Page 50 - 1899-06

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 129.—1899.

Bibliotecile ambulante. cari să le administreze în deplină regulă noi în biblioteci, nu se bucură aprâpe de pului, crescerea vitelor" etc. scrisă de Ioan
şi conscienţiositate. Cu tâtă liniştea con- nici un sprijin. Nu 5 fl. o comună, dâr Georgescu. Tractâză despre legumărit, gu-
Am publicai în numărul de Du­ sciinţei Vă putem spune, că bibliotecile prea adeseori nici 10 comune împreună nu noia, lucrarea pământului, sămănăturl, vie-
mineca trecută partea întâ:u a ra­ activate de noi se găsesc în mâna unor jertfesc pe an 5 fl. pentru adevărata nâstră rit, pădurit, crescerea cailor, vitelor, gaîi-
ţelor etc. Un esemplar de 90 pag. costă 25
portului privitor la biblioteci, cetit bibliotecari nu numai couscienţioşl, dâr şi literatură.
cr. (plus 3 cr. porto). Acâstă carte a eşit
în adunarea generală din urmă a esemplar de zeloşi. Munca lor nu este Noi însă chiar şi pănă acum ounâscem numai acum de sub tipar.
despărţământului I (Braşov) al Aso- uşâră, căci au mare răspundere şi un an­ caşuri, că anumiţi cetitori, dând de câte-o
u
„Ţera nâstră . Descrierea părţilor
ciaţiunei prin vice-preşedintele Gr. gajament destul de dificil. Io fiă-care Du­ carte mai plăcută în bibliotecă, n’au mai Ardealului delaMurăş spre miaejă-di şi valea
Maior. Lăsăm se urmeze acjl şi partea minecă ei trebue să fie la postul lor şi nu voit a se despărţi de ea, ci au venit la Murăşului, de Silvestru Moldovan, — e o
a doua, care e următdrea: arare-orl trebue să petrâcă ore întregi cu Braşov şi şi-au cumpărat’o. Fără îndoâlă, scriere unică în felul său, atât de călduros
apreţiată de întrâga (jiaristică română. Ou
Onorată Adunare! Când ne hotărîrăm primirea şi împărţirea cărţilor, mai ales că că caşurile acestea vor fi mai dese în deosebire din bibliotecile poporale ea n’ar
a introduce sistemul bibliotecilor ambu­ în unele Dumineci numărul împrumutătorilor viitor. trebui să lipsâscă. Preţul 1 fl. (cu posta
lante pe teritoriul despărţământului nostru, este de oâte 80 — 50. Am urmărit cu viuă Acâsta este', d-lor membri, după pă­ 1 fl. 10 cr).
mulţi, chiar şi diutre bărbaţii bine cunos­ atenţiune activitatea d-lor bibliotecari şi rerea nostră, calea firâscă, prin care se Zarandul şi Munţii apuseni ai
cători ai literaturei nâstre, erau de cre­ ceea ce am putut constata este, că ei toţi păte promova literatura unui popor. Cul­ Transilvaniei, descriere de Silvestru Mol­
dinţa, că ideia nâstră nu va fi realisabilâ, au fost la înălţimea datorinţei. Registrele tură şi ârăşt cultură. Să cultivăm poporul dovan. Ou 9 ilustraţiunl şi o schiţă. E o
mai întâia pentru-că nu vom pute găsi în sunt purtate în cea mai frumosă regulă şi şi atunci literatura va răsări de sine, căci carte tot atât de preţiâsă şi rară în felul
literatura română atâtea cărţi potrivite n’am putut afla pănă acum un singur cas, un popor analfabet, un popor lipsit de său, ca şi cea dintâih. Recomandăm şi acâstă
carte pentru bibliotecile poporale, cum şi
scopului, ca să putem compune o serie în- oa vre-un bibliotecar să fi lipsit în vre-o cultură, nu este cu putinţă să aibă o li­ pentru toţi Românii, oarl vor şă-şî cunâscă
trâgă de biblioteci cu cărţi deosebite ; de Duminecă dela postul său. teratură înfloritâre, ori cât s’ar sili bărbaţii ţâra şi nâmul lor. Preţul 1 fl. (cu poşta 1 fl,
altă parte pentru-că mai ales la sate nu O parte dintre d-nii bibliotecari şi-au generoşi s’o formeze pe oale artificială, cum 5 cr).
vom găsi persâne, cari să administreze bi­ însuşit chiar lăudabilul obiceih, de-a face este d. es. acordarea de premii şi ajutâre
bliotecile în deplină regulă şi cu t6tă con- cu ocasiunea înapoierii cărţilor un fel de autorilor. Nu le trebue autorilor premii, ci Pilde şi învăţături.
soienţiositatea. esaminare a cetitorilor pentru a se con­ le trebue să li-se vândă cărţile. Acâsta le
Cu multă mulţămire Vă putem spune vinge, dâoă au cetit în adevăr cartea îm­ va da lor încuragiarea cuvenită, despă­ Ţăranul comcienţios. Uu fer an de
astăcjl, că peste aceste greutăţi am trecut prumutată şi au înţeles cuprinsul ei. Acâsta gubirea dorită şi mulţumirea sufletâscă, pe omenia şi cu frica lui Dumnezeu,
victorioşi. Dintre cele opt biblioteci, ce le am putut’o constata despre d-nii Ilie Savu care banul nicl-odată nu o păte da. Vecjl simţind, că i-se apropie sfirşitul
avem acjl, şâse sunt tot cu cărţi deosebite (Braşov-Cetate), Ştefan Taus (Feldiâra) şi bine, aici înţelegem cărţile literare, âr nici­ vieţii, voi se se pregătesca în mod
b
şi numai două (Biblioteca Nr. L _ şi Nr. Ioan Toma (Herman). Cu aceeaşi ondre decum lucrările de artă, de specialitate, creştinesc şi cu tdtă luarea aminte
. III) sunt duplicate seu paralele. Prin asta amintim aici numele d-lor bibliotecari Ni- dicţionare, harţe eto. de mbrte. Voia să-şî aducă mai în-
considerăm idea ca isbut tă din acest colae Balta şi Dumitru Jaliu din Braşovul- tâiu în renduială t6te lucrurile sale
punct de vedere. Ne-au costat, ce-i drept, vechiii. Fiind acâstă comună bisericâscă Acestea sunt, d-lor membri, consta­ pământesc!. Luă înainte tote hâr­
mari greutăţi alegerea şi procurarea căr­ una din cele mai împopulate, munca d-lor tările, pe cari am ţinut să Vi-le punem în tiile şi cercetă bine şi cu de-amă-
vedere. Un singur moment nu ne îndoim,
ţilor, dâr ou resultatul suntem mulţumiţi, bibliotecari este forte grea. Dânşii însă o runtul tdte socotelile sale. Intre
că în faţa cifrelor eonvingătâre şi a ma­
căci chiar şi pană acum avem la mână o suportă cu cel mai lăudabil zel şi ţin atât acestea află una dela un faur —
nifestaţiilor înălţătore din partea poporului,
probă, că literatura nostră nu este tocmai de mult la regulă şi disciplină. încât pe lemnar, plătită încă de mult. Bă­
aşa de săracă, precum ne am obicinuit a-o cei ce n’au înapoiat cărţile la timpul pres­ nu se va putâ găsi între fiii luminaţi eşiţl trânul nostru cercetă şi socotela
din sinul acestui popor nimenea, care să
judeca. Afară de cărţile cuprinse în cele 6 cris i-au pus din propriul îndemn la pe­ acâsta şi spre marea lui mirare află,
nu recunoscă urgenta necesitate de-a sări
biblioteci deosebite, avem însă alese şi depse în bani, pe cari i-au şi încassat în că măestrul se înşelase, spre paguba
în ajutorul lui.
prenotate multe alte cărţi, pe cari numai favorul bibliotecei. Nu mai puţin promi­ sa, cu vre-o 20 de florini.
greutatea de a-le procura ne-a împedecat ţători sunt biblioteoarii de pe Tocile, ,d-nii Sâ-i sărim deci în ajutor! Pentru opt „Suma acesta trebue se i-o re­
a-le avă până acum la mână. Cu viuă mul­ Nicolae Ardelean şi Gleorge Stinglie. Aceş­ mii de Români de pe teritoriul despărţă­ întorc, 4i ţăranul; nu-mî este ertat
se
ţămire am vedut însă, că On. Comitet tia fiind în funcţiune numai de câte-va mântului nostru am deschis comorile sei- se-mî măresc averea cu ea .
M
central al Asociaţiunei a luat în timpul săptămâni, nu ne putem încă pronunţa inţei şi învăţăturei românescl. Să li-o des­ Bătrânul ţăran se informă în­
din urmă măsuri de-a alcătui un catalog asupra dânşilor. Probele, ce pănă acum chidem şi la ceilalţi 22,000, căci şi ei sunt dată de mai trăesce faurui-lemnar
general al tuturor cărţilor românesc! po­ însă ni-le-au dat, ne mulţămeso pe deplin. ai noştri. şi unde este, şi sciricind, că acesta
trivite pentru bibliotecile poporale. Fără Cărţi în genere nu s’au perdut, decât doră Nu pretinde nobilul nostru popor de
îndoâlă, că în acest catalog vom găsi şi 2—3 din tdte cinci bibliotecile. geaba acâstă jertfă. Esperienţa a dovedit, a murit de tu uit, înainte de acesta
r cu 24 anî, der că au rămas după el
noi înoă multe cărţi, pe cari pănă acum Etă, On. Adunare generală, că cărţile că cei mai mulţi membri ai Asociaţiunei mai mulţi copii, plăti îndată aces­
nu le-am cunoscut, ori n’am putut afla de date în mâna poporului nu sunt un capital am isbutit a-i câştiga tocmai în comunele, tora suma de 20 fl. dimpreună cu
;
unde să le procurăm. risipit! Nu se perd cărţile şi nu se\ ne- unde avem bibiotecl. Aici poporul e darn c interesele seu dobânda, ce se cuvenea
Der şi fără de asta, pănă când cele gligieză administrarea bibliotecilor, decă şi recunoscător; dâoă-i ceri jertfe, el jert-
6 biblioteci ale nostre vor percurge din esistă controlul reoerut şi dâcă firul orga- fesce bucuros, căci scie pentru-ce jertfesce. după bani pe timpul cât au stat ei
comună în comună, vor trece 6 ani, în nisaţiunei între comitetul cercual şi între Românii din Herman şi din Feldiâra, de la el.
care timp pe uşor vom pută completa seria agenturi e ţinut strîns în mână ! esemplu, din propriul îndemn ni-au surprins Onestitatea unui creştin. Mergând
bibliotecilor nâstre pănă la cţece. Mai mult De s’ar putâ afla cineva, care să aibă şi în acest an cu frumâse daruri pentru un ofiţer călare pe stradele oraşului
decât atâtea nu ne trebue, de-o parte încă vre-o reservă, ori nedumerire faţă de biblioteci, căci biue sciu ei, că fără bani Pekiug din China, îi sări din bu­
pentru-că biblioteca dată în mâna popo­ ucrarea înce pută de noi, spună-ni-o şi-l o bibliotecă nu se pote susţine. Ni-s’au zunar punga cu banii.
rului şi usată în modul, cum se usâză bi­ vom linişte, nu prin vorbe, oi prin cifre făcut, tot din propriul îndemu, daruri şi Un creştin, vecjend acesta, ri­
bliotecile nostre, cel mult dâcă pote să şi prin fapte oonstatate. înainte însă de a din partea unor fraţi Români de prin co­
dică punga de jos şi alergă strigând
dureze timp de 10 ani; de altă parte încheia acest raport, ţinem să mai accen­ mune, unde nu avem încă biblioteci, numai
după călăreţ. Acesta credea, că este
j
ptmtril-Qă îo âC9Sb period de timp gene tuăm un lucru: şi numai cu dorul şi dorinţa respicată, oa
uu cerşitor şi nu voia să ia în sâu.iă
raţiunea într’o comună se schimbă, aşâ oă Asociaţiunea nâstră, precum Vă este Să nş pună eu O oră mai curând în po- vorbele lui.
biblioteca, pe care a avut’o înainte ou 10 cunoscut, urmăresce două Sdâpurl: de-o siţiâ, de-a le pute da şi lor carte.
Creştinnl nu se lăsă de ofiţer,
ani, în anul al 11-lea i-se presentă ca nouă parte cultura poporului^ de alta înaintarea Şi dâcă poporul face astfel, cine âre
ci alergă după el pănă la locuinţa
şi necunoscută, er pentru alţii ca o pl&«. literaturei române. nu 8*ar însufleţi de însufleţirea lui? Să nu
lui şi aici îi predă punga cu banii.
pută reîmprospătare a celor cetite înainte. Cum şi întru-oât am lucrat pentru ne ferim, D-lor, de jertfe şi de muncă, căci
După legile din China, fiesee-
Aşa-dâră, ceea ce ne rămâue de făcut cultura poporului aţi văcjut deja. N’am fără de acestea nu se pâte câştiga cultura care păte ţine pentru sine aceea,
perdut însă din vedere nici causa înain- şi, prin cultură, libertatea unui popor !
în viitor este, ca succesiv să completăm ce găsesce, şi văcjend ofiţerul păgân
seria bibliotecilor nouă pănă la (jece. Intru tărei literaturei române. Dâcă nu în mod cinstea seu onestitatea acestui creş­
cât însă acesta nu s’ar pute face cu re- direct, căci acâsta nu ni-o permit nici L fi i e e* t «a r ă. tin, a fost pătruns atât de mult de
pecjioiunea, cu care o reclamă setea de mijlâoele, am contribuit totuşi în mod in­ fapta creştinului, încât se hotărî în­
oarte a poporului, vom duplica, ba decă direct la desvoltarea literaturei nostre. Am Dela Tipografia „A. Mureşianu din dată, ca să se facă şi el creştin.
mijlâoele ne vor permite, chiar vom tri- jertfit într’un singur an aprâpe la 400 fl. Braşov se pot procura următorele cărţi:
p'ica bibliotecile esistente, fără a înceta pentru cărţi bune românescl. Va trebui „ Con s i der aţi uni istorice asupra
în acelaşi timp să şi completăm numărul însă să jertfim şi în viitor, căci pe lâugă asociaţiunii poporelor şi aplicaţiunea Calendarul eeptexin. Ariei.
lor. Când ne va succede să avem completă înfiinţarea nouelor biblioteci, ce le avem lor la naţiunea nâstră de Ioan Clinciu profe­ IUNIE. are 30 dile. OIREŞAR.
sor în Bucurescl. Acâstă sciere, apărută
seria de 10 biblioteci cu cărţi deosebite şi încă în vedere, cele esistente vor trebui tocmai acum de sub tipar, este de deose­
când fiă-care din aceste biblioteci o vom susţinute, er susţinerea lor ne va cere o bit interes pentru bărbaţii iubitori de sci- pilele (Jălend. Iul. v. Ciilend. Gregor.
avă în câte trei esemplare, atunci opera jertfă aproximativ de câte o fl. pe an iuţă. Preţul 1 fl., (-)- 5 cr. porto.) Dum 13 Mart. Aouilina 25 Prosper.
nostră va fi terminată. Despărţământul în­ pentru fiă-care bibliotecă. Teoria dramei., cu un tratat intro­ Luni 14 Frof. Eliseu 26 Ieremia
treg îl vom împărţi în trei cercuri de câte Acesta nu e mult. Der dâcă toţi Ro­ ductiv despre frumos şi artă, de Dr. losif Marţi 15 Sf. Prof Amos. x7 Ledislau
10 comune şi fiă-care cerc îşi va ave seria mânii dela noi ar face asemenea nouă; Blaga, profesor în Braşov. E singura scriere Mer 16 S. Tihoniu 28 Leo papa
românâsoă în acâstă materiă şi de mare in­ Joi. 17 S. m. Manuele 29 Petru şiPavel
i-a de biblioteci. Viitorele comitete ale dâcă şi numai 4000 de comune ar jertfi
teres pentru toţi cei ce se interesâză de Viner 18 S. m. Leontin 30 Pump. S. Pav.
despărţământului nostru vor avâ numai să câte 5 fl. pe an, atunci literatura nostră
literatura dramatică şi peste tot de teatru. Sâm. 19 ţ Ap. Iuda fr. D 1 1 Iulie. Teodor
supravegheze asupra lor, să dirigeze cir- ar dobândi un ajutor anual de 20,000 fl. Preţul 1 fl. 80 cr. (-j- 10 cr. porto.)
culaţiunea şi să îngrijescâ a-le îmbogăţi şi Pentru ca să înţelegeţi, cât de mult ar
Legende seu Basmele Românilor
îmbunetăţi prin înloouirea oărţilor dispă­ apăsa o asemenea sumă în cu r.până lite­ Cmb'smB pieţei Braşov.
adunate din gura poporului de neuitatul
rute şi mai puţin potrivite cu altele mai raturei nostre, fie-ne permis a Vă îndrepta P. Ispireseu. Acâsta e una din cele mai pre- Din 24 Iunie 1899.
bune, ce vor apărâ în literatura nostră. atenţiunea asupra raportului de anul trecut ţiâse colecţiunl de poveşti, ce le avem în li­ Bancnota rom. Cump. 9.47 Vând. 9-40
Aflaţi deci, d-lor membri, că frica al comitetufii central din Sibiiu, privitor teratura nostră şi n’ar trebui să lipsâscă din Argint român. Cump. 9.43 Vând. 9.45
nici o bibliotecă română, cu atât mai pu­
de sărăcia literaturei nâstre întru nimic nu la mişcarea literaturei nâstre. Din acel Napole md’orl. Cump. 9.62 Vând. 9.55-
ţin din bibliotecile poporale, fiind în felul
pote descuragiâ nisuinţa spre realisarea raport veţi putâ afla, că înafară de lite­ Q-albenI Cump. 5.55 Vâna. 5.60"
său o scriere de model. E o carte mare,
bibliotecilor ambulante. ratura calendaristică şi şcolară — cari sunt de 400 pag. Preţul 1 fl. 70 cr. (cu posta Ruble Rusesc! Cump. 127.- Vând. 128.—
Cu atât mai puţin nu ne p6te des- aşa cheând impuse prin necesitate — tâte 1 fl. 80.) Mărci germane Cump. 68.50 Vend. 68 90
euragia temerea, că dâră nu s’ar găsi chiar celelalte scrieri românescl, va să dică toc­ „Cartea Plugarilor seu povestiri Lire turcesel Cump. 10.72 Vând. 10.80*
11
şi în cele mai modeste comune bărbaţi, mai acele scrieri literare, pe cari le folosim economice despre grădinărit, economia câm­ Scris. fonc. Albina 5°/ (l 101.— Vând. 102.—