Page 47 - 1899-06

Nr. 129.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

vesel ţesute şi făcute din lapadătu- catolică de rit latin, decide: „susţi­ In toastul pentru armată rostit în în onârea Sa comitetul parochial al bise­
rile nostre. Se nu primim nici într’un nerea şi respective inaugurarea autono­ limba română, d. N.-P.-Petrescu a amintit ricei sf. Nicolae la şcolă, Metropolitul s’a
u
cas întregirea salarielor, darul danaic. miei separate a bisericei nâstre . — In între altele vitejia şi credinţa, ou care au dus la biserica din Braşovul vechiu, unde
Deci sus s’avem inimile! fine decide, ca cu privire la cestiu- luptat Românii întotdeuna în şirurile ar­ era adunat sprâpe întreg poporul. Aci ar-
nile sus atinse se fiă rugat episco­ matei p-mtru apărarea patriei, a monarchiei chiereul a făcut vecernia, în decursul că­
Braşov, 20 ale lui Cireşer 1899.
pul Gherlei a convoca cât mai în şi a tronului, doradă unica medaliă de aur, reia a cântat corul mixt al bisericei diri-
Axentie Severa. grabă un Sinod diecesan. ce-o portă pe steg regim. Nr. 50 din gar- giat tot de d-1 prof. T. Popovicî. Şi aci I.
Despre decursul şi cuprinsul în­ nisdna Braşovului pentru virtute şi fidelitate P. S. Sa a adresat poporului o frumâsă cu­
Mişcarea clerului român unit. treg al hotărîrilor luate în aceste neînfrântă. Termina urând sănătate coman­ vântare.
doue sinode de cătră bravii preoţî danţilor presenţl din întrega armată. Co­ Săra s’a făcut Metropolitului o mă-
Cu bucuria vestim cetitorilor români ni-au sosit raporte mai amă­ mandantul de brigadă din loc d-1 Neuhold râţă serenadă. In sunetul musicei orăşe­
noştri, că mişcarea archidiecesană în nunţite, pe carî însă din lipsa de a mulţumit călduros dorind, ca buna în­ nesc!, sosi conductul impossnt, cu 200 lam-
afacerea gravă a ajutorului de stat şi spaţiu le vom publica în numărul ţelegere înlrc armată şi cetăţeni să fiă du­ piâne purtate de studenţi, înaintea casei
a autonomiei catolice, a luat întinderi următor al foiei năstre. rabilă. parochiale din pieţă. Metropolitul apăru la
considerabile şi a trecut şi în sînul In numele comitetului a ridicat un ferâstră, între strigări de „să trăâscă". Săr­
clerului din diecesa Gherlei. In dilele toast în limba germană penfru Metropolitul bătoritul archiereu a fost salutat printr’un
din urmă preoţii din două districte Festivităţile în onorea Metropo- d-1 viceşpan Dr. Frid. Jekel, accentuând frumos discurs rostit de d. prof. V. Goldiş,
portopopescî ale acestei diecese s’au litului £VI e t i a n u. că „credincioşii Eminenţei Sale sunt re- la care I. P. S. Sa a mulţumit cu cuvinte
adunat în conferenţă şi au luat ho- y presentaţl în număr mare în comitat, şi pe oăldurose. Un puternic cor mixt, compus
rărîr! demne. pilele dintâiu ale sâptSmânei acesteia tote terenele vieţei publice desvoltă o viuă din vre-o 180 de persone şi condus de d 1
In 20 ale lunei curente (a treia au fost pentru Românii braşoveni dile de activitate", şi încheiând aşa: „Capului bi­ T. Popovicî, a esecutat apoi un mişcător
îndoită sârbătore. Festivităţile arangiate în
(ţi de Rosalii) s’a ţinut sinodul proto- sericii greco-orientale, care cu-o nisuinţă imn festiv, acompaniat de musică. Marţi,
popesc din tractul Crasnei (comit. Se- onorea I. P. S. Sale Metropolitului loan Me- consciă de ţinta sa şi în spirit strict cons­ Metropolitul a visitat gimnasiul român,
lagiu) sub presidiul d-lui vicar Alim- ţianu au fost pe cât de frumose, pe atât tituţional promovâză binele bisericei şi unde erau întruniţi toţi şcolarii, cărora
:
piu Barbolovic u, ca protopop tractual. de impunStore şi demne. pune temeliile ei pe eternul adevăr al re- li-a adresat un discurs şi apoi s’a retras
Sinodul s’a ţinut în comuna biseri- Despre primirea Metropolitului la so­ ligiunii creştine, îi adresez şi astădl salu eu profesorii în sala de conferenţe, âr
eâscă Şeradeiu. După ce s’a discutat sire am raportat deja Sâmbăta trecută. tarea cea mai cordială a comitatului nostru, MereurI cu trenul accelerat dela 2 ore şi
asupra stării învăţământului şi a scote­ Banderiul a fost strălucit, cum rar s’a re- espresiunea veneraţiunei şi înaltei nostre 45 min. a plecat la Sibiiu, fiind însoţit
lor, care s’a constatat a fi îndestu- vădut în oraşul nostru. El a fost admirat şi stime, dorind fierbinte, ca Provedinţa să-l pănă la gară de un şir forte lung de tră­
litor, şi după ce s’a raportat asupra de străini. Ca la 500 de călăreţi, toţi pe ţină ani îndelungaţi spre binele bisericei suri. Aşa s’au terminat aceste frumose fes­
grânarelor bisericescî, a venit la ordi­ cai sprinteni şi aleşi; călăreţii în haine de sale în aciivitatea sa patriarchală, dâr şi tivităţi, cari au făcut onore nu numai ar-
nea cj.ilei Gestiunea autonomiei. După sărbătore, albe şi strălucitdre prin curăţe­ spre binele vieţii nâstre publice şi a sta­ chiereului sărbătorit, ci şi Românilor bra­
o desbatere temeinică asupra acestei nia şi podoba lor, er caii toţi decoraţi cu tului. Trăiâscâ Eminenţa Sa !“ şoveni.
cestiunî, Sinodul a decis cu unani­ ciucuri şi cu pantlicl. Arangiarea şi defi­ Frumâse şi căldurdse toaste au mai
mitate, că „protestând în contra tendin­ larea banderiului a făcut onore d-lor con­ ţinut dechantul evang. săs. Herfurth, pri­
ducători Victor Petri, George Savu şi G. Din Bucovina.
ţei de a contopi provincia nosDă metro­ marul Braşovului Fr. ITiemesch etc. Toţi
Davidescu. Banderiul a fost urmat şi de (Conferenţă deputaţilor români).
politană în autonomia proiectată a bise­ ridicând păharul în sănătatea Metropoli­
ricei rom. cat. de rit latin şi cere auto­ preste 100 trăsuri. tului. In faţa prigonirilor tot mai în­
nomia separată pentru provincia metro­ In diua întâiu de Rosalii s’a făcut ■ Sera a fost concert, dat de tinerul verşunate, ce guvernul Bucovinei a
politană gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgă­ sfinţirea nouei biserici din cetatea Braşo­ cor al bisericei din cetate în onorea I. P. pornit contra Românilor, dâr mai
raş . — Cu privire la congruă şi în vului cu mare pompă, luând parte multă S. Sale, care a fost de faţă împreună cu ales în potriva organului partidului
11
u
legătură cu acesta, în ce privesce lume alesă, în frunte cu representanţii au­ întrâga suită. Pe cât de fine şi de grele, român naţional „Patria, , pe care nu­
ajutorul de stat, Sinodul „recunosce torităţilor civile şi militare, judecătoresc!, au fost composiţiunile esecutate, pe atât măr de număr îl confiscă, s’au adu­
necesitatea Congruei prin autorită­ şcolare şi bisericescî din oraşul nostru, fără de frumos au fost succese, dând o strălucită nat (filele acestea deputaţii români
ţile nostre bisericescî fără conside­ deosebire de naţionalitate. Metropolitul a probă de abilitatea dirigentului său, d-1 T. bucovineni în conferenţă pentru a
rare la persână şi numai conside­ fost asistat de părintele archimandrit Dr. Popovicî, şi a coriştilor peste tot. La con­ discuta asupra situaţiunei. Etă ce -
lx
rare la beneficiu" şi „se declară cu Ilarion Puşcariu, de protopopul I. Petric, cert a dat concursul şi distinsa nâstră cân- cetim în ,,Tairia dela 10 (22) Iunie
tâtă hotărîrea a nu primi ajutorul de de asesorii consistoriali Boiu, Christea şi tărâţă, d-ra Onoria Popovicî, absolventă a despre acâstă conferenţă:
stat pe lângă condiţiunile de acţî Roşea, de protopop. Baiulescu şi Ooltofeanu conservatorului din Viena, de ale căreia Conferenţă conducătorilor partidului
atât de umilitore pentru biserică, ar- şi de diaconul Priscu. Cântările sfinte au prestaţiunl publicul rămase încântat. nostru s’a încheiat erl târcliu noptea, după
chierei şi cler". In fine a decis si­ fost esecutate cu multă precisiuue şi far­ Luni, în (jiua a doua de Rosalii, Me­ o durată de mai multe clile. Conferenţă a
nodul, se fiă rugat arekiereul diece- mec din partea noului cor al bisericei din tropolitul a visitat Scheiul, unde a făcut avut misiunea importantă de-a decide mă­
san, ca se convoce cât de cured un cetate, compus din domni şi dame, sub slujbă la biserica S-lui Nicolae. A fost pri­ surile necesare pentru a pune capăt situa-
Sinod diecesan, er mai apoi a face conducerea harnicului profesor de musică, mit între bubuituri de trâseurl şi în mod ţiunii insuportabile, în care suntem puşi
paşii de lipsă pentru convocarea d-1 Timotei Popovicî. Metropolitul a ţinut forte sărbătoresc din partea preoţimei şi prin atitudinea adversară nouă a guvernu­
unui Sinod provincia! mixt. la urmă o cuvântare plină de cele mai a poporului număros. Oasele erau frumos lui local şi prin şicanele, la cari sunt su­
Tot în 20 1. c. s’a adunat în înălţătore sentimente şi poveţe. In tot de­ împodobite, er în trăsura I. P. S. Sale s’au puşi aderenţii partidului nostru şi publi­
Badon în sinod preoţimea din tractul cursul serviciului divin s’au dat puşcăturl aruncat de prin ferestri flori. La serviciul cistica română din ţâră. Discuţ’unile au
protopopesc al PericeiuSui. La propu­ de trescurl dela casa de tir. divin, archereul a fost asistat de archiman­ fost, după tot ce transpiră, agitate, pen-
nere, s’a decis cu unanimitate : a res­ La banchetul, ce s’a dat d. a. în drit şi de vre-o 10 asesori, protopopi, tru-că mulţimea şi enormitatea faptelor
pinge ajutorul de stat, prin care „se onorea Metropolitului, au luat parte vr’o preoţi, diaconi etc., Metropolitul a ţinut o demne de reprobare au emoţionat şi pe cei
deschide portă largă spre a-se in- 150 persâne, între cari şi căpeteniile au­ predică frumâsă poporului, dându-i sfaturi mai indulgenţi din deputaţii noştri. Repre­
gara guvernul în afacerile discipli- torităţilor bisericesc!, civile şi militare din şi învăţături preţiâse. sentanţii noştri au luat în cea mai deplină
nere, pentru a controla şi supra- loc. Toasturile principale au fost pentru De aci a mers de-adreptul la biserica solidaritate hotărîrile necesare. Din şedinţa
veghia peste organele bisericei" ; er Mejestatea Sa (ţinut de I. P. S. Sa) şi pentru de pe Tocile, unde poporul a primit pe de erl s’a lansat următorul comunicat ofi­
în cestiunea autonomiei catolice, prin Metropolitul (ţinut de protop. Petrin.) S’au archiereu cu mare însufleţire. După ce a cios al partidului nostru:
care „se intenţionâză a contopi pro­ ţinut apoi toaste pentru representanţii ci­ servit un parastas, I. P. S. Sa a ţinut şi „Deputaţii dietei ţării şi ai camerei
vincia nâstră metropolitană gr. cat. vili, militari, ai clerului strdn din loc, pentru aici o predică, care a plăcut mult popo­ imperiale de naţionalitate română, adunaţi
de Alba-Iulia şi Făgăraş" în biserica consistorial din Sibiiu etc. rului. In aceeaşi cli, după masa, ce a dat’o în Cernăuţi, declară de-a ţină strîns la prin­

şi de rotele cele mici şi grele de drugă, se să fie espuse şi de unde să se potă vinde îmbunătăţim şi înmulţim productele nostre
ne scăpăm cu un cuvent de tot ce pote fi diferitele materii şi ştofe. industriale, şi apoi aducem pe lângă noi şi
înlocuit cu ceva mai bun şi mai folositor. In Ar fi bine, mai departe, să se înfiinţeze aplicăm la o întreprindere rentabilă şi pro-
locul lor se introducem răsboiul mechanic, un consorţiu din omenii noştri cu aplica- mi tătdre un număr destul de considerabil de
suveicile cele mici şi iuţi, rotele şi maşinele ţiune cătră comerciu, cari să îngrijâscâ de indivicjl.
de tors. desfacerea acestor producte. Noi, cei ce um­ Mai rămâne să mă esplic asupra ces-
Numai în chipul acesta vom pute ridica blăm în haine vinete, încă trebue să ne seim tiunei: Crescerea generaţiunei, ce se ridică într’o
industria nostră, se producem mai mult şi face datorinţa. Trebue să ne dedăm a mai astfel de direcţiă, încât să se potă mai uşor aco­
mai bun, se nu mai fim aşa umiliţi cu pro­ purta şi haine ţăsute de mânile femeilor moda împrejurărilor, în cari trăim.
ductele nostre. Va fi cam greu acest lucru, nâstre. Să sprijinim din tâte puterile între­ La noi instrucţiunea în şcolile poporale
căci e sciută greutatea, cu care ne despărţim prinderile nostre; să luăm esemplu dela alte se face — onore corpului didactic — într’un
de lucrurile apucate şi învăţate din moşi şi naţionalităţi şi să vedem, ce sciu ele face, astfel de mod, încât nu lasă nimic de dorit.
strămoşi. Dâr poporul nostru e bun şi blând când e vorba de atarî cestiunî. Să ne aducem Dâcă acâstă temeinică instrucţiune s’ar pută
şi mult ascultător de poveţe bune. Când noi aminte, ce făceau, bunăoră, compatrioţii noştri continua şi în şcola de repetiţiă, atunci am
îi vom sci esplica pe înţeles noueie reforme, Maghiari prin anii 1880—40, ca se se apere pută fi unii dintre cei mai fericiţi. Dâr du-
atunci cu dragă inimă le va îmbrăţişa. E de concurenta industriei austriace. Au în­ . rere! Băeţii noştri nu mai apucă să frequen-
vorba numai, ca inteligenta să-şî facă dato- fiinţat faimosalor reuniune de apărare („Ved- teze şi acâstă şcolă, căci se duc în lume
rinţa; se cerce se convingă pe popor de ade­ egylet") şi nu purtau alte haine, decât de îndată ce termină clasele elementare. Mai
văr, şi dăcă e posibil, să premârgă cu fapta cele ţesute de poporul lor. toţi se aplică în România la comerciu şi la
chiar. Noi să nu putem face ore acelaşi lucru ? meserii. Forte bine. Dâr cred, că ar fi şi mai
Dâr numai cu postavuri multe şi bune Noi, carî adesea am dat probă de sacrificiu, bine, când aceşti copii s’ar aplica la comer­
încă nu putem fi mulţămiţî. Tot noi am fi chiar pentru căuşele nostre de interes comun. ciu şi meserii aici la noi în ţâră. Mai bine,
chiămaţî să îngrijim şi de desfacerea lor în mo­ Să cercăm şi vom vede, că da. S’o facem pentru-că cu pregătirea de aici pot forte uşor
dul cel mai avantagios posibil. Spre sco­ deci cât mai curend. In chipul acesta ne — la cas de lipsa ,f— să trâcă în România;
pul acesta cred, că ar fi bine, dăcă s’ar pută ajutăm pe noi şi în aceeaşi vreme şi eco­ mai bine, pentru-că primesc o instrucţiune
înfiinţa în Braşov bunăâră un depou, unde nomia nostră comună în două privinţe: ne mai temeinică şi mai bună, apoi au ocasiune