Page 39 - 1899-06

Nr. 127.—1899 ViLHZYf) TRANSILVANIEI Pagina 13.

este Bogdan Piteşti şi că, turburarea e de vecinate Brebeni şi Perieţl încercaseră să mai face cu preţul de 80 cr. de stînjin, ci II. Istoria Presei.
caracter socialist, cum a fost iârna treoută, pătrundă în oraş, spre a libera pe Bogdan- cu preţurile următore: pentru un metru (Profesor principal I. Corneli, cjiarist)
adecă sub ministeriul trecut. In sensul de- Piteşti, pe care îl cred arestat acolo, der pătrat 35 cr. ; pentru 2 metri 45 cr ; pen­ 1. Introducere în istoria presei. 2. Cla­
oisiunei consiliului de miniştri de astă-sâră, au fost împrăştiaţi de trupe. tru 3 metri 80 cr.; âr pentru 4 metri 90 cr. sificarea cursului. 3. Biografia diariştilor
contra pricinuitorilor turburării se vor lua „Telegrama primită ne mai spune, că celebri. 4 Monografiile diariştilor celebri.
cele mai aspre măsuri şi repetarea turbu- eri-nopte a mai încetat din vieţă unul din­ Petrecere. Inteligenţa română din O serie de conferinţe se va adăoga aces­
Betlean (Comitat. Solnoc-Dobâca) învită la
rărilor va fi împiedecată cu tâte mijlocele tre răniţi (al un-spre-deoelea). tui curs.
1
„Balul filantropic *, care se va ţinâ în 11
1
legale *. In ultimul moment aflăm, că parche­
Iulie n. în sala „Casinei** în favorul bise- III. Justiţiabilitatea presei
Despre socialistul Bogdan-Piteşti, pe tul tribunalului din Slatina a lansat un
ricei şi scolei gr. cat. locale. Pentru comi­ (Profesor Cruppi, deputat)
care îl numesce constant „auarchist**, şi mandat de arestare în contra anarchistu­
tet: Gr. Puscariu, protopop, preşedinte; 1. Desvoltarea istorică în Francia.
despre agitaţiile lui, diarul partidului con­ lui Bogdan-Piteşti.
Dr. Iulian Chitul medic, v.-preşedinte; I. 2. Legislaţia comparată. 3. Dreptul presei
servator „Timpul** scrie între altele:
Diugan, învăţător, secretar; S. Moldovan, în Anglia. 4. Legea din 29 Iulie 1881. 5.
„Om cu o înfăţişare simpatică, îmbră­
învăţător pens., eassar; Al. Morariu, pro­ Planuri şi reforme.
cat â la Sar Peladan, purtând întot-dâuna
prietar, controlor. Membri în comitet: E.
atârnată de gât o cruce, bun de gură şi IV. Istoria contemporană din punct de
agitator periculos, anarohistul Bogdan-Pi- — 10 (‘22) Iunie. Barbul, farmacist; Em. Meruţiu, teolog; vedere (liaristic.
I. Cârcu, învăţător. Intrarea de personă
teşti, după-ce ’i-s’a refusat categorio pro­ (Profesor Seignobos, profesor universitar)
Starea monarclralui merge din ce 1 fl. pentru familiă de personă 80 cr. în­
tecţia partidului conservator, — căci el a în ce spre bine. Tote durerile reumatice Viaţa politică socială în străinătate.
solicitat acâstă protecţiă în dorul de a i-au încetat. Alaltă-erî Majestatea Sa a pe­ ceputul la 7 ore sâra. Suprasolvirile mari- Oonstituţiunile şi guvernele diferitelor ţări
ajunge deputat — s’a pus să agite în se­ nimose se vor chita pe cale cjiaristică. şi situaţiunile lor. Terminologia politică în
trecut aprâpe întrâga cji afară din pat. Ca­
cret pe ţărani în favârea candidaturei sale. diferitele ţări civilisate.
racterul bolei îl împiedecă, ce-i drept, în
„Punând mâna pe o sumă respectabilă mişcări, însă peste tot starea generală e Dela un parochian din Bucium, lângă V. Cursuri practice.
de bani — după propria-i declaraţia 28,000 forte satisfâcătore. Apetitul îl are pe Făgăraş, primim următorea împărtăşire:
lei — s’a apucat să-i împartă pe la săteni deplin. Bucium, 15 Iunie n. Tiparul, composiţia, saţul, vizite şi
cu ajutorul unui tînăr imberb, cu numele Intr’unul din numerii trecuţi ai pre­ lucrări în localul diarului „Figaro**.
Camil Dimitrescu, atât de cunoscut prin La festivităţile din Braşov. Precum ţuitei „Gazete * s’a fost arătat, că tinerul
1
prooesul, ce l’a avut astă-primăvară la con­ am aflat ulterior, parastasul oficiat de I. P. Damaschin Ghircoiaş a fost primit la teo­ ULTIME SCIRI.
siliul de răsboifi ou d-1 maior Oăliman. S. S. Metropolitul Meţianu, eri diminâţă în logia morală pe basa unei declaraţiuni cu
„In totă campania electorală aceşti biserica S-lui Nieolae, s’a făcut pentru ră­ subscrieri „storse** şi prin urmare pe cale Budapesta, 21 Iunie. Astăcţî s’a
doi agitatori au promis ţăranilor marea ou posatul Andreii! Popovici, fiind I. P. S. Sa necorectă şi ilegală. Contra acestei primiri început în camera deputaţilor des-
s’a protestat cu totă energia şi Prea Ven.
sarea. Lozinca era aşa: dâcă se alege Bog- anume rugat şi invitat pentru acâsta din Consistoriu din Blaşiu a ţinut lucrul în baterea asupra proiectului despre
dan-Pitsştî deputat, toţi ţăranii vor primi partea familiei. Pentru ceilalţi răposaţi, în­ suspenso pănă ce părintele vicar Iacob pact. După raportorul Rosenberg, a
pământ cu belşug. tre cari şi fostul profesor Yasiliu Glodar, Maoavei a raportat, că tote sunt în cea luat cuventul Francisc Iiossuth. El
s’a cetit numai molitva. mai bună ordine, âr omenii şi-au revocat declară în numele partidei sale, că
„N’au lipsit în acest scop manifestele
— Ca întregire a raportului nostru de subscrierile din protestul cu data de 31 nu primesce proiectul, deore-ce a-
cele mai stupide şi mai periculâse din câte Ianuarie a. c.
eri mai amintim, că în chlele de Rosalii şi cesta nu numai, că vatemă intere­
s’au văcjut în ţâra acâsta. In partea de Pe basa acestui raport, numitul mo­
Marţi, înalt Prea Sânţia Sa, în timpul dina­ sele ţării, ci ’i scurtăză şi indepen­
sus a manifestului era imprimată foto­ ralist a fost ordinat şi dispus de preot în
inte de masă, a făcut mai multe visite la denţa. Contra mai vorbi şi Kom-
grafia anarchistului, âr în josul ei ur­ Bucium, fără de-a mai fi cineva întrebat,
căpeteniile autorităţilor civile şi militare şi sâu măcar avisat, oi pur şi simplu a fost jathy.
mau făgâduelile nebune. In timpul când
la privaţi. Mar(î Metropolitul a fost învitat întrodus în biserică de părintele vicar în Budapesta, 21 Iunie. Cincizeci
distribuia aceste hârtii, Bogdan-Piteştî se
împreună cu suita sa la masă la d-1 pro­ 4iua de Ispas a. c. Ştiind însă, cât de ne­ şi patru de membri ai Congresului
transforma din om cu haine nemţesc! în agreat este poporului acest tînăr preot,
topop Voina, âr Mercur! în diua de ple­ naţional serbesc au înaintat prin
ţăran îmbrăcat în costum naţional, purtând pentru ori şi ce eventualitate vicarul a ce­
care a prânzit la d-1 protopop Baiulescu.
panglici tricolore la pălăriă. rut asistenţă de gendarml. Astfel se pote ministrul preşedinte unguresc un
La plecare înalt Prea Sânţia Sa a dice, că introducerea de preot a d-lui Da­ memorand cătră Majestatea Sa Me­
„Grafiă acestei agitaţiuni, anarohistul
dat espresiun9 viuă bucuriei şi recunoş­ maschin Ghircoiaş s’a făcut cu gendarmi. morandul cere între altele, ca mo-
a ajuns, ca ideile sale să contamineze vre-o
tinţei sale pentru primirea frumosă cordi­ Ce şi a audit părintele vicar cu acea oca- narchul se dispună a-se respecta
15 comune din judeţul Olt. Cele 110 vo­ siune e trâba d-sale, âr pentru urmările ul-
ală şi însufleţită, ce i-au făcut’o Românii în tbte împrejurările legea faţă cu
turi, pe cari le-a întrunit, sunt ale alegă­ teriâre Sfinţia sa va avâ să răspundă.
braşoveni. autonomia bisericei serbescî şi, cu
torilor din aceste comune. A trecut alege­ Am dat loc acestei împărtăşiri, cu
rea, a fost ales d-1 Radu Rădulesou în con­ Lucrările portului Constanţa, cari atât mai vîrtos, cu cât în Gestiunea ocupă- susţinerea stărilor legale, a-se sana
tra anarchistului Bogdan-Piteşti**. se esecută acum în regie, merg cu o mare rei postului de preot în Bucium s a mai relele.
Mai departe arată, că Bogdan-Piteşti repediciune. Numai la digul despre largul scris în colonele nostre. Ni-ar părâ rău să VSena, 11 Iunie. Se vorbesce
şi după alegere a continuat să agite pe Mărei s’au făcut dela 20 Aprilie şi pănă se fi întâmplat lucrurile tocmai aşa, cum mult de planul, ce ar esista, de-a
ţărani, îndemnându-i să câră cassarea ei. acum 100 de metri complect terminaţi. La se descriu mai sus, căci, adevărul spunând, separa dela tote regimentele de in-
El însu şi a cerut guvernului orânduirea digul despre Sud, apărarea platformei, s’au ne-am fi aşteptat la mai mult tact şi la fanteriă batalionul al patrulea şi de-a
unei anchete la faţa locului. Acâstă an­ făcut dela aceeaşi dată şi pănă adi peste mai multă blândeţă din partea actualului forma 55 de regimente nouă cu câte
chetă era să fiă Sâmbăta trecută, dâr con­ 200 de metri. Teresamentele merg de ase­ vicar al Făgăraşului într’un cas de natura două batalione.
siliul de miniştri a amânat’o pe Miercuri, menea forte repede, construindu-se pe di acestuia. Ar fi forte trist, dâcă s’ar ade­ Paris, 21 Iunie. Bourgeois a sosit
cu scop de a-se face fîn mod contra-dic- pănă la 1.000 m. c. Ca să ne explicăm di- veri, că în comuna Buoium un cleric cu o acjî aici şi a avut o lungă convor­
toriu. Amânarea nu i-a plăcut lui Bog­ ferinţa între ce era şi cum se lucrâză acum pregătire necorăspuncjătore şi neagreat po­ bire cu preşedintele Loubet. Unele
dan-Piteşti, şi deci a chiămat prin agenţii este destul să spunem, că antrepriza Hal- porului s’a impus aşa clicând cu forţa. Prin cjiare cred, că Bourgeois va fi însăr­
săi pe ţărani să vină la Slatina. In sâra de lier nu lucra anual în mediu decât 250 me­ astfel de procedere se propagă, nu pacea cinat cu formarea noului cabinet.
Sâmbătă Bogdan-Piteşti a fugit la Bucu- tri la digul despre larg, pe când acum s’au şi liniştea, ci numai vrajba şi cea mai du- Paris, 22 Iunie. Crisa ministe­
rescî, lăsând pe agenţii lui să provoce tur- făcut numai într’o lună 100 de metri. Blo­ rerosă sfăşiare în sînul credincioşilor. Esem- rială continuă. Bourgeois, care a
burările. „Timpul mai adauge următâ- curi se făceau mai înainta pănă la 40, pe ple avem destule despre urmările fatale ale fost mai în urmă însărcinat cu for­
u
n
rele soiri: oând acum se fac 60 pe cji, di care 20 unor astfel de porniri. Nu credem, ca pă­ marea cabinetului, şi-a depus şi el
„O telegramă, ce primim din Slatina, bucăţi pentru reservă. rintele vicar să nu vrâ să ţinâ sâmă de mandatul în mânile presidentului re-
aceste esperienţe.
ne anunţă, că pănă eri diminâţă au fost
Bani de 2000 de ani. Inir’un deal publicei.
arestaţi 8 ţărani, capi ai mişcărei.
de pe ţermurul rîului Bodrog, în Ungaria,
„Pe diua de adi a fost linişte la Sla­ nisoe muncitori au aflat cjece vergi de Şctflă de diariştî.
tina. Vre o 100 de ţărani din comunele în­ aramă. Verigile sunt grose de un deget, Io Noemvrie viitor (6 Noemvrie 1899) R*1 W HC U ® RL

au în periferiă o lungime de 2—3 deci­ Colege libre des sciinces sociales din Paris O statistică a JYew-YorJeului. O
metri şi sunt făcute din drugi de aramă va deschide o scolâ da diariştî. Fondatorul cartă poştală ilustrată a sosit din America,
strămoşi şi ne place şi nouă să-l distingem încovoiaţi în forma literei G. Pe partea acestei scole e decedatul Albert Bataille care conţine inscripţii forte interesante.
în vibraţiunile sonore şi jalnice ale clopo­ dinâîntru drugii sunt laţi, âr pe dinafară snrijinit de A. Ferivier redactor la „Figa- Etă inscripţiile: Marele New-York este al
telor bisericei domnesc!: Ana . .. Ana ... rotund! şi împodobiţi cu nisce dungi şer- ro“. Nu se pun condiţiuni ,de admitere şi doilea între oraşele cele mai mari ale lu-
Domna Ana... Radu-Negru! puitore. Aceste verigi de aramă erau fo­ nu se cer taxe. Cursurile sunt cele ur- mei; se estinde pe 456 chilometri pătraţi;
are 3.388,711 locuitori permanenţi, âr cu
Etă cum inimile generâse, au soiut losite odată ca mijloee de schimb în locul mătâre : călătorii împreună 4.250,000. Are 7725 po­
imortalisa, în compătimirea lor, durerea banilor şi se cjice, că datâză mult înainte I. Curs redacţional. liţişti, 1198 biserici, 72 teatre, 720 di are.
nefericitei Domne!... de Christos, având un trecut cel puţin de (Profesor Henry Fouquier, cîiarist); In New-York numărul femeilor este cu
Lucrurile, ca şi fiinţele, au laorămile 2200—2300 ani. Antichităţile vor fi depuse 1. Rolul presei în presant. Viitorul 25,000 mai maimare ca al bărbaţilor. Tot la
lor. Aceste ruine scumpe, rămase în îngri­ în Museul naţional unguresc din Budapesta. ei. Munca ei. Datoria ei. 2. Aptitudinea şi 9 minute se nasce un copil şi tot la 10y
jirea unor mâni nesciutore, erau ameninţate pregătirea pentru diaristică. 3. Cunoştin­ minute mâre un om. 2
a-se nimici ou totul. Timpul grăbi a şi el Preoţii, ca alegători în Italia. Din ţele gt-uerale necesare diaristului. 4. Curs
Roma se anunţă, că în cercurile Vaticanu­
opera de distrugere. In 18S6 un sfert din technic. Întocmirea unui diar, unui articol
lui se afirmă cu hotărîre, că Papa se ocupă Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
turn se prăvăli, ameninţând ca şi cel esiş- de fond, a unei cronici, a unui ecou, a
cu ideia de-a retrage aşa numita bulă „mom
tent să-i urmeze. D-1 architect Gavrilescu unei corespondenţe, a unei soiri teatrale, a Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
expedit“ din incidentul viitorelor alegeri ita­
a fost însărcinat cu consolidarea acestuia, unui articol literar, parlamentar, a gazetei
liene pentru cameră. Prin numita bulă se
aşa precum se vede. tribunalelor. 5. Cunoscinţe necesare cola­
opria preoţimei a lua parte la alegeri. Dela
Deci visita Domniilor-Vostre la a- boratorilor statornici sâu ocasionali (Ra-
încetarea domniei lumesc! a Papei, acum portagiu scienţific, artistic, sportiv şi de Dr. Sterie 3ST. Ciurcu.
■oeste ruine este bine făcută, şi ou toţii da­
li-se dă pentru prima oră concesiunea preo­
tori suntem să plecăm fruntea înaintea um­ salon.) 6. Raportagiu. Cum devii raportor. IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
ţilor de-a participa în luptele electorale.
brei acelor, cari au trăit şi s’au jertfit pen­ Aptitudini firesel. însuşiri ce se pot con­ Oonsultaţiui cu celebrităţile medicale şi eu
Soirea acâsta a produs sensaţiă.
tru urmaşii lor, pentru noi de adi. tracta. Cunoscinţi necesare. Meseria rapor­ specialişti dela facultatea de medicină
Sfântă şi iubită să ne fiă memoria Dela magazinul de lemne al ora­ torului. Onorea cjiaristică. Esemple şi anec­ din Viena.
străbunilor noştri. (,,Constit.“). şului transportarea la locuinţă a lemnelor dote. Se cer dela elevii acestui curs com-
cu începere dela 1 Iulie n. c. nu se va posiţiuni, lucrări de redacţie, raportagiu.