Page 45 - 1899-06
P. 45
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare fii.
laminisîrdţiunea şi Tipografia. Abonamente nentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nv. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scriaorî nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nzmătârelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tote ofi-
In Viona: M. Dukas Nachf. ciele poştale din întru şi din
■ax. Augenfold 4, Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellka Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Brascv
InBndapoeta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa rr ait
or, Ekstoln Bernat. In H am Tfirgul Inului Nr. 30, etagit
Surg: Harolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe ş?6<
PREŢUL IKSERŢIUN1LOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pontru o pu aîwMho aaasl 'oeur nJimwl H I I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pr> trei
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl. — Un esomplar S or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele căt şi inscrţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 129—Anul LX1L Braşov, Duminecă 13 (25) Iunie.
Visita letropolitului Meţianu. prelat stăruinţele, cari fac onorea a culturei şi a progresului naţional. ritate proiectul despre pact. Oe va face
şi mândria nostră, căci însu-şî a Nu aici este der locul, nu aici este însă Austria? Acolo parlamentul cu greu
Braşov, 11 (23) Iulie. luat parte odiniorâ la nobila emu- terenul priincios pentru intrigi şi va pute să se întrunescă, ca să desbată şi
Ou inima ridicată, cu bucuria laţiune, căreia avem se-i mulţămim cerţe- mici pătimaşe, pentru frecări voteze pactul. Dâr pentru asta s’au luat
şi cu dragoste Românii braşoveni au atâtea aşezăminte religiose şi de şi ânimosităţî personale. Nu mai a- măsuri de precauţiune. In învoiala dintre
e e
întâmpinat în 4^ ^ Rosaliilor pe cultură naţională şi şi de asta-dată les în nisce vremuri, când din tâte guvernul unguresc şi cel austriao s’a luat
Mitropolitul Ioan Meţianu, care pen ’i-s’a dat ocasiune se se convingă părţile suntem încunjuraţî de ochi un punct, prin care ministeriul Tkun este
tru prima-6ră a venit în mijlocul lor de acea iubire de jertfă, sfinţind noua pânditori, cari abia aşteptă momen împuternicit a lega pactul cu Ungaria pe
de când pronia cerâscă l’a învred biserică din cetate, resultatul unei tul, când vă4ându-ne slăbiţi în in basa §-lui 14 din constituţia, âr nu pe cale
nicit a ocupa cea mai înaltă dem munce şi unor stăruinţe îndelungate. teriorul nostru, duşmanul causei să constituţională parlamentară. Partidele opo-
nitate în biserică. Este der aici bun şi roditor pă p6tă năvăli cu succes asupra Sionu- siţionale din parlamentul austriac însă fac
mântul pentru fapte demne şi no lui culturei năstre naţionale. mari pregătiri de luptă înverşunată în con
Primirea strălucită şi însufleţită,
ce i-au făcut’o fiii săi sufletesc! din bile, spre binele şi în folosul neamu Se recere multă înţelepciune şi tra guvernului. Tote împreună şi apoi fiă-
lui nostru, şi este, în împrejurările mult tact, dela supremul păzitor al care separat, ele vor protesta în contra
oraşul şi ţinutul nostru, este o viuă vitrege de acjî, însetată inima po
dovadă nu numai de iubirea, alipi aşezămintelor nostre culturale, căci ministeriului Thun, pentru-că a făcut o în
rea şi veneraţiunea, cu care se simt porului de-a vede continuându-se cu e vorba de a-se delătura ori-ce ar voială eu Ungurii atât de păgubitore in
ataşaţi de capul metropoliei, ci şi nouă puteri marea operă a bătrâni pute să ameninţe legăturile bunei tereselor austriaco. Afară de acesta, câud
de încrederea şi speranţa, ce-o pun lor, cari printr’o trăţâscă iubire şi în îaţelegerî, care a fost pănă acuma se va întruni parlamentul, fiă-care partidă
întrensul, care în timpuri grele şi ţelegere şi printr’o sfântă însufleţire ângerul păzitor al acestor aşeZă- din oposiţiă va face propunere, ca guver
naţională au sciut din nimic se minte. Se recere însă de altă parte nul să fiă dat îu judecată pentru călcarea
viforose este chiămat a conduce des
tinele bisericei, cetăţuia tare a legii creeze monumente neperităre ale ze dela înalt Prea Sânţia Sa tot atâta constituţiei şi violarea legilor esistente.
nostre, singurul scut ce a mai ră- lului, diliginţei, abnegării şi a devo prevedere, cnragiu şi energiă pentru *
mas limbei şi culturei nostre na tamentului lor pentru înaintarea a scuti aşeZămintele nostre şi de în In străinătate cel mai însemnat eve
ţionale. causei sfinte a românismului. răirile stricăciose ale tendinţelor es- niment este sfîrşitul crisei ministeriale din
Acâstă fierbinte sete, acestă do treme, de cari este condusă politica
Bine a pătruns acesta şi înalt rinţă adâncă şi puternică a făcut ca militantă a celor dela putere. Francia. După lupte mari şi după obosi-
Prea Sânţia Sa, căci adresându-se inima Românilor braşoveni se tre Dea ceriul, ca Zilele, ce le-a pe tore stăruinţe a succes în fine să se com
cătră popor, în diferite rânduri, a salte de bucuriă vexând în mijlocul trecut în Braşov înalt Prea Sânţia, pună un nou ministeriu sub presidenţia lui
cjis: „onorea, ce mi-o faceţi mie, lor pe alesul poporului, pe părintele să aducă rodele cele mai frumăse, Waldeck-Bousseau, care pentru a doua oră
u
vouă v’o faceţi . a fost însărcinat cu compunerea cabinetu
bun, dela care se aşteptă cu încre spre mângăerea şi mulţumirea po
Mai mult însă a caracterisat dere se le fiă razim tare, sfătuitor porului român braşovean şi spre bu lui. Ministeriul s’a constituit în mod defi
Mitropolitul însu-şi importanţa visi- înţelepet şi binevoitor, şi apărător şi curia archipăstorului şi a tuturor nitiv ast-fel: WMeclc-liouseau preşedinte şi
tei sale şi a primirii căldurose, ce scutitor energic şi neînfrânt al aşe fiilor bisericei şi ai naţiunei! interne; Delcasse afaoerl esterne; generalul
u
’i-s’a făcut, c4 ® d> că legăturile cjăminteior lor religiose şi culturale. de Gallijet răsboiă; Lannesan marină; Mo-
c
ce-1 lâgă de popor sunt aceleaşi, ca înalt Prea Sânţia Sa a găsit în nis justiţiă ; Caillan finanţe; Millerand co-
dintre părinte şi fii! sei şi adăugând poporul nostru de aici inimi calde, Revista politică. merciu ; Leygues instrucţia publică; Dccrois
spre întărire: „eu nu mai sunt al ce bat pentru înaintarea şi fericirea colonii; Jean Dupuy agricultură şi Baudiu
Acum, după-ce „s’au împăcată, cum lucrări publice.
meu, ci al vostru!“ neamului, şi un spirit bun predispus se cjioe, guvernele din cele două părţi ale
Frumos şi mare cuvânt acesta. pentru fapte demne şi gata de ab * \
mouarchiei cu privire la pactul vamal şi
El arată în modul cel mai el o cent, il egare. comercial, dieta ungară a început în şedinţa Turburările sângerose dela graniţa
cât de strînsă este şi trebue se fiă Tote aceste îmbucurătore mo ei de Miercuri desbaterea proiectului pac serbo-turcescă s’au potolit. O scire telegra
legătura dintre archipăstor şi popo mente trebue să îndemne pe înaltul tului. Kossuthiştii sunt în contra proiectu fică din Oonstantinopol <jice, că Turcia a
rul credincios, şi tălmă’cesce cum nu prelat cu atât mai vîrtos a-se în adus la cunoscinţa ambasadorilor resultatul
lui. Ei cjic, oă sistemul comercial şi eco
se pote mai bine şi mai la înţeles griji, ca acest bun pământ să fiă fe anchetei comisiunei mixte asupra incidentu
nomic de ac}I n’aduce nici un bine ţârii,
cuvintele evangeliei: „păstorul bun rit de influenţele rele ale timpului, din potrivă o scurtâzâ în drepturile ei la lui dela graniţă. Circulara arată, că girantul
şi sufletul şi-l pune pentru turma sa“. ca rodele lui să nu fia copleşite de independenţă vamală şi o ţine mereu sub ministeriului afacerilor străine sârbesc a es-
Aici în vechiul nostru oraş, In. neghina discordiei, ce o sădesc rău tutorat austriac. Joi a luat cuvântul îu primat ministrului turcesc din Belgrad mul
Prea Sânţia Sa a dat pretutindeni voitorii adversari ai înaintării nostre. dietă şi ministrul-preşedinte Szell, care a ţumirea regelui cu privire la anchetă şi
de urmele unei activităţi roditore, Poporul român din Braşov, spre apărat proiectul cjicend, că el nu vatămă regretele guvernului asupra celor întâmplate.
s
ce documentâză atât de strălucit onărea lui fiă (ţi > s’a distins pănă drepturile Ungariei, din contră le susţine Tot-odată a anunţat retragerea trupelor
râvna pentru progres şi iubirea de acuma şi s’a făcut iubit de fraţii de şi le ocrotesoe. Desbaterea continuă. sârbesci dela graniţă. Regele Serbiei a tri
jertfă a Românilor braşoveni, adusă un sânge din tote părţile prin fap * mis telegrafie Sultanului espresiunea regre
pe altarul bisericei şi al naţiunei. tul, că a urmărit tot-dăuna în unire Este mai pe sus de ori-ce îndoială, telor sale.
Nu i-au fost necunoscute înaltului şi în frăţescă armoniă marea ţîntă că dieta din Pesta va vota cu mare majo
11
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI L ne-am deprins noi se-i numim, „mămulart , văţăm dela conlocuitorii noştri săcui a în
cari toţi îşî esercită profesiunea în România. trebuinţa timpul mai liber, căci bine vedem,
Fie din causa depărtărei, fie din causa vămei, ce isvore considerabile de venit au câştigat
Românii Seceleni. orî fie din causa altor împrejurări, acest ei în esploatarea pădurilor.
negoţ e puţin rentabil. De ce ore n’ar cerca
Căuşele decadenţei lor economice şi mijlocele Carî nu suntem mămularî de profesiune,
aceşti mămular! să-şî esercite acestă meseriâ
de îndreptare. der carî dispunem de câte ceva capital, aceia
a lor prin târgurile nostre ? De ce n’ar imita ar pute întemeia câte-o mică întreprindere,
Disertaţiune ţinută de Ioan Lăpâdat, în adunarea des în astă privinţă pe unii dintre Braşoveni, orî căcî vedem, că toţi aceia dintre noi. carî în
părţământului I. al Asociaţiunei la Cernatu-Săcelelor. pe Săliştenî? treprind aZî câte ceva aicî, toţi aceia o duc
— Fine. —
Mi-se va răspunde, pote, că sunt învăţaţi destul de binişor. Casa li-e casă, masa masă
Când am amintit de obiănuirea poporului în România. Ei bine, dâr tot învăţul îşî are şi dânşii omenî.
cu felul de ocupaţiune de aid, se nu se crâdă, şi desvăţul, precum .'tot suişul îşî are şi co- Pe de altă parte am pute da mai multă
că a-şî avâ absurda pretensiune; ca totî Se- borîşul. Săliştenii încă an fost în posiţia importanţă grădinăritului, căcî nu-i prea fru
celenii noştri din România se vină înapoi nostră, şi cu tote acestea aZi străbat pănă mos să alergăm mereu în târg după legume.
să-şî caute şi se se obicînuescă cu ocupaţiunî în cele mai îndepărtate colţurî ale Ardea Am putâ produce nu numai pentru noi, ci
de aici. Nu! O sâmă dintre noi sunt acolo lului. pe cât e posibil, şi pentru târg. Nu trebue
cu prindere bună, cari au trecut deja prin Noi la tot caşul am fi mai profitaţi, fie să ne ruşinăm noi, cei săraci, de acest lucru,
focul încercărei şi cari cu nădejde îşî pot pentru-că am fi mai aprope de casă, fie că câtă vreme nu se ruşinâză Saşii cu averî de
Continua ocupaţiunile lor acolo. Nu cătră prin o bună chibzuială am pute face cel mii de florini.
aceştia me adresez; acestora urându-le din puţin acelaşi lucru,, ca în România, der fie
Hqpibgt belşug şi prosperare, le Zic, se nu-şî apoi pentru-că timpul mai liber l’am pută Incurând se vor împărţi gratuit cărticele
uite de satele nostre nici când, ci se ajute folosi în vre-un mod ore-care. L’am pute fo cu îndrumări folositore despre grădinărit, pe
şi sprijinâsca după putinţă întreprinderile losi, bunădră^-- la esploatarea pădurilor din carî nu numai să le cetim, der apoi cele ce
din ele. apropiere, cafef pare-că e. şi ruşine cu atâta tite şi învăţate, să le şi folosim.
Avem între n,oi un număr destul de con sumedeniă de ^pădure lângă noi, şi tot să fim Unii dintre noi, Zi Ieri de profesiune, nu
siderabil de negustori ambulanţi, seu, cum avisaţî a cumpăra lemne-cu stânjinul. Să în trebue să ne mai ducem în România, să gă-
