Page 49 - 1899-06

Nr. 129.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

dăcină. După orcan a urmat o ploiă cu preună cu ospeţii veniţi din diferitele părţi apoi s’au împrăsciat ou toţii mulţămiţî în
grindină ne mai pomenită, care a ţinut mai era deja întrunit la biserica gr. or. în To- suflet.
— Vi (‘24) Iunie. bine de un ceas. Animalele de pe câmp fu­ hanul nou, pentru de-a asista la serviciul Ineheiă esprimându-ml încă-odată sa-
Monarchul nostru a fost atins di- geau spre sat, ca sălbatece, grindina în divin, celebrat de parochul locului, d-1 Ua- tisfacţiunea faţă de reuşita adunării şi con­
îela trecute de o bolă, ce şi-a contras’o în mărimea nucilor le rănise oumplit, ea a rion Piotogea. După liturgiă s’a ţinut un statând în acelaşi timp, că o bună parte
nimicit sămănăturile lăsând în urma ei pus­ parastas în memoria fericiţilor întemeietori din merit pentru succesul adunării şi mai
urma unei răceli. Câte-va cjile a trebuit să
stea în pat. Acum însă îi este mult mai tiirea şi jalea locuitorilor, cari sunt puşi ai Asociaţiunii, metropoliţii Şaguna şi ales pentru concentrarea poporului îi re­
arjl în faţa oelei mai cumplite miserii. Şuluţiu, Oi pariu eto. gine d-lui paroch local Uarion Piotogea,
bine, însă totuşi nu ese afară din odaiă.
Se crede, că pe Ia începutul săptămânei Miseria în Budapesta. Biroul de După terminarea serviciului divin pă­ care mână ’n mână cu învăţătorii s a în­
viitâre Majestatea Sa ya pută eşi să-şi facă pressă poliţienesc din Budapesta publioă rintele Piotogea într’un discurs bine simţit grijit nu numai să procure o frumosă şi
plimbările obicinuite prin parcul din Schon- din când în când rapdrte despre stările po- a bineventat pe ospeţii presenţl. Luând folositâre serbare culturală parochienilor
brunn. poraţiunei sărace din capitala ungurâsoă. apoi cuvântul preşedintele despărţământu­ săi, dâr s’a nisuit, ca şi ospeţii st răini se fiâ
lui, d-1 advocat N. Garoiu, şi arătând într’un pe deplini mulţămiţî şi să se întorcă cu
Predici. In noua biserică română Un astfel de raport a publicat şi cjilele
mod forte intuibil cu esemple scdse din cele mai frumose reminiscenţe din Toha-
din cetatea Braşovului se va tine predică acestea, din care se vede grozava miseriă,
viâţa practică importanţa culturei pentru nul-nou. Hospes.
în fiă-care Duminecă. Serviciul divin va în care trăesce poporaţiunea săracă mun-
înaintarea orî-cărui popor şi în legătură
dura dela 7—10 ore, âr în dil© de lucru citore din vestita Budapestă. După acest
importanţa şi scopul Asociaţiunei ca cea Esamene la sate.
dela 7—9. Vecerniile în fiă-care cji dela raport, loouinţele muncitorilor sunt oglinda
mai alâsă instituţiune culturală românâscă,
4—5 ore m. — La biserica S-lui Nicotae oelei mai mari miserii, a murdăriei şi a De pe valea Someşului, 2 Iun.
declară adunarea de deschisă. Trecându-se
din Scheiii va predica mâne părintele Dr. aerului infectat. Urme de viâţă familiară
apoi la ordinea dilei, secretarul despărţă­ Comuna Feldru e situată pe un loc
V. Saftu. nu se pot afla aici. Membrii de familiă,
mântului a presentat raportul comitetului, romantic de pe valea Someşului, comitaiul
străini şi cunoscuţi numai de pe o cji pe
Despărţementul Satinai* al Asooia- oare a fost primit din partea adunării fără Bistriţa-NăsSud, cercul şi traotul vicarial
alta trăesc în acele locuinţe murdare în
ţiunei îşi va ţină adunarea generală în bi­ nici o observare. Conform raportului, acti­ al Rodnei. Aie o şcâlă corăspuncjătâre cu
serica din Seini în 13 Iulie st. n., când se amestec. S’au aflat locuinţe suterane de vitatea comitetului a fost destul de rod­ III sale de învăţământ şi cu trei învăţători
câte 3 metri lungime şi un metru şi jumă­
va ţine tot acolo şi adunarea Reuniunei nică : s’au înoassat la vre o 200 fl. ca taxă toţi născuţi în Feldru.
tate lăţime, în care erau 13 locuitori. Pe
învăţătorilor români din comitatul Sătmar de membri de tot soiul, s’au făcut paşii de piua de 2 luniu n. c., în care s’a ţi­
şi Ugocia. paie aruncate jos şi acoperite ou sdrenţe lipsă pentru întemeierea de biblioteci, pre­ nut esamenul, a fost pentru acâstă comună
murdare zăceau bărbaţi, femei, fete, feciori
Agenţi şarlatani. Ni-se scrie de cum şi pentru întemeierea de agenturi di de sărbătore. Des de diminâţă se vedeau
şi copii, în cea mai mare disordine, şi fără
lângă Făgăraş: Prin luna Martie a. o. s’a nouă, mai ales în părţile Branului, unde şcolarii îmbrăcaţi sărbătoresce curgând din
nici o ruşine, ameţiţi de aerul năduşitor şi
presentat prin mai multe comune din trac- de-altmintrelea inteligenţa are de gând să tote părţile comunei cu cărţile subsuoră
stricat. Grozave sunt mai ales oasele lo-
tul Făgăraşului un pretins agent, ce se întemeieze un“despărţământ de sine stătător. şi cu buchete de flori în mâni, cu feţele
ouite de jidani imigraţi din Galiţia în
cjieea, că ar fi trimis din partea direcţiunei A luat apoi cuvântul d-1 1)r. N. Mă- senine, grăbind cătră localul şcâlei. Do pe
oeea ce privesce murdăria.
14
de asigurare „The Grescham din Buda­ noiu care într’un însufleţit, discurs întreţe­ feţele lor puteai ceti iubirea şi atragerea
)
Cei caii sufere de şoldină şi reuma sut de esemple bine alese şi scose mai t6te ce o au cătră şcolă şi învăţători. După
pesta şi se da sub numele de: „Boka Ti-
tism se nu-şl uite de alifia contra şoldinei
vadar“, pretins Român gr. cat. El umbla din viaţa Tohănenilor, a îndemnat pe po­ dânşii urmâză părinţii, fruntaşii comunei,
şi reumatismului, cari se capătă la Bela
să câştige asigurări pe viaţă la numita so­ Zoltan liferantul curţii. Borcanul 1 fi. Mii por îndeosebi să îmbrăţişeze şeola şi me­ membrii senatului şcolar bisericesc, repre-
cietate. I-a şi succes şarlatanului agent a de scrisori de mulţumită atestâză, că acâsta seriile şi să caute să ţină concurenţă cu sentanţa comunală, toţi îmbrăcaţi sărbâto-
păcăli pe unii, storcând dela ei şi anumite alifie vindecă dureri învechite de câte 15 celelalte popâre conlocuitore, să se stră- resce.
l
sume de bani, ca anticipaţiune. Pănă în pănă la 20 de ani. duâscă a trăi cu toţii în bună înţelegere şi La orele 8 / sosind comisarul de’e-
2
present însă nu li-a sosit dela societatea să se ferâs-'ă de tote obiceiurile stricăciâse gat pentru esamen, D 1 Iacob Pop, prof
de asigurare respeotivilor asiguraţi nici un şi ruşinose, cum e beţia. Cuvintele d-lui gimn. în Năsăud, s’a şi început esamenul
Adunarea despărţământului IL al
contract. Reclamând la respectiva direc­ Mănoiu, ţinute într’un ton poporal şi ast­ cu şcolarii clasei I. in acostă clasă au fost
ţiune, li-s’a răspuns, că cu pretiusul agent Asociaţiunei. fel uşor de înţeles poporului, a făcut o presenţl 70 prunci şi prunce, toţi ca înce­
ea n’a întreţinut nici oând nici o relaţiune. deosebită impresiune asupra oelor presenţl. pători în etate de 6 — 7 ani. ’Ţl sălta inima
Tolianul nou, Iun. 1899.
E clar deci, că pretinsul agent a fost un A urmat o interesantă disertaţiune a de bueuriă văcjând micuţele odrasle, în o
Marţi, a treia di de Rosalii, şl-a ţinut
pungaş modern. Avis publicului! — Res­ d-lui paroch local Uarion Piotogea asupra ra­ etate aşa fragedă, veseli şi dând răspunsuri
al II-lea despărţământ al Asociaţiunei adu­
pectivul agent este de statură înaltă, sub­ chiului. Disertantul, care asemenea a fost aşa de bune. Acesta e a se datori zelului
narea generală în Tohanul-nou. Succesul
ţire, stricat puţin la faţă de vărsat, etatea ascultat cu multă atenţiune, după ce face învăţătorului Leon Onitiu, care e în serviciu
adunării a fost peste aşteptare, deşi pe
25—30 de ani. Ar fi în interesul societăţii pe scurt istoricul rachiului, insistă mai ales de apropo 20 ani şi are maniere blânde şi
pe-oparte timul a fost cam nefavorabil, er
14
„The Grescham să curenteze pe astfel de pe lângă urmările fatale şi ruşinose, ce le atrăgătore cătră mititei, fiind măestru în
pe de altă parte, precum se scie, tocmai în
agenţi, cari prin asemenea pungăşii îi de- are patima beţiei. Alegâudu-se în fine, ca ale şcolei. Esamenul a durat 1V oră spre
2
acele cjile şi lumea din jurul Braşovului a fost
trag mult din reputaţiune. — Veheţianul. delegaţi, din partea despărţământului d-nii: îndestulirea ascultătorilor.
îndeosebi preocupată de primirea şi pre-
N. Garoiu şi Dr. N. Mănoiu pentru aduna­ In clasa a Iha au fost presenţl 69
l)ar pentru biserică. Suntem rugaţi senţa I. P. S. Sale metropolitul I. Meţianu
rea, ce se va ţinâ la Deva, programul fiind prunci şi prunce sub învăţătorul Gregoriu
a da loo următârei mulţămite: „Subscrisul în Braşov.
esauriat, adunarea s’a închis pe la 1 oră p. m. Neamţu; copiii fiind mai mărişori, răspun­
îmi iau voiă în numele comitetului pa-
Forte mult a contribuit la succesul surile lor au fost mai corecte şi mai îmbu-
rochial gr. or. din TârlungenI a esprima Mulţămiţî ou toţii, popor şi inteli­
adunării mai ales numărul frumos al po­ genţă, s’au grăbit apoi spre locul şcolei, curătâre, aşa că se aucjiau şoptirî între as­
On. Dn. Nicolae Jugânaru, econom în Tur-
porului, care a participat la aoâstă adunare. unde să aranjase o frumâsă esposiţiâ de tot cultători, că nu înzadar ne trudim a sus­
oheş, profundă recunoscinţă şi mulţămire
Inteligenţa încă a fost destul de bine re- felul de ţăsăturî şi alte lucruri de mână ale ţină şcola şi a trimite copiii în ea. Esa­
pentru darul de 50 fl., ce acest binefăcător
presentată. Afară de directorul despărţă­ ţărancelor nâstre din Tohanul-nou. Trei din menul a durat mai bine de 2 ore.
l’a oferit la vremea năcazului bisericei din
mântului, d-1 advocat N. Garoiu, şi de se­ obiectele espuse au fost premiate cu premii In clasi a 111-a au fost presenţl 68
numita comună pentru acoperirea speselor
cretarul I. Străvoiu, paroch în ZârnescI, au în bani: unul de 5 fl., altul de 3 fl. şi al şcolari şi şcolăriţe sub conducerea bravului
împreunate cu renovarea turnului. — Ter­
mai participat d-1 P. Dan, profesor din învăţăţor Octavian Doci, care e cel mai
lungenI, Iun. 1899 : Dimitrie Manole, paroch. 3-lea de 2 fl.
ZârnescI, âr din Braşov d-nii: Dr. N. -Mă-
S’au făcut apoi visitele la fruntaşii tinăr, der forte activ şi zelos. Esamenul în
Comună pustiită. Marţia trecută co­ noiu advocat şi N. Sulică, când. prof., apoi locului, după care ne-am întrunit la o masă acâstă clasă a fost, ca o cunună de înche­
muna Sămbătşag (oomit. Bihorului) a sufe­ toţi preoţii învăţătorii din jur. In cele ur- comună, care a durat pănă la 7 âre sâra. iere a celor premergătâre. Nu a rămas un
rit o mare nenorocire. O furtună grozavă mătâre voiii căuta să dau un scurt raport O frumosă coronă de peste 20 de persone singur obiect de învăţământ neîntrebat şi
cu grindină s’a descâroat asupra ei, care a despre decursul adunării. s’a întrunit în hotelul din sat, unde s’a în­ şcolarii răspundeau aşa de siguri, încât pă­
descoperit case şi a smuls arbori din ră­ La 10 ore a. m. întreg poporul îm­ ceput un animat ospăţ şi veseliă, de unde rinţii lor erau entusiasmaţl şi ochii le ju­
cau în laorâmî de bucuriă.
Mare plăcere au făcut frumâsele de-
Poesii pogiorale. „Mure negre-s ochii tăi Ţine numai la una clamărl ale şcolarilor şi un frumos dialog
„Sloi de ghiaţă-i gura ta Ou care ti-i cununa. predat de trei şcolari.
Fruncjă verde de sasău,
„Pleacă-te şi mă sărută, * După finirea esamenelor, d-1 comisar
Mers’o badea la Braşău;
Da n’o mers să nu mai vie, „'•ri te du şi te mărită. Fruncjă verde ca bobu, prin o vorbire frumosă şi-a esprimat de­
Ci o mers să ’nveţe-a scrie. * Mândră flore-i norocu, plina mulţămire faţă de învăţători, a mul-
* Mânca-mi-te-ar focu dor, Nu lăsare ’n tot locu, ţâmit susţiitorilor şcâlei din acestă comună,
Fruncjă verde ruptă ’n cinci, N’am topor să te omor, Ci răsare lângă vale âr pe părinţi i-a animat a-şl trimite pruncii
Plinu-i codru de voinici: Niol săcure să te tai Şi s’alege cine 1 are. la şcâlă.
La tot fagul patru-cincl. Să nu faci atâta bai. Că şi io l’am sămănat, Observ, că în acâstă comună este pa­
La fagul de lângă cale * Pe-a mea sâmă s’a uscat, roch ârăsl un bărbat năsout în Feldru, d-1
Zace badea de lungore Fruncjă verde ruptă ’n şâsă Că şi eu l’am răsădit. Constantin Pop, care posede multe calităţi
Cu-a lui mândră la piciâre. Dusu-s’a badea de-acasă. Pe-a mea sâmă n’a eşit. frumose şi ca cateehet şcolar încă instruâză
Mândra lui aşa elicea: Eu să sciu când ar veni, * pruncii în frica lui Dumnetjeu şi îi zace la
— „Ori zaci, bade, ori te seâlă, Drumul ’i-l’aşl vărul, — Măi bădiţă, pentru tine inimă înflorirea şcolei şi a biserioei.
„Ori îmi dă şi mie bâlă, Şi să sciu când ar turna Nici măicuţa nu-mî vrâ bine: Poporenii acestei comune peste tot
„Căci eu, bade, m’am urît Casa ’i o-aşl îmbrăca: sunt creştini evlavioşl şi cu inimă pentru
La fântână nu mă mână, învăţământ, având un puternic sprijin în d-1
„Puntea la tine trecând, La cănciauă ţiugh'tâuă, La pârlaz
„Perinele scuturând . La ferestrî Nu-mi dă răgaz, notar cercual din Feldru, Gregoriu Bancu,
14
— „Scii tu ce, mândruţă dragă: Cu rujl domnescl, Nici să beau apă din vas, care şi eu acâstă ocasiune a contribuit din
„Du-te, dragă, şi îmi adă Peste masă = al său, împărţind ca premiu la şoolarii mai
Nici a mânca nu mă lasă, buni peste 3 fl. Asemenea a contribuit la
„Mure negre din pădure — O ruje trasă, Plâng cu cotele pe masă.
„Sloi de ghiaţă din Dunăre!“ La piciorul patului premiarea şcolarilor d-1 St. Neamţu amp.
— „Bade, bădişornl meu, Firul măgheranului. Mărgău, 1899. pens. 2 fl., d. Petru Neamţu învăţ. în pens.
„Mura nâgră n’a ’nflorit, * Culese de: 2 fl. şi alţi fruntaşi cu sume mai mici.
I. Mango, înv.
44
„Sloi de ghiaţă s’au topit . Bade cu pana de rouă Un participant.
.— „Mândră mândruliţa mea, Nu ţine calea la două !