Page 42 - 1899-06

Pagina 2. CxAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 128.—1899.

lui, prin ministrul preşedinte ungureso, un constituţionalismului încâce. Ea este atât Rusia şi Armenii. Ambasadorul MM. LL. Regele şi Regina vor pleca la
memoriu voluminos, cu data de 16 Iunie n. de neghiâbă şi lipsită de orl-ce inteligenţă rusesc din Oonstantinopol Sinovjev a fost Ragaz şi la Sigmaringen.
politică, încât nu mai este suportabilă.
In introducere memoriul face o repri- primit Sâmbăta trecută de Sultanul. Au­
Poporul român pretinde satisfacţia deplină Starea semănăturilor în Austria.
vire istorică asupra desvoltării în cei trei- dienţa a durat lung. Ambasadorul a adus
şi aceea nu pâte fi. alta, decât: căderea erei
4ecl de ani din urmă a Congresului biseri­ Bourguignon şi reintegrarea ncistră în drep­ în discusiune nouele măceluri asupra Ar­ După raporturile oficiale, la mijlocul lui
cesc sârbesc şi a autonomiei sârbesc!, şi turile, ce ni-se cuvin. menilor şi Sultanul i-a promis, că va Iunie starea sămănăturilor în Austria se
presentă astfel : Sămănăturile de tâmnă
pe basa acesta arată cât de îndreptăţite sunt Luni se vor întruni aleşii poporului porni cercetare. — In 20 1. c. Sinovjev a
peste tot sunt mulţămitâre, afară de Galiţia
învinuirile şi plângerile aduse contra guvernu­ nostru. Ceea, despre ce ei vor desbate, făcut o visită ministrului de esterne oto­
lui unguresc. Anume, guvernul nu numai sunt lucruri momentuâse. Situaţia est9 gravă man Tevfik-paşa şi a adus de nou în dis­ şi Bucovina, unde sunt mai slabe. Săeara
de tot. Periclitat nu este numai poporul în cea mai mare parte e frumâsă. Grânele
că n’a înaintat Majestâţii Sale statutele de cusiune causa Armenilor emigranţi, despre
nostru, ci întreg constituţionalismul este sunt bune. Sămănăturile de primăvară însă
regulament elaborate de Congrese, pentru dus la absurd, âr principiul autonomist este care ou Sultanul n’a vorbit. Guvernul ru­
a fi sancţionate, dâr chiar şi în regula­ călcat în piciâre în tâtă Bucovina, atât sesc ţine şi acum, ca emigranţii armeni să sunt mai slabe. Orzul în multe părţi e fârte
mentele aprobate de mouarch a mijlocit faţă de poporul nostru, cât şi faţă de ce­ fiă readuşi în Turcia, mai ales în urma es- rar şi galben, tot astfel şi ovăsul. Cucuru­
să se facă schimbări arbitrare unilaterale lelalte popâre conlocuitâre. O progresare ceselor din urmă ale Curcjilor. Pe cum se zul încă s’a întârdiat mult din causa ploi­
a acestui sistem de guvernare nu mai pâte lor. Cartofii s’au desvoltat slab.
şi fără a avisa înainte Congresul, aşa că prevede însă afacerea acâsta se va tămânda
fi permisă, fără ca ţâra să ajungă în halul
acele schimbări au făcut aprâpe ilusoriu destrăbălării şi al banorotului politio şi eco­ mult, deâre-ce eseoutarea pretensiunei La festivităţile din Braşov. Drept
întreg regulamentul. nomic. Guvernarea din era Bourguignon Rusiei în interesul Armenilor va fi mult întregire a acelei părţi din raportul nostru,
După acâsta memorandul înşiră adau­ este un pericol pentru noi şi pentru acâstă împiedecată prin tratările anevoiâse ale în care am vorbit despre serviciul divin
surile şi octroările făcute în regulament. ţâră. Deputaţii au să se pronunţe şi să de- autorităţilor caucasiene. ţinut a doua cji de Rosalii la biserica Sf.
oidă paşii salvatori. Dorim, ca în aceste
Din totul apare, că guvernul a schimbat Nicolae, adaugem, că între preoţii, cari au
momente grele, decisiunile lor să fiă pline Incidentele dela graniţa serbo-
proiectul origiual al Congresului aşa, încât
de bărbăţiă, âr paşii, ce-i vor face, plini turcă. Din Viena se telegrafâză, că este servit la altarul Domnului cu I. P. S. Sa
schimbările, ce le-a făcut, vatămă adânc de energiă. Acâsta o reclamă poporul ro­ metropolitul, a fost şi d-1 preot şi oapelan
contrară adevărului scirea lui „P. Lloyd“,
dreptul de autonomia al bisericei serbesci, mân şi trebue să se facă, dâcă mai avem militar N. Fizeşan.
şi ignorând total interesele bisericei, s’a representanţl devotaţi poporului, pe care după care cercurile politice vienese cred a
sunt puşi a-1 representa. sci, că dâcă demersurile câtor-va ambasa­ CongTUa catolică. Comisiuuea cen­
îngrijit cu profusiune de iuteresela aşa nu­
Orl-ce intervenirl la guvernul local; dori p9 lângă Portă n’ar avâ succes, şi că trală regnicolară pentru Congruă, va ţine
mite ale statului . Aşa d. e. a luat mă­
u
n
suri, ca în contra hotârîrilor consiliului me­ sunt zădarnice. Aici numai forţă brutală dâcă Porta ar negligia să ia măsuri pentru la 28 1. c. şedinţă, în care clasa V a oo-
şi făţărnioiă vor întîmpina. Bar. Bourguig­ a împedeca incidente, ca cele dela graniţa
tropolitan bisericesc şi şcolastic, să fiă des­ non nu mai merită, ca să stai de vorbă cu misiunei va face propunere în afacerea
sârbo-turcă, ambasadorii vor face un de­
chisă uşa reclamărilor la guvern, şi să se el, şi pană ce stă pe locul presidentului ţă­ revisiunei conscrierii venitelor preoţescl
susţină dreptul de ingerinţă al guvernului rii, nici un pas de Român nu se cuvine mers colectiv şi decisiv. din parochiile archidiecesei gr. cat. de
să mai calce pragurile palatului guver­ Alba-Iulia şi Făgăraş. Invitarea accentuâză
asupra afacerilor învăţământului.
nului.
Dâr — dice memoriul — guvernul a importanţa obiectului dela ordinea cbleh
Acţiunea deputaţilor noştri trebue
mers şi mai departe. A dat o mulţime de
să-şî alâgă altă direcţiă. O lămurire de­ Cehii din Viena. In Viena a fost
ordonanţe ministeriale, prin care umblă să plină ou guvernul central, cu ooasiunea — 11 (23) Iunie. oprită de curând o serată a unei reuniuni.
reguleze el afacerile fundaţiunilor şcolare cărei să fiă descrisă totă starea revoltătâre Xnsciinţare. Serviciile dumnedeescl de cântări slave. Din causa acâsta „Narodni
şi bisericesc! ale Sârbilor. Apoi înşiră ârăşî în care am întrat prin atitudinea neghiobă în biserica nouă română gr. or. a Sfintei Listy din Praga a scris un articul fârte
u
un şir lung de gravamene contra ministru­ a unui president incapabil, şi să se preci- Adormiri din Cetatea-Braşovului se vor
seze postulatele, ale căror îndepliniri neîn- energic în contra Vienei. Intre altele cjice :
lui de culte. Intre altele se face amintire săvârşi în fiă-care cp diminâţa dela 7—9
târrjiat le pretindem pănă la termine fixe „Cei 100,000 Slavi din Viena trebue să-şi
despre aceea, că ministrul aplică în mod — acâsta este încă unicul mijloc, care ar ore şi sâra dela 4—5 ore, fiind vestite prin ridice cuvântul, fiind-că au fost provocaţi
tendenţios ari. de lege XVIII: 1879 privi­ putea duce la ţintă. Er’ dâcă reclamaţiu- sunetul clopotelor. într’un mod atât de necruţător şi atacaţi.
tor la învăţământul obligator al limbei ma­ nile nâstre nu s’ar băga deplin în semă de Dumineca şi sărbătârea se vor să­ Răspunsul lor trebue să fiă grabnic şi băr­
guvernul central, şi vor lipsi garanţiile pen­
ghiare, şi tot acesta o face şi cu art. de lege vârşi slujbele dumnecleescl diminâţa dela
tru împlinirea postulatelor, atunci a mai bătesc. Oraşul de pe ţărmul Dunării tre­
XXVI: 1898, privitor la afacerea regulării 7 —10 âre şi se vor vesti prin sunetul tocei
sprijini guverne ostile nu avem reson, vom bue să se cutremure de cuvântul ceh şi de
salariilor învăţătorilor comunali şi confe­ trebui să dieem valet majorităţii parlamen­ şi a clopotelor. Sfânta liturgiă se va în­ cântarea cehă, tocmai aşa cum trăesoe acjl
sionali. tare şi adio contelui Thun. cepe la 9 ore, după care va urma predică din munca şi mişcarea cehă. La oprirea
Memorandul se încheia cu aceea, oă Aşteptăm dela deputaţii noştri, că vor în fiă-care Duminecă. acâsta trebue să se răspundă cu o sută de
râgă pe Majestatea Sa să dispună de fi bărbaţi. Acâsta se aduce la cunoscinţa membri­ adunări şi de petreceri slave“.
a-se observa faţă ou autonomia bisericei lor paroohiei şi a tuturor creştinilor gr. or.,
sârbesc! legea în tâte împrejurările, şi, sus- Revistă externă. iubitori de cuvântul lui Dumnecleu. — Nouă cancelaria de advocat a des­
ţinându-se stările legale, de a-se sana re­ Braşov, 11(23) Iunie 1899 : Oficiul parochial chis d-1 advocat Dr. Valeriu Mezin în Ti-
lele amintite, cari bântue biserica sârbâscă Crisa şi Irancia. Nimeni nu pâte român gr. or. din Cetatea-Braşovului. — Bar- mişâra-cetate (strada Zapolia 4).
din partea puterii statului aplicată cu atâta să prevadă resultatul luptelor mari din tolomeiu Banilescu, paroch şi protopop.
lipsă de dreptate de cătră guvern. Francia. Situaţiunea acolo este forte în­ Comoră în fundul Marei. Ministrul
Suntem cu drept cuvânt curioşi a curcată, mai ales acum după ce trei din­ Ministru român în Sibiiu. „Tri­ de finance al Turciei a luat măsuri de-a se
buna'* dela 22 1. c. scrie: ErI la orele 7V căuta pe fundul mărei corăbiile, ce au fost
vede, ce sârte va avâ memorandul sârbesc, tre cei mai distinşi bărbaţi de stat s’au 2
sâra a sosit aici, venind dela Turnu-roşu, cufundate lângă Cesme, aprâpe de Smirna,
şi dâcă el — de natura acâsta fiind — va văcjut nevoiţi a-şl depune mandatul de-a
ajunge peste tot în mâna monarchului. compune un ministeriu. Mare nădejde îşi d-1 Dr. O. Istrati, ministpul român al lu­ cu ocasiunea răsboiului maritim ruso-turc
crărilor publice, însoţit de domnii ingineri din 1770. Se dicea, că corăbiile ar fi fost
pusese preşedintele republicei în Bourgeois.
Y. Istrati şi G. Romniceanu. Au descins la încărcate cu mult tesaur, şi acâsta a în­
Era Bourguignon — în Bucovina. El fu cbiămat grabnic dela Haga — unde 14
representa Franci» la conferenţa de pace. hotelul „împăratul Romanilor , unde au demnat pe ministrul turcesc de finance să
— Fine. — luat cina, şi deja la ârele 10 sâra au şi ia măsuri pentru căutarea lor. Planul mi­
— Deja în Haga i-s’a trimis însărcinarea
Saxa loquuntur — faptele vorbesc ! de-a compune ministeriul. întors la Paris, plecat mai departe cu trenul spre Predeal. nistrului a fost luat la început în rîs din
Abia astăcjl s’a lăţit scirea, că în decurs partea âmenilor serioşi. Acum înse se ves-
In timpul guvernării bar. Bourguig­ Bourgeois a întrat în contact cu persânele,
non, o singură faptă de importanţă nu a- pe oare le credea dispuse a forma ou el de 2'/ âre un ministru român a fost âspe tesce, că planul ministrului turc a succes.
2
flăm, prin care s’ar pute dovedi prieteniă un cabinet, însă curând s’a convins, că faţă al oraşului nostru. La locul, unde se presupunea, că s’au cu­
faţă de poporul nostru. Pe terenul politic, cu situaţia gravă, ce a aflat, nu pote face Curtea română Ia Sinaia. „Epoca fundat năile, anumiţi corlitorl cu ajutorul
11
în scâlă şi în biserică numai bruscări şi aparatelor inventate în acest scop s’au co-
lovituri. Poporul nostru este Cuprins de cea nimio. Ce era să facă, decât să-şi depună află, că MM. LL. şi A A. LL. RR. vor
mai profundă nemulţumire. şi el însărcinarea primită. Oă pe cine va pleca Luni după amiadl cu un tren spe­ borît în mare pănă la adâncimea de 40
Era Bourguignon este cea mai ne­ însărcina acum preşedintele republicei cu cial la Sinaia, unde vor lua reşedinţa în metri, unde aflarâ o corabiă rusâscă de
fastă, în care am ajuns dela introducerea formarea cabinetului, nu este cunoscut încă. cursul verei. — Pe la finele luuei Iulie răsboiti, care se cufundase înainte de asta
cu 130 de ani. In corabiă aflarâ o mare şi
preţiâsă comâră. Pănă acum a succes a
scâte din mare 12,000 de galbeni franoesl,
vescută cu tufârl de trandafiri, âr aerul Şi ârăşl se făcu linişte. Toţi erau pă­ otelierul era aprâpe de noi, cine este dom
o uriaşă cantitate de bani de aur rusesc!,
ou miresmele lui aprâpe ameţiau pe trunşi de aceeaşi simţire dulce, care nu se nul acela ? cum îl chiamă ?
20,000 bani de argint, mulţime de vase de
muritor. pâte esprima. Toţi purtau în inimile lor — Ah, cine scie cum se numesce
argint, apoi cadre de argint pentru ta­
In cafenelele de pe ţărmul mării cân­ câte-o lume, plină cu fericirea, pe care toţi acest tras-împins, dise otelierul, privind
blouri, ţevi de tunuri, pusei şi săbii pre-
tau musicl, la acordurile cărora omul de­ ar fi voit să o împartă. Toţi erau stăpâniţi urît. Noi îl numim vampir!
vine melancolic şi visător. de acelaşi sentiment, din care pricină so­ — E pictor, nu-i aşa? ţiâse etc. Valârea tuturor tesaurelor aflate
* cietatea întrâgă tăcea. Abia observarăm, — Minunată ocupaţiă! El nu zugră- se preţuesce în 2,600.000 franci. Corlitorii,
Moment mişcător, într’adevăr! Toţi cari sunt nisce Greoi, au să primâscă din
că peste o âră Grecul se ridică, mulţumi, vesee decât morţi. Indată-ce mâre cine­
tăceam, fiinţa nâstră întrâgă era alipită de acâstă sună, în sensul contractului încheiat
îşi închise carnetul şi cu paşi uşori merse va aici în Oonstantinopol sâu în apro­
acest chip edenic. Tînăra femeiă polo- la început, 10°/ , va să dică 250,000 franci.
mai departe. Noi am rămas. piere, demonul acesta merge la mort şi e 0
nesă zăcea pe pajişte, răzimându-şi oăp- Cercetările continuă.
In cele din urmă, după câte-va ore, gata chipul mortului. El îl pictâză înainte,
şorul pe pieptul mirelui ei. Faţa ei ro­
când firmamentul îmbrăcă acea colâre a şi nici odată, uliul, nu se înşală.
tundă şi palidă îmbrăcă de-odată colârea Nouă liniă maritimă. E vorba —
iiliei, care la amiacjl e atât de mişoătâre, Bătrâna mama ţipă înspăimântată — cjice „Constit. — de a se înfiinţa o nouă
u
rosei, din ochii ei albaştri ţîşniră lacrimi.
mama ne făcu atenţi, că trebue să ne pre­ în braţele ei sta ameţită fiica ei palidă ca liniă maritimă între porturile belgiene şi
Bărbatul pricepu mişcarea sufletului ei, se
gătim da plecare. încet, încet ne-am sco- mârtea. Mirele scoboria deja scările, prinse cele dunărene. Intre iniţiatori se află şi
plecă spre ea şi lacrimă după lacrimă se
borît de vale, însă cu paşi elastici, ca bă- c’o mână pe Grec, âr cu cealaltă se întinse Banca din Anvers. Noua liniă ar fi reser-
sărutară. Mama ei o privia, şi o păţi, ca şi
fiică-sa; — âr eu, eu încă priviam, şi inima eţii fără griji. Ajunşi la restaurant, am după carnet. vată esclusiv comerciului româno belgian.
ocupat loc în verandă. Abia însă ne aşe- Am alergat după el. Amândoi se tă­
mi-se umplu de înduioşare. Concert. Musica orăşenâscă va con­
ejarăm, şi sub verandă audim un sgomot văli au în nisip.
— Aici trebue, ca trup şi suflet să certa Duminecă în 25 Iunie n. în grădina
infernal. Grecul nostru se certa cu otelie- Carnetul se deschise, foile lui se îm-
se vindece de-o potrivă, şopti fata. Ce ţeră rul şi noi îi ascultam. Petrecerea acâsta pr.ăsciară şi pe una din ele am văcjut capul hotelului „Pomul verde", âr de va ploua,
minunată! va concerta în salonul de sticlă.
însă nu dură mult. — „De n’aşl avâ alţi bine nimerit al tinerei fete polonese; ochii
— Scie Dumnecjeu, eu n’am inimici, âspeţ!“ — murmură otelierul, şi veni îi erau închişi, âr fruntea ei frumosă era Esperimentatorul Albert Krause,
âr dâcă aşi avâ, aici li-aşl ierta! clise tatăl spre noi. împodobită c’o cunună de mirt. T. bine cunoscut în Braşov de acum (jece anî,
cu voce tremurătâre. — Mă rog, întrebă tînârul polon când va da adl, Vineri, în trecerea sa spre Bu-