Page 53 - 1899-06
P. 53
)
UE» ACŢIUNEA, „gazeta* în icare ţi.
iiniiaisîraliiinei ţi Tipografia. Atjonainente pentru Anstio-Ungaria:
BEAŞGV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şăse luni
6 fi-, pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate na N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
A na se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăae
13SERATE 86 primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiBISTRAŢlUKE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri da snunolurl: Se prenumeră la tote ofi
In Viena: M. Dukes Nachf. ciale poştale din întru şi din
H*x Augenfeld iEmerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Hoinrloh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Boldbor- Admmistrafiunea, Piaţa mare
osr, Ekstoln Bsrnat. In Ham- Tărgul Inului Nr. 30, etsgit
burg; Barolyl L Llsbmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garraond pe o eoldnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu- A 1 T T J L ^:n. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blioare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tariiâ şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 130. Braşov, Lunî-Marţî 15 (27) Iunie.
„Sub presiunea momentului". vede^ ordinea întorsă a firei, să porul credincios se va deştepta din dura autorităţilor poliţienescl. Pe lângă
vedem Blaşiul, centrul archidiecesei letargia, sa şi când mirenimea recla- totă presenţa autorităţilor de siguranţă la
:
Eram nedumeriţi a sci, ce face şi al Metropoliei, adus în posiţ a pu mânduşî drepturile ei în biserică, va serbarea inaugurării, cele două steguleţe
colorate, roşu-galben-venăt, totuşi fluturau
Blaşiul? La acâsta. întrebare primim ţin de invidiat, de a fi dirigiat, său cere şi va pretinde să aibă şi ea
vesele şi neturburate de nimeni în vânt,
un trist răspuns, ce-1 da foia bise- mai bine c^is. de a fi tras într’o di cuvânt, când se tractâză de cele mai
ulterior însă se vede, că le-a trăsnit prin
ricescă din Blaşiu în numărul său recţiune fatală de cătră cei din pe- mari interese de esistenţă ale în- cap, că acesta n’ar fi trebuit să se întâm
de ieri. riferiă, în loc de a dirige însuşi şi tregei biserici ple şi cei trei inşi au fost fără cruţare pe
Consistoriul arcbidiecesan din de a atrage el pe toţi în orbita in Cuvântul din urmă de apărare depsiţi.
Blaşiu—ne spune ea—lucrâză „sub fluenţei sale. Am fi fost scutiţi mai în caşul nenorocit de care vorbim Numai cât autoritatea de siguranţă
presiunea momentului", cedând şi departe, şi ar fi fost scutit mai ales astăcjî, va fi al Consistoriului din nu e şi autoritate penală în sensul propriu
al cuvântului, ci o astfel de autoritate, oare
supuindu-se dictatelor guvernului, ăr clerul, de a ajunge în posiţiunea fa Blaşiu. Nu seim, ce va mai cjice şi are să împiedece fapte şi acţiuni, cari ar
1
lucrarea lui o resumă în trista şi tală, ca să nu se potă pronunţa în ce va mai aduce înainte, ca se mo avă drept urmare pedâpsa. Poliţia n’are să
durerosa constatare, că Consistoriul sinod la timp. adecă înainte de a-se tiveze său cel puţin să esplice, cum apere siguranţa şi legalitatea prin pedepse
a primit „de astă-datâ ajutorul de prejudeca votului său, fiă şi numai s’a putut s’ajungă în situaţiunea draconice, oi prin aceea, că acţiunile „ne-
11
stat de 25 mii florini, şi a dispus să „de astădată" şi fiă şi numai de acesta fatală şi deplorabilă. legale" are să le sugrume în germenele lor.
fia împărţit preoţimei pe lângă con- „silă", prin hotărîrea din cestiune a Dâr îi dăm să înţelâgă şi-l ru Dâr să mergem mai departe. Precum
diţiunile umilitdre, prescrise de gu Consistoriului. găm să fiă cu mare băgare de semă, • în fiă-oare an, aşa şi în anul acesta (tere
nul pentru gimnastică a fost decorat cu
vern. Sunt luni de cjile de când, după — ca cel ce este în primul rând steguleţe multicolore. Abia s’a făcut lucrul
S’a întâmplat ce a fost mai rău, sosirea ucazului guvernial, s’au ridi chiămat a conduce spiritul în în- acesta şi s’a şi presentat un poliţaiă, cu
ceea ce nu voiam şi nu puteam să cat voci pentru conchiămarea sino trega biserică, — ca să nu producă comanda, că au să fiă espuse tot atâtea
steguleţe de colorile statului, oa şi de co
credem. Atâta a tot tăcut, atâta a dului celui mare. De ce nu s’a fă în poporul credincios impresiunea de
lorile roşu-vânăt, la din contră să fiă tâte
tot amânat decisiunea Consistoriul cut acesta, când Consistoriul bine dasnădejde, să nu-1 facă a crede,
depărtate. Aşa s’a întâmplat, că întreg te
din Blaşiu într’o cestiune, ca acesta, scia, că e greu să hotărască despre că cu cler cu tot este dus şi purtat renul a fost despoiat de decoraţiune.
de o însemnătate aşa de gravă, cler, fără a-1 întreba mai înainte, toc ca orbul prin întunerecul negurei Dâr nici atât n’a fost de ajuns. Reu
pană ce Consistoriile din Grherla, mai în afacerea ajutorului de stat ? timpurilor duşmănâse, fără ca să niunea de gimnastică a voit mai când era
Lugoş şi Oradea l’au luat pe dina Nu mai departe decât acum vre-o scie, ce se întâmplă cu el şi cu bi să arangeze o festivitate. Căpitanul oraşu
inte, primind condiţiunile impuse de trei săptămâni, foia bisericescă din serica, în care a privit şi care i-a lui însă i-a pus în cale astfel de obstacole,
încât serbarea nu s’a putut ţinâ.
guvern, şi pănă-ce acesta a venit — Blaşiu asigura, că Consistoriul nu fost pănă acuma scut şi adăpost în
Dâcă va merge tot aşa, unde vom
cum se afirmă — c’un „ultimat" în pote lua o hotărîre, fără a întreba viaţa sa plină de suferinţe! ajunge? Dâcă tot ce e colorat e inter
care se cjice, „că dăcă nu se va ri mai înainte clerul. De ce a luat’o pretat din punctul de vedere al duş
dica ajutorul votat, guvernul îl va totuşi? Ore nu putea aştepta guver măniei faţă de stat, dâcă tote pantlicuţele
Din Bucovina. „Patria“ din Cer- 1
împărţi singur cu preterarea ordina- nul pănă ce se va întruni sinodul? şi steguleţele, cari au un colorit „străin"
riatului şi va lua şi alte măsuri co- De ce, cum e vorba acum, să vină nănţî faoe următorea gravă destăinuire: sunt intenji.se şi confiscate, atunci nu e
„Baronul Bourguignon a declarat unui con departe nici timpul, când femeile şi fetele
răspunejetăre". Consistoriul cu tristul fapt împlinit
silier comunal din Cernăuţi, că politica sa nâstre în public nu se vor putâ presenţa
Aşa der presiune mare de sus, înaintea sinodului, pe care, se cjice, decât în colorile roşu-alb-verde, oăcî ori
„situaţia forte critică şi fbrte peni ar ave de gând să-l convbce la tomnă, antironiândscâ este justificată prin entusiasmal ce alte colori, Dumnecjeu scie cărui stat
bilă", în sus şi în jos, oscilare peri- „ca clerul însuşi să decidă despre suspect, pe care l’au manifestat Românii mai pot aparţine. Din parte-ne n’avem în
culbsa între Scyla şi Caribde. ţinuta sa viitore?" din Cernăuţi cu ooasia trecerei M. S. Re punctul acesta, decât să le recomandăm
Etă ce ne spune numita fbiă: Nu era în mâna Consistoriului gelui Carol al României prin Cernăuţi, în „patrioţilor" noştri, ca în ceea ce privesce
Rusia". modul de purtare a tricolorului roşu-alb-
„De-oparte Consistoriul trebue să se de a sta astacjî cu capul ridicat îna verde, să fiă cu mare băgare de sâmă şi
gândescă la marele principiu al in intea guvernului, avend decisiunea controlă, ca roşu să fiă totdâuna de-asupra,
dependenţii şi demnităţii clerului, de sinodului, dăcă acesta se convoca la Venăt6re după pantlici în Braşov. căci verde-alb-roşu sunt colorile de stat
altă parte avea se cumpănescă, bre timp ? Şi ce situaţiune schimbată nu ale Italiei!
„Kronstădter Zeitung" din loc într’un „Kron. Zeitung" dealtmintrelea pro
vrend să scape de un rău, nu va da ar fi creat acâsta împrejurare în totă
de altul mai mare, neputend împie metropolia? articol, ce-1 publică în numărul său din mite, că va reveni.
deca împărţirea de ajutore, cari fi- Chiar în diecesa Gherlei, unde urmă sub titlul de mai sus, vorbind de
ind-că se făceau cu consciinţă rea, ordinariatul mai întâiu s’a grăbit să marea iritaţiune, ce începe a cuprinde po- Mişcarea clerului român unit.
pulaţiunea oraşului nostru în urma unelti
puteau să fiă şi mai demoralisătore. facă pe voia guvernului în afacerea
rilor şoviniste din timpul din urmă, cari (Din diecesa Gherlei.)
Şi mai pe sus de tote, o grea răs împărţirii ajutorului de stat, s’a în
şi-au ales ca ţintă Braşovul şi pe Saşii şi pe
pundere era pe Consistoriu, anume ceput acum o mişcare viuă a preo Selagiii, 21 Iunie st. n. 1899.
aceea, că ar fi hotărît orî cum des ţimei, care protesteză sus şi tare în Românii de aici, descrie întâmplările, ce Onorată Redacţiune! Multele cestiunl
au produs atâta amărăciune prin gâna în
pre cler, fără a întreba pe cler în contra ruşinoselor condiţiunî puse la vitale, cari sunt la ordinea (filri şi oarl
scenată în contra colorilor. Oitâză caşurile
formă canonică, adecă în sinod". împărţire. Cum ar fi stat lucrul as- ating biserica, limba şi şcola, reclamă
Firesce, că pusă Gestiunea ast tăcjî, chiar şi în acesta diecesă, decă descrise de „Gaz. Trans." şi apoi continuă din partea oierului nostru o luptă solidară,
fel, conclusiunea nu putea să fiă de Blaşiul ar fi premes energic cu esem- astfel: păşire energică şi întrebuinţarea mijlocelor
cât, că „consistoriul a trebuit să ur plu? Dâr nu numai atât; au urmat şi alte legale, pentru a-ne apăra cele mai scumpe
meze aşa, cum a urmat". Etă de ce ni-a atins atât de du mântuiri ale statului. Din incidentul inau clenodii. E timpul suprem, ca să ne ri
gurării terenului de eserciţiu al societăţii
Acesta este, ce vreu să esprime reros soirea de mai sus. Etă de ce nostre de biciclişti, decoratorul însărcinat dicăm vocea, să părăsim indeferentismul,
cuvintele: „primirea sub presiunea nu ni-a putut mângâia nicî asigura cu împodobirea terenului a predat la doi să nu petrecem în letargia destestabilă,
momentului". rea organului amintit, că „încă nu domni o sumă anumită de steguleţe în fel care în sfîrşit ni-ar causa perirea. Am tă
Să admitem o clipă, că a esis- e perdut totul". de fel de combinaţiunl de colori, cari s’au cut destul în trecut, ba şi prea mult, şi
tat o astfel de presiune estraordi- Decă şi într’o cestiune, atât de şi folosit la decorare. Nimenui nu i-a pu dâcă vom tăcâ şi acuma, atunci umbrele
tut trăsni prin minte, că albastru-alb ar fi
nară. Fl-va Consistoriul din Blaşiu bagatelă, ca aceea a amărîtelor 25 colorile de stat ale Bavariei, galben-roşu glorificate ale strămoşilor noştri — cari în
cu tbte astea scutit de greua răs de mii, ce se impart de cjecî de anî ale provinciei Baden, verde-alb ale Saxoniei trecutul îndepărtat au păstrat acele sfinte
pundere ? din aşa cjisa „milă împărătescă", şi roşu-galben-vînât ale României. Au fost clenodii — ne vor condamna, ba pote chiar
Noi credem că nu! Nu se pote clerul nostru unit nu pote să facă nisce simple steguleţe în diverse variaţiuuî blăstăma, pentru-că noi, urmaşii lor, jertfim
scusa nicî cu unul din motivele, ce a-se respecta nicî chiar principiul de colori, cari aveau să învioreze aspectul molochului egoismului acele mărgăritare
sărbătoresc.
se aduc înainte, ca creând o situa- independenţii şi demnităţii lui în Altmintrelea a fost însă interpretat nepreţuite, cari ei le-au câştigat ou sudori
ţiune siluită pentru el. Şi acâsta mai biserică, atuncî la ce ne mai putem lucrul din partea autorităţii nostre de sigu crunte, le-au apărat prin lupte nesfîrşite şi
întâiu de tote nu, din causă că, după aştepta, când biserica va sta în faţa ranţă. După un scrupulos şi munuţios inte mai bucuros au suferit persecuţiuni, decât
a nostră convingere a stat în pute periculului, de a i-se tăia cu desă rogatoriu al mai multor membrii ai reu- să sacrifice din ele şi numai o părticică
rea Consistoriului din Blaşiu, a pre vârşire artera vieţii sale indepen niunei, decoratorul dimpreună cu cei doi la aparinţă neînsemnată; âr posteritatea
„complici" ai săi au fost condamnaţi la
veni situaţiunea critică şi penibilă dente şi naţionale, şi de a fi în- câte două (file închisore şi cinci-spre-clece flo va privi cu dispreţ la mormintele, în cari
.printr’o acţiune conscie şi energică şghebată cu forţa în organismul bi- rini amendă din pricina celor două stegu vor zâcâ osămintele nedemnilor servi ai
întreprinsă la timp, când se putea sericei unguresc), de acelaşi guvern leţe de colorile roşu-galben-vânăt! Celor altarului şi fiilor laşi ai naţiunei române.
salva încă posiţiunea clerului faţă . cu vestit prin ultimatele sale — pericul doi domni, cărora li-a fost dat să o pă- Vocea nostră trebue să fiă solidară.
procederea volnică şi asupritore a care este la uşă? ţâscă în chipul acesta, nu le rămâne decât Din tote unghiurile trebue să se ridice
să se dedea cumva cu gândul, că au fost
guvernului. Da, credem şi cjicem şi noi, că în stare să pericliteze integritatea statului „veto"-ul puternic şi unanim faţă cu ten
In caşul acesta am fi fost scu încă nu e pierdut totul. Insă numai ungar său să-i micşoreze vacja! Mai e pe dinţele condamnabile, ce ar]I cu toţii le
tiţi de priveliscea durerosă, ca să atuncî nu va fi pierdut, când po lângă tâte acestea de remarcat şi proce putem cunosce, ca să vadă lumea, că ele-
