Page 43 - 1899-06

Nr. 128.—1899- GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

curesc!, în sala de concerte o producţiune secundat pe Bogdan-Piteşti în agitaţiunile trebue să stea la disposiţia generală sub o lumea merg să-şi caute sănătatea în sana­
asupra suggestiunei. începutul la orele 8'/ lui printre ţărani, nu a putut fi esecutat. bună şi esactă supraveghiere. toriile germane.
4
Acâstă serată va fi unica ce-o va da aici. Camil Demetrescu a fugit din ţâră şi soi­ Ne mărginim la observările acestea, Dâr cu înfiinţarea sanatoriilor pentru
rile primite la poliţia capitalei anunţă, că cu tâte, că s’ar putâ încă multe obiecta. bogaţi nu s’a combătut flagelul teribil al
Pentru amatorii de fotografie. Aparate de ofticei, decât pe-o aripă neînsemnată.
fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite; el a trecut eri graniţa pe la Predeal. Ori câtă bunăvoinţă şi silinţă ni-am da, nu Cestia urgentă este tratamentul tuber­
aparate pentru fotografii la moment, nrecum şi putem să conchidem din tote espunerile, culosei la omenii săraci, în olasele modeste
t6te articolele necesare, se pot procura dela A. ce s’au făcut de-o parte şi de alta, decât şi laboriâse, unde flagelul bântue cu mai
MOLL liferantul curţii c. şi r. din Yiena, Tuch- 0 întâmpinare. că despărţământul dela Alba-Iulia al Aso­ multă furie.
lauben Nr. 9. Manufactură fotografică tqndată la ciaţiunei a stat rău înainte şi stă încă şi
anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţin&nd In afacerea despărţământului Alba-Iulia Ei bine, Germania oferă şi claselor
preturile gratis. Deposite în Braşov la F. Jeke- al Asociaţiunei. mai rău astărjl. Răul însă nu se va putâ sărace sanatorii, firesce, în condiţiunl spe­
lius, F. Kelemen, Victor Rotii Farmacişti. Teutsch delătura prin recriminări reciproce, dâr şi ciale. Numărul sanatoriilor pentru săraci
şi Tartler, D. Bremias nepoţii. încă mai de mult ni-s’a trimis din mai puţin prin îndârjiri şi prin nepartioi- devine din ce în ce mai mare în Germa­
partea d-lui Candin C. Suciu din Măgina nia. Scopul adevărat al congresului era
parea membrilor din comitet la şedinţele chiar să se dea un nou avânt aoestor ins-
o întâmpinare lungă la corespondenţa din acestuia, căci nu pot avâ nici un temeiă tituţiunl.
Oela comună. Alba-Iulia a d-lui Rabin Patiţa, pe care
afirmările, că celuia sâu celuialalt nu i-ar Sanatoriile pentru săraci sunt insta­
am publicat’o în estras în Nr. 89 al foiei
In şedinţa de alaltăeri a representan- plăcâ de preşedintele şi de aceea nu ar late fie de cătră municipalităţi, fie de că­
nâstre din a. c. Lipsa de spaţiu de-c parte, tră societăţi particulare de binefacere, pre­
ţei oraşului Braşov, Dr. Oarol Lurtz a in­ merge la şedinţe, când se tratâză, ca fiă-
de alta prea marea estindere şi fraseologiă cum e Crucea Roşie, fie de cătră societăţi
terpelat pe primar cu privire la întrebările care să-şi împlineseă datoria, pentru care
a replicei, care peste aeâsta nu putea fi lă­ financiare.
oficiului statistic în afacerea stabilirei nu­ a fost angajat şi s’a angajat, şi ca toţi
sată fără de observări din parte-ne, ne-a Unul din aceste sanatorii, precum cel
melor oraşelor. câţi s’au obligat a servi causa Asociaţiu­ din Harz, este forte bine instalat, în con­
împiedecat a ne ocupa de ea pănă adî.
D-l primar Hiemesch a răspuns, că a nei în comitet, să fiă tot-dâuna la pos­ formitate cu cerinţele igienei şi ale medi-
primit şi el o câlă de întrebare, dâr n’a Cestiunea privesce starea despărţă­ tul lor. oinei. Din nenorocire nu tote se bucură de
presentat’o represontanţei comunale, fiind-că mântului XII (Alba-Tulia) al Asociaţiunei, Mai puţine frecări personale şi mai aceleaşi avantagii. Se speră, că timpul va
era adresată lui personal ca primar. In ru­ despre care soim, că se află de mult timp mult interes şi abnegare pentru causa co­ aduce îmbunătăţirile cerute.
1
brica : „care să fiă numele oraşului *, el a în stagnaţiune. mună, fraţilor! Sanatoriul german pentru tuberculoşî
u
scris „Kronstadt , âr în rubrica despre ce­ D-l Suciu în întâmpinarea, ce ne trimite, săraci îşi recrutâză populaţia în modul
următor:
u
lelalte nume ale oraşului a scris „Brasso crede, că despărţământul alba-iulian al Aso­ C o n v o c a r e . Toţi bolnavii, cari nu par susceptibili
u
şi „Braşov . ciaţiunei s’a aflat în înflorire şi a desvoltat o de vindecar-e sâu cel puţin de ameliorare,
Tot Dr. Lurtz a mai adresat prima­ activitate rodnică, tocmai în timpul dela Reuniunea învăţătorilor români gr. sunt în mod sistematic respinşi; numai aceia
rului o interpelare privitore la măsurile 1890—1897, adecă pănă a nu deveni d-l Pa- oat. din comitatele Sătmar şi Ugocia, apar­ sunt primiţi, la cari boia este la începutul
poliţiei din loc în afacerea „colorilor streine , tiţa director al său. Drept dovadă spune, că ţinători la Diecesa Gherlei, îşi va ţinâ adu­ ei şi permite speranţă, că se va vindeca,
11
arătând, câtă amărăciune s’a produs în po- „în aoest period s’a constituit despărţămân­ narea generală anuală în 13 Iulie n. c. în graţie curei de aer.
Se scie, că în Germania orl-ce lucră­
poraţiune, că chiar şi liniştea cimiteriilor tul cu comitetul său în înţelesul statutelor, edificiul şcolei rom. gr. cat. din Seini (Szi- tor sâu servitor etc. este asigurat contra
şi a caselor private a fost turburată din ’i-s’a procurat sigilul ou protooolele nece­ nyervâralja). bâlei infirmităţei accidentelor. Asigurarea
oausa lor. Citeză ceea ce s’a scris în foia sari, sub actuaria d-lui Ivan". Mai spune, La acâstă adunare se învită cu tot este plătită în tovărăşie de lucrător şi de
nostră şi în foile germane de aici despre că s’au ţinut trei adunări generale, — ceea respectul: a) P. T. domni membrii fonda­ patron. Dâcă cade bolnav, e tratat în mod
aoeste şicane, cjicând, că poporaţiunea nu ce de-altmintrelea şi d-l Patiţa a recunos­ tori, ordinari, ajutători şi onorari ai Reu- gratuit, firesce de cătră medicul sâu stabi­
cunosce ordonanţa ministerială respectivă, cut, — dâr adauge, că adunările au fost niunei; b) P. T. Reuniuni învăţăt. rom. din limentul prevăzut prin contractul de asigu­
rare. Ast-fel un lucrător fiind bănuit de
care e forte confusă, âr noul căpitan al bine succese, s’au ţinut prelegeri poporale Ungaria şi Transilvania, c) Toţi iubitorii un început de oftică pote fi trimis la un
oraşului nu cunosce raporturile locale. In- (una cu tema „Jertfele vinarsului", alta de înaintarea şcâlelor şi învăţământului po­ senatorium, unde trebue să stea până când
trâ’oă pe primar, dâcă nu voesce să aşternă „bogăţiile Ardealului"), s’au adunat bani în porului nostru român. se vindecă sâu pănă când sănătatea îi este
representaţiă la ministeriul de interne, ea sumă de 100—150 fl., s’au împărţit broşuri Membrii ordinari ai reuniunei au să restabilită ca să potă reîncepe a munci.
să se schimbe şi să se preciseze ordonanţa între popor şi s’a dat în Teiuş o represen­ notifice preşedintelui cu 8 $ile înainte sou- Pe de altă parte sanatoriul nu este
din oestiune, ţinută în termini atât de taţiă teatrală. sele pentru eventuala lor absentare, pre­ gratuit. Oine-va plătesce pentru bolnav:
fie casa de asigurare, fie o casă mutuală,
vagi? La plângerea d-lui Patiţa, că la şe­ cum şi doritorii de a diserta eu ocasiunea un institut de caritate etc. Să mai adău­
Primarul, răspundând, a arătat, că ra­ dinţele comitetului convocate de dânsul, ea acestei adunări, operatele lor să le trimită găm, că familia bolnavului primesce, în tot
portul, ce l’a primit dela oâpitanul poliţiei, director, membrii comitetului nu s’au pre- tot la acel termin. timpul şederei lui la sanatorium, o mică
nu cousună cu ceea ce s’a scris în foile sentat nici-odată, afară de doi, d-l Suciu Competinţele şi restanţele sunt a se subvenţie de vr’un franc pe cji.
locale şi dice, că în caşurile anumite cei răspunde cu următorea frasă la adresa d-lui răspunde de cătră d-nii cassari filiali păuă Aeâsta este, în linii mari, organisarea
ce să plâng asupra măsurilor luate, pot să Patiţa: „Apoi a oui e vina, dâoă d-ta nu la 1 Iulie a. c. sanatoriilor în Germania.
S’au esagerat de sigur resultatele aces­
se folosâscă de dreptul de recurs. vei fi având destulă trecere ori încredere Baia-Sprie, 10 Iunie 1899. tor stabilimente. Statistice optimiste au de­
In ce privesce representaţia, aeâsta nu morală la omenii de bine?" Despre comi­ Atanasiu Lupan m. p. loan Lesşian m. p. clarat că 9 din 12 bolnavi es vindecaţi din
o pote face primarul, ci o pote face numai tetul central dice, că „tot-deuna şi-a făcut Preşed. reun. Secret, reun. sanatorii. Aceste laude sunt prea esaltate.
congregaţia comitatensă. Pote însă repre- datorinţa faţă de despărţământ, a aprobat NB. Inounosciinţare despre banchetul Trebue să ţinem sâmă, că numai bolnavii
sentanţa comunală prin representanţa co­ hotărîrile, i-a dat tot-deuna inviaţiunile de şi petrecerea de vară proiectată deja, se va în primul stadiu sunt primiţi când diagnosa
mitatensă să facă representaţiunea. Despre lipsă". face în mod deosebit. este forte dificilă şi când pretinsul tuber­
culos pote fi numai anemic în grad înalt,
aeâsta va consulta adunarea într’una din încât pentru acusa cu nimicirea ce­ Programa: 1) La 8 ore a. m. servioiă obosit sâu surmenat. Natural, că regimul
viitorelo şedinţe. lor două biblioteci (una a despărţământu­ divin solemn în bis. parochială. 2) La 9 raţional dela aoeste sanatorii şi viâţa igie­
Ambele răspunsuri ale primarului au lui şi alta a şoolei), d-l Suciu drept răs­ âre deschiderea adunării. 3) Raportul gen. nică au o influenţă asupra acestora. Ade­
fost luate la cunoscinţă. puns pune d-lui Patiţa simplamente între­ al comitetului despre activitatea sa dela văraţii tuberculoşî sâu nu sunt primiţi, seu
barea: „PoftescI să-ţi serveso cu cărţi din decă sunt şi după câtva timp se dic le­
ultima adunare gen., apoi a cassarului şi cuiţi, nimeni nu pâte controla, dâcă viaţa
aceste biblioteci la proxima ocasiune?" bibliotecarului general. 4) Esmiterea comi- de muncă şi lipsuri la care se întorc nu
La turburârile din Slatina. Iu fine d-l Suciu găsesce, că comite­ siunilor de câte trei membri pentru esami- le agravâzâ din nou boia, de astă-datâ in­
tul central a lucrat forte bine, când a în­ curabilă.
Ancheta asupra alegerei colegiului al narea raportului şi censurarea socotelilor,
sărcinat pe d-l asesor consistorial Ivan cu Ori cum ar fi însă, nu se pote tăgă­
III-lea nu s’a început încă. Pentru moment înoassarea taxelor şi înscrierea de membri
reactivarea despărţământului, fiind-că, Jice, dui, că asilul acesta al victimelor muneei
ancheta se face numai asupra turburărilor noi. 5) Hotărîrea unui premiu pentru cea
d-sa „se bucură de mare popularitate în­ are urmări fericite, fie numai în sens profi­
de Luni şi este condusă de procurorul ge­ mai bună disertaţiune despre : „Principiul lactic, scutind pe cei slabi şi anemici de
tre Românii de-acolo, afară dâr de 1—2".
neral al Curţei de apel din Crai ova. Nu­ ooncentraţiunei în instrucţiune". 6) Rapor­ primejdia iminentă a ofticei.
mărul arestanţilor a sporit cu 60. Aceşti Acesta este cuprinsul întâmpinărei tul comisiunei pentru censurarea temelor. De aceea, cu totă critica, al căror
din urmă au fost arestaţi în dilele urmă- d-lui Candin C. Suciu din Măgina. Ea ne 7) Cetirea disertaţiunei aprobate de comi- obiect au fost sanatoriile din partea mai
tore turburărilor, în urma desordinelor, ce dă o nouă dovadă, că între Românii din siune. 8) Esmiterea comisiunei pentru cu­ ales a delegaţiei francese, aeâsta a fost si­
oomiteau prin sate şi în urma faptului, că Alba-Iulia înţelegerea lipsesce, despărţă­ legerea propunerilor. 9) Raportul comisiu- lită să recomande şi guvernului frances în­
fiinţarea de asemenea institnţiunl.
Marţi porniseră din nou din satul Tilpeni mântul Asociaţiunei stă rău de tot şi — nilor de sub p. 4 şi 8. 10) Statorirea lo­
Etă o pildă, pe oare şi statul român
spre Slatina. De alt-fel liniştea a domnit ce e mai trist — nimenea nu vrâ să recu- cului şi timpului pentru adunarea generală
ar trebui să-o urmeze.... („Drapeluri.j
continuu de Luni încoce. nâscă adevărata causă a răului, ci unii proximă. 11) închiderea adunării.
Mandatul de arestare dat în contra aruncă vina asupra altora.
lui Bogdan-Piteşti a fost esecutat alaltăeri. Decă d-l Suciu, vrând să facă o com- Tuberculosa şi sanatoriile. ULTIME SCIRI.
Şeful siguranţei din Capitală s’a pre- paraţiune între starea despărţământului din Paris, 23 Iunie. S’a constituit
sentat la domiciliul inculpatului şi i-a co­ anii din urmă şi starea din anii de mai „Tratamentul cel mai potrivit al ofti­ un cabinet sub presidenţa lui Wal-
municat mandatul. înainte, presantă starea de mai înainte ca cai", âtă castia care s’a desbătut la Congre­ deck-Rousseau. Ministru de resboiu
sul tuberculosei dela Berlin.
Bogdan-Piteşti pretexteză, că e bol­ înfloritâre, aeâsta pare forte curios, căci e Gfallifet, cunoscut ca revisionist.
Discuţia a fost între delegaţia fran-
nav. Totuşi el a fost condus la poliţiă şi dâră nimeni nu va putâ admite, că a con­ Socialiştii Millerand şi Baudin au
cesă şi representanţii sciinţei germane. Cu
de acolo transportat la Slatina, conform stitui un comitet, a procura un sigil şi primit resorturile comerciului şi lu­
tote acestea în unanimitate s a recunoscut,
cererei procurorului general. protocâle, şi a ţine trei adunări generale că tratamentul german, deşi nu esclusiv, crărilor publice.
In urma soirilor primite din Slatina într’un period de şbpte ani, ar fi o activi­ are totuşi la activul său statistici mulţu-
însă, cum-că ducerea la Slatina a arestan- tate suficientă din partea unui despărţă­ mitore. L i t e r a t u r ă .
tului ar pută provoca nouă desordine, d-l mânt al Asociaţiunei. Doctrina domnitâre în Germania se
pote resuma astfel: tratamentul specific Cum îşi învaţă Gertrnda copiii,
Disesou, ministru de justiţie, a luat dispo- Atingând cestiunea bibliotecilor, des­
al tuberculosei este viaţa în sanatorii. In scrisă de nemuritorul pedagog I. H. Pes-
siţ’unî, ca inculpatul să fiă readus în ca­ pre cari s’a susţinut, că nu sa mai scie de
adevăr, Germania abundă în sanatorii,'cari talozzi şi tradusă de E. Băltânu. Cartea s’o
pitală şi să i-se facă instrucţia prin «omi­ urma lor, d-l Suciu, ca unul, care pretinde sunt de două feluri: pentru bogaţi şi pen­ tipărit anul trecut în Bucuresci şi e de-a
siune rogatorie. In acest scop s’a şi tele- a sci despre esistenţa lor, era dator să in­ tru săraci. nepreţuită valâre pentru părinţii de familiă.
grafiat procurorului local să trimită cu pri­ formeze şi liniştescă publicul, er nu să se Sanatoriile pentru bogaţi sunt multi­ Preţul 75 cr. (cu posta 80 cr.)
mul tren în Bucuresci dosarul afacerei. mărginâscă a pune o simplă Întrebare cu- ple şi din ce în ce mai perfecţionate. Cele Curs de pedagogia teoretică .şi
-
mai bune sunt cele dela PaUcenstein şi Det- practică de G Compayre, trad. de M
Bogdan-Piteşti a sosit în Capitală şi va fi riâsă şi neînţelâsă, căci bibliotecile din Ges­
weiler. Efectele fericite asupra tuberculoşi- Rădulescu într’o limbă cât se pâte de ro-
depus la penitenciarul Văcăreşti. tiune nu sunt private, ca să potă cjice:
lor sunt aşa de numărose aci, încât aceste mânâscă. E o carte mare, de 560 pag. şi
Al doilea mandat de arestare lansat „soiu unde sunt, decă vrei îţi pot servi instituţii se bucură cu drept cuvânt de o costă numai 1 fl. (cu posta 1 fl. 10 cr.)
în potriva lui Camil Dumitrescu, care a şi cu cărţi din ele", ci sunt publice, cari reputaţiune universală şi bolnavi din tâtă *