Page 48 - 1899-06

Pagina 4. G-AZETA TRANSILVANIEI. Nr. 129.—1899.

tipiile autonomistice. Ei aşteptă, că guvernul întrebare, ce i-s’a adresat lui personal, şi a-o smulge din mânile papei şi a uriaşei sale munci, ci tot atât de sim­
va observa faţă de Românii din Bucovina pe care din motivul acesta nici n’a presen- aşeeja aci tronul mare al Italiei. plu şi neînsemnat, ca şi atunci, când
acea atitudine, cum este ea prescrisă prin egala tat’o representanţei comunale. Dâr în ru­ Victor Emanuel scia cuceri inima plecase în espediţiă cu miia sa de
îndreptăţire a naţionalităţilor garantată prin brica respectivă a scris, că numele oraşu­ poporului. El dete un manifest cătră voluntari, şoimi de Alpî, şi dupâ-ce
constituţiune. Ei es primă regretele şi reproba lui să fiă „Kl'Onstadt", er în rubrica des­ poporaţia provinciib r paţ ale, în care dase ltaiiei' uâue cel puţin 10 mi-
x
r)
lor în contra procedurei guvernului faţă de pre celelalte nume ale oraşului a scris le 4i ©- „Popbre ale Italiei de Miacjă- lione de locuitori prin cuceririle sale.
9
naţiunea română, care procedere stă în con­ „Brasso şi „Braşov". 4i! trupele mele înainteză în mij­ Rămânea acum problema gu­
u
trazicere cu principiile amintite, şi decid Faptul acesta, în sine forte drept şi locul vostru pentru a întări or­ vernului din Turin să pună mâna
de-a întreprinde paşii cuveniţi pentru a pune pe deplin corăspundător împrejurărilor, a dinea ! Eu nu viu pentru a ve impune
pe Roma. In o şedinţă din Martie
capăt acestei situaţiunî insuportabile, dăunâ- deşteptat furia maghiarisatorilor. Gazeta voinţa mea, ci pentru a face se fie res 1861 a parlamentului noului regat,
u
tore naţiunei române din Bucovina şi amenin­ kossuthistă „Egydârtăs din Pesta spumegă peciatâ avâstră! Puteţi se vi-o arătaţi Cavour accentua, că numai Roma pote
u
ţător e pentru bum pace din ţără . şi urlă, ca scdsă din minţi, şi în numărul în tâtă libertatea! 14 fi capitala Italiei! încercase cu buna
Ou esecutarea măsurilor, ce vor fi său din urmă publică un artioul lung cât Firesce, acâstă arătare a voinţei să înduplece pe Papa a-se- împăca
luate din partea conducătorilor noştri — o di de vară în contra procedurei prima­ poporului, trezit la naţionalism, nu cu gândul acesta, dăr nu isbutise.
măsuri despre cari nu am putut afla nimic, rului. Drept titlu îi pune „obrăznicia dela putea fi alta, decât că dcresce şi el Ii rămase urmarea cu puterea!
fiind decisă ţinerea lor în secret — s’a în­ Braşov", şi dela început pănă la sfîrşit n’o a întră în hora mare de înfrăţire, Der fiind-că în Roma erau trupe
sărcinat un comitet esecutiv, care constă mai slăbesce din astfel de terminologii in- pornită şi lăţită dela Turin, din
de oeupaţiune fraucese, er cu Eran-
din d nii: Baron Eudoxiu Hormuzaclii, juriose şi vătămătore. „EgyeUrtes" ia de Piemont. cia nu puteau se se strice, acesta
Iancu Lupul, Dr. G. Popovioi, Dr. I. cav. barbă şi pe ministrul-preşedinte Szell, care, Garibaldi porni şi ol din a lui smulgere a Romei mergea mai greu
de Flondor şi baron Nicu Mustaiza. dice, de când a venit la putere şi de când parte, spre acelaşi punct, spre tru­ şi se putu realisa abia la 1871,
Conferenţa partidului nostru se va a încheiat vestitul pact cu partidele din pele papale, în drum însă întâlni
după-ce guvernul frances fu câştigat
întruni din nou în 3 Iulie st. n. la Cer­ dietă, nu mai ţine semă de mişcarea na-- oştirile lui Franciae II şi — fu bătut pentru ideia de a-şî retrage încă în
năuţi. ţionalităţilor, cari acum folosesc buna oea- de acelea! La o nouă încăerare, 1870 de bunăvoe trupele sale de aci.
„Patria“ comentând acestă re- siă pentru a începe ârăşl „agitaţiunile". II fiind erăşî în primejdiă de a fi în­ O încercare de înţelegere cu
soluţiune cjice între altele: scutură straşnic pe d-l Szell, pentru-câ a vins, Garibaldi primi ajutorul tru­ Papa fu peste putinţă. Tiebui fo­
„Reproba esprimată de represeutunţii desfiinţat faimosa „seoţiă a naţionalităţilor" pelor regulate piomontese, cari să­ losită forţa. Lucrul nu merse greu.
noştri este un avertisment politic puter­ şi prin acâsta a aeăţat de cuifi „politica riră şi ele contra trupelor alunga­ Trupele papale erau slabe şi intrase
nic, că ei sunt decişi a şi întră în luptă, de naţionalitate" inaugurată de Banffy, âr tului rege Francisc, der pe când so­ frica în ele, vă4eud atâtea succese
şi acăsta constitue în sine un eventiment urmarea este acum „obrăznicia din Braşov" siră ia teatrul luptei, Garibaldi le şi pornirea aprope unanimă a po-
politio, de care trebue să se ţină cont la şi altele de felul acesteia. pusese deja pe fugă şi le urmărea. poraţiunii de a se alipi la noul re­
0
guvernul central din Viena. „AL, hi tare-i minunat! , vorba ăluia Prin faptul păşirii trupelor regulate gat mare.
Acest avertisment este un ultimat, din „Voevodul Ţiganilor". în ajutorul lui Garibaldi, se arătă, Regele Victor Emanuel î m b i â
menit să contribue la lămurirea situaţiei că rolul personal al mişcării lui a Papei mâna de pace, acesta o res­
Pagini alese.
politice actuale, care în nelămurirea de î icetat, şi e urmat de Piemontul pinse sumeţ.
pănă acum nu mai pote fi continuată, căci oficial. In 2 Iunie 1871 Regele Victor
prea ne este dăunătore. Din luptele I t a l i e n i l o r pentru Înaintând, la 26 Oct. 1860 Ga­ Emanuel întră cu triumf îa Roma,
Ca să nu rămână îndoială despre se- libertate. ribaldi se întelnl cu regele Victor 4icend celor dm jurul s ă u : ,,Italia e
riositatea manifestaţiunei de Marţi săra, Spre Roma! Duiosul sfirşit al rolului lui Garibaldi. Emanuel Ja lsernia, unde trupele terminată; avem Roma şi vom sci-o păs­
pasagele finale ale resoluţiunei votate pun Opera terminată. acestuia băteau pe cele papale. Ga­ tra !“ Şi o păstiăză pană în 4‘Ua
în vedere, că representanţii noştri sunt de­ După cucerirea Neapolului, va­ ribaldi se apropie de rege cu cu­ de adî.
cişi a face paşii hotărîtorl pentru stabili­ lurile de contopire a întregei Halii vintele : Salut pe Regele Italiei! (nu Amănuntele acestei cuceriri a
rea definitivă a raporturilor între poporul într’un stat, ajunseră la graniţa sta­ numai al Piemontului!) âr regele Romei, fiind mai recente şi mai
41
român şi guvern. telor papale. răspun4end: „Iţi mulţumesc , îi în­ bine cunoscute, nu le mai înşirăm
Limba vorbită de resoluţiune este ca­ Papa avea soldaţi mercenari, tinse mâna şi se spune, că cel puţin aci. Amintim încă numai, că Ga­
tegorică şi bate la înţeles. Prin manifesta­ streini, cari îşi băteau joc do idei, un pătrar de ceas mânile lor steteră ribaldi n’a stat, nu l’a iertat firea
ţia de Marţi a deputaţilor noştri s’a ridicat ca cea a unităţii poporului italian, strînse una întrialta! Apoi regele lui se stea retras pe insula Caprera,
acel protest energic contra uneltirilor de şi aceşti mercenar! şicanau rău po- dete ordin, ca trupele lui Garibaldi ci a mai venit de repeţite-orl şi s’a
pănă acum, care se impunea de sine însuşi. poraţiunea. se între în reservă. Curagiosul general pus în Iruntea unor trupe, şi a a v u t
Protestul este serios şi plin de demnitate, Cavour sciu folosi situaţia: tri­ se supuse, der veiijend şi din asta, parte de glorie şi în jurul cuceririi
precum se cuvine dela un partid consciu mise o notă guvernului, acum vecin, că rolul lui a încetat şi e dat „în ultimei fortăreţe, a Romei!
44
de puterea şi de valorea sa. al Papei, cerendu-i ca, în interesul reservă , se esprimâ aprope cu la­ De atunci apoi an de an, pe
De va fi protestul înţeles şi apreţiat liniştei peninsu'ei, se-şl risipescă a- crimi în ochi cătră un amic ai seu: la începutul lui Iunie cetim prin toi
după merit, acăsta astăcjl nu se pote pre­ ceste trupe, ce supără şi provâeă „Sunt acum lăpădat, ca o lămâe despre serbările comemorative ale
4
vesti. El va ave acel efect bun, că va în­ poporaţiunea, că de unde nu, vor stbrsă *... „intrării în Roma u
tări legătura între poporul român şi repre­ trebui se întrevie chiar ei, din noul La 6 Nov. Garibaldi îşi mai Duiere, Cavour n’a avut noro­
sentanţii săi. Situaţiunea presentâ reclamă regat! Scia el, că Papa va respinge trecu în revistă pentru cea din urmă cul de-a ajunge şi el 4> acestei
ua
fapte seriose şi hotărîte. cu mândriă acest amestec. Aşa şi dată trupele, cu cari contribuise încoronări a grandidsei opere, la
Deputaţii decişi pentru pornirea la fu Atunci guvernul din Turin porni atât de mult ia mărirea patriei sale, care atâta a muncit şi el; murise
aceste fapte vor avă pururea şi cu bu- armata spre provinciile papale, în 6r la 7 Nov. regele Victor Emanuel cu 3 ani înainte, istovit de munca
ouriă la spate poporul, care le va da spri cari poporaţiunea se revolta mereu avend pe Garibaldi alăturea, întră prea încordată şi de grijile călău­
jin şi ouragiu“. contra stăpânirii papei prin trupe în mijlocul unei mari sărbătoriri în zirii spre bine a patriei mărite.
sîmbriaşe, şi dete îndrumare trupelor Neapol. Aşa a voit şi aşa a putut un po­
14
Supărare fără rost. S’a întâmplat, se „restabilescâ oidinea . Se dete o Dupăacăsta Garibaldi, îndoioşat, por, ce s’a însufleţit întreg pentru
că în şedinţa de Miercuri a representanţei luptă, ţrima, cu soldaţii papei, în că'sorele gloriei şi vieţii sale a tre­ un ideal, să-şî scuture nu un jug
oraşului Braşov, un membru sas a interpe­ 18 Sept. 1860, şi fură respinşi. cut de amia4i şi e în clin spre apus, strein, ci cţece, şi să ajungă stăpân
lat pe primar cu privire la întrebările ofi­ In 4 Oct. deja însuşi regele Victor se retrase cu câţi va amici pe in­ pe patria sa mare, şi domn îtilăua-
ciului statistic central din Pesta în aface­ Emanuel era in fruntea trupelor, ce mer­ sula Caprera, hotărît a şl petrece trul hotarelor locuite de densul!
rea stabilirei numelor oraşelor. D-l primar geau sub nume de a face pace, de acolo restul vieţii, şi neprimind nici
(Sfîrşit spicuirilor.) Spic.
a şi răspuns îndată, că a primit o colă de fapt însă înaintau spre Roma, spre un fel de onoruri, nici o răsplătire a

a învăţa limbi străine şi, ce e mai mult, unde s’au născut şi pentru binele şi pros- — Aşa ceva să ne iâsă din minte. Se vor
sunt instituţiunî, cari cu plăcere îi ajută perarea neamului lor. Clasa industriaşilor şi găsi între noi doră aţâţa omeni cu inimă,
Astfel este: „Asociaţiunea meseriaşilor ro­ meseriaşilor, se bucură aici de o fârte buna câţi credincioşi voia odinioră să afle Domnul
14
mâni din Braşov, care cu drag primesce pe reputaţiă şi poporul nostru simte pe 4* ce Sabaott în cetăţile Sodoma şi Gomora, cari
ori şi cine şi sub ale cărei aripi se cresc ti­ merge necesitatea acestei clase sociale, care să-şî pună pe inimă sortea poporului nostru
nerii în cea mai părintăscă îngrijire. Pentru să fie legătura de fer între popor şi inteli­ şi să lupte din răsputeri pentru lecuirea răului.
cei ce se aplică la comerciu este „Gremiul co­ genţă. Atunci — deşi suntem în ceasul al nn-spre-
11
mercianţilor români din Braşov, care dă Acestea am avut se spun astă4î, Ono­ 4ecelea — situaţiunea va fi salvată.
anume ajutâre pentru băeţî de 13—14 ani, rată Adunare, asupra subiectului despre care Poporul pe de altă parte se nu-şî perdă
cari însă, pe lângă cele patru clase elemen­ mi-am luat voe să vorbesc. Am fâcut’o acesta nădejdea aşa curend, căci mai sunt Români,
tare, se fi absolvat şi una-două clase gim- fără nicî o pretensiune. Şi tot ce am inten­ cari trăesc în împrejurări şi mai grele, decât
nasiale seu reale. Aceste sunt avantagii, cari ţionat e, ca cu ocasiunea acesta cei chiămaţî noi, şi tot nu iau lumea în cap, ci rămân
nu trebuesc scăpate uşor din vedere. să cugete serios asupra acestei cestiunî im­ credincioşi gliei, pe care s’a născut.
Părinţii vor face un lucru folositor, plă­ portante, să cerce s’o deslege după cum vor Se ne desbărăm odată de nefericitul obi-
cut omenilor şi lui Dumne4eu, când vor crede denşii de bine. Pentru acestă cestiune ceiu, că de vine câte un năcas mai mare
aplica pe copiii lor la comerciu şi meserii ardentă — decă cum-va se va mai găsi vre-un peste noi, ne luăm casa ’n spinare şi trecem
aici în ţâra. Crescuţi băeţii aici, se vor mijloc de scăpare — e responsabilă în prima hotarele. Şi apoi cine scie, cât de greu ne
obicînui cu împrejurările aceste, şi când ajung liniă inteligenţa nostră. Ea va fi cea dintâiii cade, când am voi se ne mai reîntârcem, der
se mergă la sorte, vor sci să-şî facă dato- chiămată să-şî facă datorinţa, căci în cas nu mai avem unde. Să ne desbărăm, căci 4© u:
rinţa cu scumpătate. Se vor bucura de drep­ contrar bisericile şi şcâlele nostre cele fru- „Fie punea cât de rea,
turi, pe cari mulţi dintre noi a4î nu le avem. mose pe încetul se vor părăgini şi din noi „Tot mai buna ’n ţera mea“.
Se vor obicînui şi nu vor tânji nicî când, nu se va alege, decât numai praf şi cenuşă.
căci îşî vor considera de o datorinţă sfântă Amintire tristă vom lăsa în urma nostră,
a trăi şi munci pentru denşii, pentru locul decă şi pe viitor vom mai rămână indiferenţi.

Cu ocasiunea esposiţie mile­ Apei amare „Francisc losef“ între apele omagine cu medalia oea mare milenară şi cu o prea înaltă distincţiune din par­
nare au fost premeiat isvorul tea Maj. Sale. Oa dosă normală este de ajuns a se lua diminâţa un pahar pe stomacul gol.