Page 41 - 1899-06
P. 41
REDACŢIUNEA, „GAZETA* ie ^ flăcare ti.
Se
Âlminisîraţiuiiea şi Tipografia. ADouamenie pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Po un an 12 fl., pe ş6se lunî
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
I USER A TE se primoso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIMISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecii 8 franol.
armătdrelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la t<5te ofi-
In Tienat M. Oultos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hkx. Augenfeld 4 Emerioh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Halnrloh Sohalek. Rudolf Roase. Abonamentul pentrn Braţe?
A. Oppelllcs Nachf. Anton Oppsllk.
InBndapesta: A.V. Qoldber- Admmistraţiimea, Piaţa n are
aer, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etaair
bnrg.- Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusui în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbrn pentrn o pu- z : i i . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pa trei
blioare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
namentele cât şi inserţiunile
RECLAME pe pagina a 3.a o sunt a se plăti înainte.
seria 10 or. său 30 bani.
Nr. 128. Braşov, Sâmbătă 12 (24) Iunie.
Ce face Blaşiul? necesar în aceste momente critice, se aştâptă, ca în momentul pericu- Austria se importâză anual în Ungaria ar-
decât ca clerul şi poporul bisericei lului se jertfâscă totul pentru victo tiouli de industria în preţ de 40 milione
S’a împlinit o lună de cjile, de române unite, să fiă informat la timp ria causei, este în drept se scie unde florini, ceea-ce nu s’ar întâmpla, dâcă Un
când organul bisericesc din Blaşiu şi cum se cade despre tot ce s’a în vor: s’o ducă conducătorii ei, vre se garia ar ave independenţa ei vamală şi
a adus un comunicat, prin care ni-a treprins şi se întreprinde din partea scie, ce se întâmplă cu ea, vre se cu- comercială.
dat de scire, că capul provinciei me înaltului cler în apărarea drepturilor nâscă cuvântul de ordine după care Şi mai tristă e situaţia economică a
tropolitane rom ane unite, a înaintat un mult ameninţate ale bisericei şi în trebue se mergă. Ungariei. Din populaţiunea întrâgă a Un
protest energic la adresa celor ce pre interesul vacjei şi independenţei cle La acesta, mai mult ca la orî-ce, gariei, 7B°/ se ocupă cu agricultura. Sis
0
gătesc proiectul destatutpentru au rului. trebue se se gândescă cei din frun temul economic dominant de 30 de ani
tonomia catolică, cu desconsiderarea Dâcă fiii bisericei nu vor cu- tea bisericei, dâcă ţin ca îu ora pri încâoe a adus’o acolo, că suma datoriilor
totală a independenţei şi a dreptu nosce tote fasele luptelor purtate în mejdiei întreg clerul şi poporul se de stat şi ale privaţilor face 4/5 parte din
rilor de propriă aiitonomiă a Româ interesul causei sfinte, cum vor pută le urmeze. valârea oapitalisată a proprietăţii de pământ.
nilor uniţi. Tot atunci amintita foie ei să se orienteze asupra situaţiunei Ou ohipul acesta valorea oapitalisată a în-
a adus soirea, că autoritatea supe- bisericei, cum vor pută se se îusu- Pactul în camera ungară. tregei proprietăţi de pământ diu Ungaria
rioră bisericescă din Blaşiu a făcut fleţescă pentru sprijinirea acelor este înghiţită binişor de datorii.
paşii de lipsă la guvern pentru-ca lupte printr’o resistenţă energică din Alaltă-eri s’a început în camera un In felul acesta continuă înainte a
se retragă condiţiile umilitore şi în- parte-le ? gară desbaterea asupra proiectului de lege arăta periculul, ce ameninţă Ungaria, dâcă
jositore pe lângă car! a dispus se Se începuse o mişcare mult despre pact. Nu mai încape îndoială, că el nu se va separa de Austria pe teren co
se împartă ajutorul de stat între promiţătore în sînul clerului, şi din va fi primit cu mare majoritate şi că opo- mercial şi economic, şi în fine, faţă cu pro
preoţi. tdte părţile s’au ridicat voci, car! siţia, ce i-se face guvernului pe tema a- iectul din cestiune, înainta un proiect de
De atunci şi pănă astăcjî n’am cereau cu urgenţă, ca în faţa peri- oâsta, este numai un fel de simulacru kos- resoluţiune după care guvernul este îndru
mai aucfit se se fi întâmplat nimic, culului, să se întrunescă nu numai suthist, ca partida lui Kossuth să se scape mat, ca să facă a-se Introduce la 1 Ianuarie
nu seim, ce răspuns a primit I. P. sinodele protopopescî, ci şi sinddele de acusa, ce se ridică în contra ei de 1900 tariful vamal independent.
u
S. Sa Metropolitul la protestul, ce diecesane şi sinodul provincial, luând unii „malcontenţI , cari susţin, că Kossuth Luă apoi cuvântul Komjathy B., care
l’a înaintat în contra procederii co- parte clerul şi poporul. se scaldă în apele guvernamentale. efise, că proiectul de sub desbatere însâmnă
misiunei Congresului catolic faţă cu Pănă acum însă tdte aceste voci Discursul, ce l’a ţinut alaltă-eri Fran- o jertfire pe tâtă linia a dreptului. Se a-
biserica ndstrâ română; nu seim, ce an rămas o dorinţă piă. S’a mai în cisc Kossuth în contra proiectului, a fost un dâncesce apoi în desfăşurarea de teorii po
a răspuns guvernul la remonstraţiu- trunit ici colo câte-un sinod proto- rechisitoriu curat academic, pipărat ici colo litice şi de stat naţionale. Iriainte de 1848
nile făcute în cestiunea împărţirii popesc, protestând în contra moda cu câte-va date şi dovedi mai mult sâu — efise — a fost o cestiune maghiară •
ajutdrelor de stat. lităţii de împărţire a ajutorului de mai puţin „de spirit**, cum s’ar cfice. El dela anului 1867 putem sâ-i mulţămim, că ces
Ba mai mult. Fiind vorba de stat. S’a scris mult despre acest început, pănă la sfîrşit, s’a ocupat cu vi tiunea maghiară a eşit erăşi la suprafaţă.
nisce cestiunî atât de grave, cari ajutor, şi bine s’a scris. Unde ră sul frumos despre independenţa Ungariei, Tâte statele folosesc mijlâcele, de a-se ma
ating interesele cele mai mari de mâne însă marea şi grava cestiune care, dise, n’a avut de trei-fieci de anî în nifesta, ca putere, faţă cu statele străine.
esistenţăale bisericei, organisaţiunea, a autonomiei, dela care atârnă totul coce nici-odată şanse mai mari de realisare, Esemplu avem mai ales pe România, care
pacea • şi liniştea în sînul ei, inte- şi fără de care nimic nu se pote a arfi. Şi totuşi „naţiunea* nu vrâ să de pe teren vamal şi comercial desvoltă o ac
4
resâză prin urmare în gradul cel regula şi resolva pentru durată în vină independentă?! ţiune atât de însemnată, încât trebue să o
mai înalt atât pe cei din cler, cât favorul independenţei bisericei şi a Vorbi lung despre comunitatea va considerăm ca factor. Europa a trebuit să
şi poporul credincios din întrega pro- clerului? mală, care şi adi se susţine în condiţiunî conteze cu România, şi mica România şi-a
vinciă metropolitană, era nu numai Am cjis nu de mult, că tdte umilitore pentru Ungaria, şi care însâmnă eluptat independenţa deplină. Numai Un
1
la loc, ci neapărat de lipsit să se privirile sunt aţintite asupra Blaşiu- o victoriă a ideii „imperiului unitar * asu garia nu e capabilă de aşa ceva. Indepen
aducă la cunoscinţa întregei obşte lui, a căruia atitudine trebue să dea pra Ungariei. Tot-dâuna — dise Kossuth— denţa nostră esistă pe catedră, însă faţă
cuprinsul protestului amintit, precum direcţiunea fiotărîtă în luptele mari, ideia imperială austriacă a domnit asupra cu lumea din afară nu esistă Uugariă au
şi paşii ce s’au făcut în afacerea aju ce au să le porte Românii uniţi. ideii regalităţii ungare, şi dela 1848 încoce tonomă independentă.
torului de stat. întrebăm din nou, ce face Bla în cercurile cele mai înalte din Viena a Oratorul critică din tote punctele de
Pănă în momentul de faţă însă şiul? fost normativ principiul, ca Ungaria să vedere proiectul, ba îşi luă curagiul de-a
suntem în întunerec asupra tuturor Vrâ să aştepte ore pănă ce po apară înaintea străinătăţii ca o parte a ataca chiar şi guvernul, şi declară, că nu
celor ce s’au întreprins din partea porul îşi va pierde răbdarea văcjend, monarchiei unitare. primesce proiectul.
archiereilor noştri uniţi nu numai de că lupta declarată de acum doi anî Oratorul întră apoi în critica proiec
o lună, ci de doi anî încoce, de când stagnâză îu tabăra nostră, pe când
tului. Făcu un posomorît tablou al situa
cu adunarea de protestare a cleru cei din tabăra adversară înainteză ţiunei economice din Ungaria şi şi-a dat Memorandul Şerbilor.
lui şi poporului ţinută la Cluşiu în repede, încunjurându-ne cu şanţuri şi tote silinţele să arate, cum Ungaria este Precum am semnalat şi eri, 54 mem
29 Iunie 1897. cu întăriturî din tdte părţile ? din punct de vedere industrial tributara bri ai Congresului naţional bisericesc sâr
Nu pote fi nimic maijustşimai Oştea dela care se pretinde şi Austriei. Cu date statistice dovedi, că din besc au adresat Majestăţii Sale monarchu-
FOILETONUL „GAZ. TRANS *. nului. Ou atât mai plăcută îmi era fami o regiune minunată. Abia ne aşezarăm co stânga în depărtare lucesc adânoimile eu
1
lia polonă. Părinţii erau âmenî cu suflet mod şi âtă că Grecul nosiru apare erăşi. ropene. Chalki din apropiere, una dintre
bun şi serioşi, tînărul mire cu o purtare mo Salută ou delicateţă, privî de jur îm cele noue insule, nisuesce spre cer cu pădu
Vampirul. dernă distinsă. Ei nisuiau spre Prinkipo, prejur, apoi se aşetjâ şi el la depărtare de rea de eypri, ca un vis victorios. E încoro
fiind-că fleei lor i-au recomandat medicii eâţî-va paşi. îşi deschise carnetul şi începu nat c’un edificiu puternic — locul de refu
De Jan Neruda.
aerul de mare şi ast-fel voiau să petrâeă vara să deseneze. giu al celor bolnavi cu spiritul.
Micul vapor, care circulâză dilnic în acolo. Probabil, că frumâsa tînără fată de-o •— Aşa cred, că şi-a întors spatele Oglinda de apă a mărei Marmora
tre Constantinopol şi insulele din apropiere, paliditate marcantă, s’a ridicat dintro b61ă spre stâncă, ca să nu-i vedem desenul. spumâză uşor şijocăîn tote colorile, ca un
ne-a dus pănă la ţărmul insulei Prinkipo, grea, ori-că era la începutul ei. Rezimată — N'avem nevoie să-i urmărim lu opal uriaş. In depărtare marea e albă ca
unde am şi debarcat. Societatea consta nu de mirele său, pausâ mai de multe-ori, şi crarea, cfice tînărul polon, avem destul ce să laptele, ceva mai aprope îmbracă faţa ro
mai din câte-va persâne. O familia, polo vocea ei şoptitore era turburată de-o tuse privim. — Peste puţin adause: Aşa se pare sei, între cele două insule strălucesce, ca
neză, tată şi mamă, fiica lor şi mirele ei, sâcă. De câte-ori tuşia, însoţitorul ei sta pe că ne schiţâză şi pe noi — facă-o numai! o lămâie auriă, âr jos sub noi portă al
apoi noi doi. Da, era aprâpe să-mi uit, că' loc, o privia cu compătimire, âr mirâsa lui Avem intr’adevăr destul de văcjut. Nu cred, bastrul zefirului.
noi aveam încă pe cineva. Pe podul de îl revanşa prin câte-o căutătură liniştitâre, că pe rotogolul pământului să esiste un Nicăiri nu se pote vedâ vr’o corabiă
lemn, ce conduce dela Cornul de aur din ca şi când i-ar diee: Asta nu-i nimic, noi locşor mai frumos şi mai fericit decât in mai mare, numai de-alungul ţărmului nos
Stambul la corabiă, ni-s’a alăturat şi un tî- suntem dâr fericiţi! Ei visau de fericire şi sula Prinkipo. Irena, martira polonă, şi tru sburau două corăbii cu pavilion engles ;
năr grec; judecând după carnetul ce purta sănătate. Oarol cel Mare contimporanul ei, au petre una este un mic vapor, alta însă cu vîsle.
subsuârâ, el era pictor. Umerii lui erau La recomandarea tinărului grec, descă- cut o lună aici; însă, esilat, dâcă eu aşi Cum lopeţile ei se ridicau uniform din apă,
acoperiţi de bucle lungi 'şi negre, faţa pa lecăm la un otel frances. Restaurantul acesta pute petrece o lună aici, pururea o amin după ele valurile străluciau şi se împreu
lidă, ochii negri adânciţi în orbite. nu era situat prea sus, avea o privire cla tire fericită mi-ar îmbogăţi viaţa. Singură nau ca argintul. Delfinii grăbiau înoâce şi
La început acest tînăr îmi deştepta sică şi era aranjat c’un confort adevărat eu acâsta di, ce am petrecut’o aioi, n’o voii! încolo, notând în direcţia âblă între cele
interesul, el era atât de urban şi gata spre ropean. Am luat dejun în comun, şi când pute uita nici-odată. Aerul e atât de curat două vase. Pe firmamentul azur treceau
servicii! şi avea o bogată cunoscinţă a lo sârele dela amiadi dogoria puţin mai do şi plin de ozon, încât ochiul alunecă ca vră din când în când vulturi uriaşi în sbor li
curilor ; vorbia însă atât de mult, încât mol, am mers cu toţii la munte, unde erau jit, de pe stâncă pe stâncă. Dela mare la niştit dela o parte a lumii la cealaltă.
după (tace minute l’am lăsat în plata Dom bradl şi de unde se aştern ea înaintea nostră drepta se înalţă munţii bruneţi ai Asiei, âr de Sub noi întrâgă costa dealului era în-
