedl bine, pe românesce nu l’ar Laudă şi recuuoscinţă merită supe-
lui religiunei şi în genere crescerei religiose
urma acâsta cu greu se va face o învoială pricepe. riorele şi profesorele institutului, cari 8u
morale. Se cultivă cu intensitate cântul şi De aici resultă, că a sosit deja tim­
în cestiunea acesta. Gomisiunea conferen- ostenit şi s’au îngrijit, ca piesele să fiă
la dorinţă se dau lecţiunl separate din pian
ţei, care se ocupă ou cestiunea tribunale­ pul şi pentru noi, câud părinţii să caute alese atât de bine şi oorâspun4ător spiri­
şi violinâ. Lucrul de mână, in parte prepon-
lor de arbitrii, este numai pentru ideia, ca a-şl cresce fiicele lor aşa, ca să fiă săuă- tului educaţiunei. Festivitatea peste tot a
derantă din resortul industriei de casă,
tribunalele acestea să fiâ facultative, si ea tose, înţelepte, răbdătore, muncitore, mo­ avut un succes splendid, dând doveclî, că
apoi croitoria, gospodăria şi bucătăria încă deste şi pregătite pentru viâţa, oare nu e
nici nu pote lucra nimic pănă când nu şcOla neîntrerupt progresâză şi înainteză.
sunt îmbrăţişate cu mult zel şi interes.
va avea părere definitivă a Germaiei.. Se numai de trandafiri. Er eduoătorii şi res­ Omagia şi recunoscinţă Patronului şcolei;
Mai apoi gimnastica, dansul şi la timpul
speră însă totuşi, că Germania va ceda, âr pective educătorele să nu uite nici pe un laudă superiorelor zelose, profesorilor şi
său patinatul încă se practică.
decă nu, conferenţa va hotărî şi fără de moment, că elevele încredinţate lor, păşind profesorelor laborioşl; laudă elevelor dili­
Institutul, atât ca scolă, cât şi ca in­ în vieţă, vor avâ să înfrunte, pe lângă mul­
votul ei. gente ; încuragiare şi bucuriă părinţilor,
ternat, din tote punctele de vedere, fiă acele tele greutăţi, şi loviturile sorţii, ce adese-orî cari îşi cresc fetiţele, lumina ochilor lor, în
Conflictele la graniţa serbo- şi architectonice, higieniee ori estetice, corăs-
ne vin dela semenii noştri, şi nefiind pregă­ acâstă escelentă şcolă.
bulgaro-turcescă. In Balcani apar ârăşî punde şi oelor mai esagerate dorinţe, şi tite la tote acestea, se vor împedeea şi Poliphihcs.
semne neliniştitâre de disordinl. Mai erî anume : dăm aici de odăi spaţiose pentru
vor cădâ blăstămând pe aceia, cari n’au
alaltăerl arătasem cum bande albaneze ali­ studiat, conversat, culcat, refector şi mu- avut grija recerută la timp.
ate ou nizaml turci au năvălit pe teritoriu sică, cari tote sunt înzestrate şi arangiate Turburări în Slatina.
Şi ca să nu li-se întâmple tot de aces­
sârbesc şi au jăfuit şi aprins câte-va sate. conform esigenţelor pedagogice moderne.
tea fiicelor nostre în viâţă, avem să ne în­ „Agenţia Română* din BucurescI a
Nici nu s’a potolit bine focul aici, şi âtă Are institutul o curte spaţ'oaă, bine îngri­
grijim, ca să fiă educate şi instruite în şco- trimis foilor din străinătate următorea te­
că din altă parte vin scirl despre conflicte jită, arangiată şi ornată cu felurite flori şi lele şi internatele nostre, multe-puţine câte legramă despre turburările din Slatina:
între Bulgari şi Turci. 0 telegramă din arbori. le avem, cari — mulţămită Domnului, —
Filipopol anunţă, că lângă Dubniga o ban­ „Astăcjl, 20 Iunie n.. 1500 de ţărani,
Elevele la masă şed împreună cu di- corăspund tuturor recerinţeler atât teo e- parte din ei înarmaţi, au voi*: să pătrundă
r
dă de 160 Bulgari au năvălit în Macedonia.
rectora, cu profesorele şi cu educatorele, tice, cât şi practice. Intre institutele de în oraşul Slatina sub pretext de a protesta
Tot din Filipopol însă se rectifică acesta
tot de aceste sunt însoţite când es la plim­ categoria acâsta cuprinde loc şi cel din în contra alegerii de deputat din colegiul
soire, şi se susţine dimpotrivă, că nu Bul­
bare, sâu ori unde se presentă, fiă împre­ Beiuş, unde pentru o sumă aşa dicând ba­ III, la care a candidat socialistul Bogdan-
garii au pătruns pe teritoriu macedonean,
ună, ori separat. înainte şi după masă ele- gatelă (150 fl. la an), elevele primesc, pe Piteşti, care în Genua şi Paris a fost ur­
ci o bandă albaneză a rupt cordonul mili­
! vele cjic rugăciunile prescrise, asemenea lângă instrucţiune şi educaţiune, vipt, pază, mărit judecatoresce pentru malversaţiune
tar bulgar, er Bulgarii au puşcat asupra lor.
sera şi diminâţa în capela frumosă a in- îmbrăcăminte, în cas de morb medica­ şi a fost espulsat din Francia. Armata a
Întâlnire de hnperciţi. Mai dilele i stitutului. Bretutindenea în institut observi mente etc. voit să reţină pe ţărani, cari au atacat’o
trecute se răspândise soirea, că monarchul simţul ordinei esemplare, al curăţeniei şi al Mi am fost propus, că mă voi ocupa cu pietri, bete şi revolvere. Mai mulţi sol­
Francisc Iosif, împăratul Wilhelm, şi prinţul punctualităţii, în rivalitate cu simţul armoniei, niţel de şcola de fete din Beiuş, şi acum daţi au fost răniţi. La ordinul procuroru­
de Bavaria vor avâ încurând o întâlnire. dragostei şi bunei cuviinţe. văd, că am făcut o digresiune asupra fii­ lui general, ca să sparie mulţimea, a puş­
Soirea a fost desminţită, însă „Fraiikfurter Am schiţat pe scurt tote cele ce se celor nâstre; să revenim acum la obiectul cat în aer, dâr acâsta neajutând nimic,
Zeitung declară acum din nou, că desmin- propun în scola acâsta, precum şi modul indicat, adecă la esamenul festiv. după somaţiunea reglementară făcută de
u
ţirea este numai formală şi că întâlnirea de educaţiune, ce cu zel şi tact se urmă- Erau trecute 4 âre d. a. când, in­ trei-orl, a puşcat asupra ţăranilor, dintre
se va face, însă nu se scie cu t6tâ sigu­ resce aici, şi trebue să spun sincer, că mie trând în sala internatului frumos decorată, cari mai mulţi au fost grav răniţi. Soldaţii
ranţa, că unde. forte îmi convin tote acestea. Era un timp, am rămas surprins de numărul frumos al n’au dat şarjă, ci au puşcat câte unul. A
' care în parte mai ţine şi acji, când multe celor presenţî, între cari era Escelenţa Sa eşit la ivâlă, că urzitorul turburătorilor
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. asupra numelui aceluia, care a ridicat, a- meoată a lui Ţepeş, poetul sublim, care de vor fi adevărate spusele boerilor, apoi
oest dumnecjeeso locaş. Şi, cu tâte că nici le-a păstrat, o spun pentru mândria lor, că la întorcere îşi va omorî soţia, de-o va
o pietră nu portă scris acest anume, aceste au fost Argeşenii. întâlni.
Legenda Demnei Ana. ruine ne spun, că legenda, ce le încunjură, Etă şi legenda d-nei Ana, legată de Domna afla hotărîrea lui Vodă şi de
— Fine. — nu e de loc o întâmplare scornită şi că la aceste ruine: Se cjice, că ţâra era călcată de frică într’o nâpte fugi într’un car cu boi
Ceea ce măresce mândria nâstră na­ fondarea lor a luat parte şi Domna Ana, Tătari; Radu-Negru, care alergase să-i go- în spre Câmpu-LuDg. La jumătatea drumu­
ţională privind aceste sfinte resturi, nu este soţia lui Radu-Negru ; aşa precum Domna nâscă, întârcjie pe câmpul de bâtaiă. Soţia lui, dete de un rîu, care tocmai venise
numai reamintirea vitejiei pe câmpul de Despina stă fondatâre alături de Neagoe- sa, domna Ana, îndurerată de nenorocirile mare din causa ploilor. Ga să n’o ajungă
luptă, a statorniciei bătrânilor pentru re­ Basarab. căcjute pe biata ţâră, chinuită de nesigu­ de pe urmă, se încumeta a trece rîul. Aci
ligia lor... Nu! Pentru-că biserica nu este Veţi dice pote, că nu puneţi temelii ranţă, în oare se afla viaţa inimosului ei însă, nenorocita d-nă îşi găsi mormântul,
numai espresiunea cultului unui popor. pe legendă ; pentru-că legenda cu varian­ soţ, gândea, că focul rugăciunilor ei de a-şl se înnecâ.
Rugăciunile, imnurile, cântările, obieotele tele ei dă loo la îndoială. Să nu se uite, vedâ mai curând ţâra scăpată de urgie şi De atunci şi până astădl rîul portă
u
venerate, însă-şl construcţiunea zidăriei sunt că legenda este povestirea unei întâmplări pe vitâzu-i soţ întors, nu pote face pe numele de „rîul Domnei ; satul, martor
mărturiă elocentă a artelor, a obiceiurilor petreoute şi rămase din neam în neam, Dumnezeu îndurător pănă nu i-o ridica acestei drame, s’a numit DomnescI; âr gră­
de pe acele vremuri. mărită, înflorită şi diformată după vremuri, un altar. dinile, în cari s'au oprit din lucrurile ei,
Comparând trecutul astfel împodobit dâr care ascunde sub văl tot adevărul. In ardârea credinţei ei, ridică acâstă luate de apă, s’au numit „grădinile Dom-
u
cu cele ce avem astăcjl aici, cine ar putâ Da, legenda, gura poporului, este bine sta­ biserică. Cum Domna era catolică, boerilor nei .
tăgădui strămoşilor noştri viaţa lor oultu- bilit, că e pergamentul cel mai durabil, nu le plăcu fapta ei ; simţindu-se loviţi în Ori cum o fi fost, Gurtea de Argeş
rală, simţământul religios, simţământul pen­ este istoricul consciu, poetul sublim şi ano­ religiunea lor, se resculară împotriva d-nei a păstrat ou sfinţeniă şi în chipul cel mai
tru tot ce e frumos şi trainic ? nim, care imortalisâză ceea ce timpul şi şi alergară de povestiră domnului, chiar pe poetic, numele domnei Aua. Aşa, aceste
Lege, ţâră, vorbe sfinte, strămoşii păs­ intemperiile lui nimicesc. câmpul de bătaie, cele petrecute. Radu- ruine, se spune de bătrâni, că au fost bise­
trau ; ei ar geme în morminte, oând noi Intru cât privesce minunata legendă Negru, ca adevărat descendent al înte- rica domnei Ana; capriţiosa vale, ce le în-
le-am uita. a mănăstirei Argeşului, legenda d-nei Ana, meetorului Statului Român, puse iubirea conjoră, ca şi strada lăturaşe, portă numele
u
0 îndoială par’ oă ne-a mai rămas Rîpa-Fetei, Masa lui Traian, cetatea fer- ţârei mai sus de orî-ce în lume, şi jură, că Ana. Numele de „Ana D6mna răsună din