Page 5 - 1899-06
P. 5
KED ACŢIUNEA, „gazeta* iese înicare fl.
ifliinistraţiunea ?i Tipgraîa. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
3SAŞ0V, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe sdse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă Z fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şdse
INSERATE se primoso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUBE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franOI.
ormătdrelo Birouri do «nunolurl: Se prenumără la tdto ofi
In Viena: H. Dukas Naohf. ciale poştale din întru şi din
Max. Augenfeld & Emerloh Lesnor, afară şi la d-nii coleotori.
Hoinrloh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşot
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk.
InBudapesta: A.V. Qoldber- Admmistrafiunea, Piaţa mare
ger, Eksteln Barnat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 80, etagiţ
burg.- Marolyl 4 Llebmann. I,: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. S0 or.
ria garmond pe o ooldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ai
si 30 or. timbra pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. seu |5 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
ieriă 10 or. adu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 120. Braşov, Miercuri 2 <14 Iunie). 1899.
Din crisă in crisă. mână la cârmă, căci căderea lui ar Acăsta va fi semnalul unui nou Acţiunea „Maghiarilor greco-
fi însămnat pentru ea (adecă pentru period de crise interiore. Crisa pac catolicî“.
Este o notă caracteristică a si- drăpta) iadul. De aceea a preferit să tului s’a aplanat, dăr rămâne des
u
tuaţiunei în monarchia n6stră dua rămână în noul purgatoriu parla chisă rana crisei dualiste. Guvernamentalul „Bud. Hrlp . dela
listă, că vecînicele nemulţămirî din mentar*. 10 Iunie a publicat un prim articul despre
sînul poporelor sale tac, ca crisele Părerea organului dirigent ce Din diecesa Gherlei. In sfîrşit ve peregrinagiul „Maghiarilor gr. catolici* la
de care este bântuită se devină aşa hie „Narodni Listy“ o cunoscem. Ea dem cu bucuriă ridicându-se şi o parte a Roma, ca într’o deputaţiune monstră să
cjicend permanente. se resumă în afirmarea, că stipula- preoţimei române unite din diecesa Gher mârgă la Vatican şi să solicite la scaunul
Abia s’a anunţat, ca compromi ţiunile de faţă ale compromisului lei în contra modalităţii de împărţire a Romei introducerea limbei liturgice maghiare
sul dintre cele doue guverne a dat sunt mai bune decât cele dela Ischl. ajutorului de stat şi în contra uneltirilor în biserică. Foia ungurâscă făcea apel, ca
o soluţiune vremelnică aşa numitei Află de bine însă acesta foia, ca re cu autonomia catolică. La 2 Iunie n. s’a în deputaţiunea monstră să participe şi
crise a pactului, şi acum se şi vor- venind într’un număr mai nou asu ţinut în Stoiana conferenţa preoţâsoă a credincioşi din diecesele române dela Ora
besce de o nouă crisă, ce ar fi pro- pra cestiunei, să 4ică, că pănă-ce nu tractului Laşard, la care au luat parte dea şi Gherla. „Ar fi în interesul s. scaun
vocat’o în Austria tocmai modalita vor ti cunoscute amănuntele com aprope toţi preoţii din tract. Conferenţa a din Roma, ca faţă cu propaganda ortodoxă
tea soluţiunei cestiunei pactului. promisului nimenea nu păte să-şî dea fost presidată de d-1 protopop Sabin Coro- a Rusiei şi României să fiă o biserică gr. cat.
Germanii radicali naţionali se asupra lui o judecată drăptă. Insă ian. Fiind pusă la ordinea (filei cestiunea maghiară, care estinejendu-se să îmbrăţişeze
bucură de nemulţămirea, ce a pro- pentru pressa oposiţională germană, împărţirii ajutorului de stat, preotul Tra- şi să alipăscă la Roma pe Slavii şi Valahii
dus’o compromisul, care în Austria care strigă şi ţipă în contra nouei ian Deac a făcut următdrea propunere, pe din Ungaria“. — scrie „B. H“.
este considerat, ca fbrte desavanta- învoiri foia cehică pretinde, că acesta care conferenţa a primit’o cu unanimitate: Preşedintele comisiunei regnicolare,
gios şi de urmările, ce le va avb — du este decât o intenţionată amăgire „De6re-ce împărţirea ajutorului de care conduce mişcarea din cestiune, Szabâ
după cum cred ei — esecutarea lui a poporului german. stat, practicată în ultimii anî, şi cu deose Jeno, membru în camera magnaţilor, a tri
pe calea §-lui 14, adecă prin ordo împrejurarea, că ministrul pre bire în anul curent, se face fără conside mis aceluiaşi efiar un articul, în care ţine
nanţe împărătesei. Şi ceea-ce pare şedinte Szell a mai stat încă şi Du rare la meritele eclesiastice, cari ar fi uni să „clarifice* intenţiunile celor ce s’au pus
curios, Germanii naţionali declară minecă şi Luni în Yiena şi că a cele admisibile la împărţirea neegală, şi se în fruntea acestei mişcări. El protestâză în
acâsta întorsătură a lucrurilor de un avut mereu conferenţe cu miniştri iau alte împrejurări în considerare... pro contra tendinţei pressei maghiare de-a în
pun, ca onorata conferenţă să roge umilit
triumf — deşi amar — pentru Ger austriacî, a dat nascere faimei, că pe măritul ordinariat să se întrepună şi să făţişa pasul lor ca o presiune asupra epis
e
mani, căci, 4i° b numai oposiţiu- compromisul încă nu este perfect. întrevină, ca acel subsidiu să fiă pus la dis- copatului şi mai ales protestâză în contra
nea Germanilor a adus cu sine cri Ba (ţiarul „Vaterland“ afirmând a- posiţia ordinariatului. Altcum să ne dăm aserţiunei, că conducătorii mişcării ar voi
cuvântul de onore, că nu vom primi nici unul
tica situaţiune de astă4î, care cu tot căsta a susţinut, că situaţiunea este subsidiul împărţit cu practica de pănă o biserică greco-catolică maghiară cu carac
compromisul, a creat o crisă de stat, încă forte critică. acum*. ter naţional, care să îmbrăţişeze şi să
ceea-ce — după ei — este o do Faima se desminte din partea S’a pus apoi în disousiune cestiunea alipâscă la Roma pe Slavii şi Românii din
vadă, că Austria nu p6te fi guver foilor, ce pretind aşi lua informaţiu- autonomiei şi a jubileului de 200 de am dela Ungaria.
nată fără Germani şi în contra lor. nile din cercurile competente şi, după unirea cu Roma. Membrii conferenţei au O mişcare cu tendenţa acesta — elice
Ei sperăză, că va veni timpul când scirea ce a sosit astă4h ministrul hotărît la urmă, să fiă rugat ordinariatul mai departe — ar întâmpina cu drept cu
resistenţa neînduplecată a Germani preşedinte Szell s’a reîntors dejaasără de a convoca un sinod diecesan, în care să vânt desaprobarea a priori a Romei. El şi
lor va aduce pentru aceştia rădele ei. la Budapeşta, lăsând numai pe cei se discute fote acestea trei cestiunl: aju- cu ai săi nu vrâu alt-ceva, decât să storcă
Ou totul de altă părere sunt, lalţi miniştri unguresc! la Viena, ca rul de stat, autonomia, şi serbarea jubileu recundsoerea legală a serviciului divin ma
firesce, foile cehice cu privire la si- să termire cu stabilirea detailurilor lui de 200 de ani. ghiar pretutindeni „unde acâsta o pretinde
tuaţiunea creată prin compromis. patului. numărul greco-catolicilor maghiari şi inte
Una din cele mai răspândite toi ce In curend vom afla dăr din de- Din Bucovina. Pe fiiua de erl, Luni, resele lor religidse, fără deosebire, că în
hice, „Narodni Politika*, caracteri- claraţiunile, ce le va face ministrul- a fost convocat în şedinţă clubul Român oare diecesă locueso ei*. Spune apoi, că ei
seză părerea ce domnesce între Cehi, preşedinte Szell în camera deputa dietal în Cernăuţi. „Patria* spune, că la or sunt atât de puţini (numai 130,000) şi „po
cu următorele observări: ţilor, ce şi cum s’a lucrat în Viena dinea (filei avea să fiă desbaterea situaţiu- porul lor* e atât de sărac, încât nici „co
„Pactul, ne mai vorbind de ese pentru a susţină încă pe câţî-va anî, nei politice actuale create prin recentele religionarii* ruteni, nici „coreligionarii* ro
cutarea lui pe basa §-lui 14, de si cu chiu cu vai, comuniunea vamală evenimente, apoi cestiunea confisoărilor mâni nu se pot teme serios de ei. Pentru
gur, că nu este idealul unui pact, între ambele state dualiste. Atunci „Patriei* şi espulsările. a dovedi acâsta fiice, că în Ardeal ar fi
cum l’au avut fără deosebire toţi nemulţămirile vor isbucni cu nouă — „Patria* a fost din nou confiscată. 70,000 de greco-catolicl maghiari, însă nici
contribuabilii din ţările Austriei; putere în Austria, dâcă — precum Causa confiscării este un pasagiu dintr’un unul din aceştia nu s’a alăturat la mişcarea
acăsta o sein alegătorii şi deputaţii se admite ca sigur — stipulaţiunile articul întitulat „lipsă de viaţă naţională' pentru liturgia maghiară, şi acâsta din
dreptei forte bine. Au ţinut însă mult vor fi privite ca onerose pentru po- şi publicat în numărul de Marţia trecută. causă, că ei înţeleg mai mult sâu mai pu
la aceea, ca cabinetul Thun să ră poraţiunea ei. ţin limba bisericâscă română. In fine de-
FOILETONUL „GAZ. TRAN3*. brânzei şi a caşcavalului, urdei şi a untu sent, primăvara la fătatul oilor şi pănă dându-o în lături cu piciorele. Iârna o pe
lui ; er în oas dâcă nu este scutar ori el după vîufiarea mieilor şi la tunderea oilor, treo cele mai multe în Baltă, în Delta şi
este scutarul, are şi supravegherea şi con apoi la alesul mieilor şi oilor sterpe din ostrdvele Dunărei-de-jos, unde paso la iarbă
Istoria oviculturei. trolul asupra turmelor. De obioeiă atribu- mânzărl şi la facerea stânei; şi oând se sâu prin cele păduri de salcie şi zăvoe, ro-
ţiuuea lui principală este închegatul lap duce acasă, de ordinar duce lâna cu sine, fiând la muguri şi mlădiţele tinere; numai
( U r m a r e ) .
telui şi facerea brânzei şi îngrijirea ca fiă- pentru a o vinde la fabrici şi negustori rar de tot oapătă ele fân uscat, cositură de
Locuitorii mijlocaşi şi codaşi din sate, care asociat sâ-şl capete partea sa de brânză, mari, sâu pentru a-o lucra în familiă ne meih sâu ceva grăunţe, oând zăpada este prea
oarl au mai puţine oi, se asociâză mai ce i-se cuvine după numărul oilor mânzate, vasta cu fetele şi copiii minori, şi duoe şi mare, ori cu poleia pe ea. Oătră finea lui
mulţi la olaltă pentru închiriarea de munţi ce are în turmă. beneficiul realisat din vânfiarea mieilor; Februarie, când a început a se topi şi duce
şi păşuni dela proprietari şi pentru forma In beneficiul său propriu baciul mulge apoi presenţa sa mai este necesară şi in zăpada, şi pretutindeuea dă colţul ierbii şi
rea stânilor, âr bogătaşii îşi au stânele lor oile vr’o 2—3 săptămâni la finea campa dispensabilă tomna, oând se sistâză fabrica- se apropie fătatul oilor, turmele îşi pără
proprii cu mai multe turme şi cârduri mari niei spre tâmuă, şi face atunol cu deose ţiunea brânzei, de se prepară numai lapte sesc looul lor de iernatic, une-orî mai târ-
de oi de tot felul, şi oile lor sunt mai tot- bire lapte acru şi mai puţină brânză. De gros acru şi dulce, când se bagă berbecii fiiu numai pe la Sânziene, şi treo la câmp,
dâuna călătdre. multe-ori el este antreprenorul stânei şi între oile mânzărl şi sterpe, se aleg oile pentru a închiria fân sufioient, ori cositură
Turmele de oi călătore stau sub în plătesce în bani, ori în anumită cantitate ce sunt de vândut — botoşele — pentru de meih, pentru timpul cât ţine fătatul oi
grijirea şi răspunderea scuturului, care . îşi de brânză, şi atunci le mulge şi lucrâză tăiere şi la salhanale, pentru luarea soco lor, şi să găsâscă ceva adăpost contra in
are şi el oile sale proprii în ale stăpânului, laptele în profitul şi risicul său propriu. telilor, ori botoşele şi-le tae singur şi face temperiilor pentru cele fătate cu mieii lor,
dâr este scutit de ver-ce plată, ori taxă Stăpânul, ori dâcă sunt mai mulţi to păstramă din ele şi topesce seul. Oând se în cas, dâcă s’ar schimba vremea şi le ar
pentru vară şi iârnă, şi ca să îngrijâscă varăşi asociaţi, stăpânii, arare-orî stă în ridică stâna şi turmele se pun în mişcare, surprinde crivăţul, şi când nu s’au provă-
mai bine de ele, are dreptul să ţină şi el permanenţă la tîrlă, ori la stână; el se duce turmele mari se desfac în cârduri mai mici fiut ou fân deja din vară chiar în Baltă,
un număr ore-care de oi; de asemenea au şi vine, vine pentru control şi luarea soco pentru mai uşâra hrânire şi mişcare în că ori în satele de pe malurile Dunărei sâu a
oi fiă-oare din ciobani şi păcurari, dâr lor telilor din când în când; dâcă sunt mai lătoria lor. Borcei. Dâcă timpul e frumos şi cald, oile
le rămâne numai capetele, lâna şi laptele mulţi tovarăşi, fiă-care vine la alt timp Vara de ordinar oile o petreo sus la cu mieii cei crufil încă umblă afară la pă
le ia însă stăpânul în favorul său pentru pentru luarea în primire a brânzei şi urdei munte, în Bărăgan, şi iârna la Baltă. Oile şune ; în orl-ce cas mişcarea din localitate
ţinere. In stână este baciul, care este mai ce i-se cuvine, şi la anumit timp vin după păşunâză şi stau afară vara şi iârna, căci nu mai este posibilă pănă ce nu s’au în
mare şi conduce mulsul oilor şi fabricarea lână. Stăpânul trebue să fiă tot-dâuna pre- ele scot iarba şi de sub zăpadă mai mică, tărit mieii în cât-va.
