Page 54 - 1899-06

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 130—1899.

rul român unit şi adî e capabil a lupta străină. Sus numai, tot înainte cu Dum- Despre ambele aceste conferenţe ni au Bruclcner’.... îmi va permite On, ca­
pentru aşecjămintele sfinte şi pentru limba nedeu, în unire frăţâscă şi eu bărbăţiă sosit rapârte, pe care le vom publica în meră şi mie, ca unuia ce stau afară de
sa, şi a-se scuti pe sine însuşi de cătuşile apostolică! numerii următori ai fâiei. partide.. .
amare, ce aZl i-se îmbiă cu dulcâţă. Măgureanu. Rigo F.: Măcar de aţi sta afară din
Despre o astfel de voce viu cu bu­ Deschiderea corpurilor leg iuîtore ţâră (Sgomot).
curia sufletescă & vă refera pe sourt. Din tractul Periceiului, 21 Iun. Bruclcnergrupul la care aparţin ia
române. parte la acâstă desbatere cu acelaşi in­
In 20 1. o. st. n. (a 3-a Zi de Rusalii) s’a Onorată Redacţiune ! Vă rog să des­
ţinut sinodul protopopeso din tractul Crasnei chideţi colonele preţuitu-vă cjiar următoru­ Sâmbătă în 12 (24) Iunie s’au deschis teres şi iubire de patriă...
(eom. Sălagiă) sub presidiul zelosului şi lui comunicat îmbucurător: corpurile legiutâre române conform pro­ Rigo F.: Despre asta nu vorbi (Mare
gramului. S’a oelebrat un Te Deum la He- sgomot).
neobositului anteluptător şi vicar al Săla- Clerul din tractul protopopeso al Pe­ tropoliă. La ârele 11 / M. S. Regele şi
1
2
giului Rvdiss. d-1 A. Barboloviciu, ca pro­ riceiului, diecesa gr..-cat., a Gherlei, adunat A. S. R. Principele Ferdinand au plecat Bruclcner: Declară în numele deputa­
topop traotual, în paroohia ŞeredeiQ. în conferinţă preoţâscă la 20 a 1. o. în pa- dela palat. Plecarea a fost anunţată prin ţilor saşi, că primesce proiectul, deârece
In acest sinod s’a constatat cu plăcere, rochia Badon, la propunerea făoută de a-se 101 tunuri. La scara camerei Suveranul şi vede, că acest proiect scutesce în tote di­
principele au fost primiţi de d-nii miniştri. recţiunile nevătămate drepturile ţării şi e
că atât starea şcdlelor, oât şi însuşi învă­ declara în plenul conferenţei ou privire la
Onorurile militare le-a dat o oompaniă de acomodat a restabili pacea şi a promova
ţământul intern e îndestulitor. Poporul cre­ cestiunile momentuâse — preoum ajutorul
vânători. PreoedaţI de casele civile şi mi­ interesele economice ale patriei (Aprobări
dincios aduce jertfe, ca şcâlele să fiă oo- de stat, autonomia oatolioă şi serbarea so­ litare, au întrat în sala şedinţelor în aplau-
răspundStdre legei, docenţii salarisaţl con­ lemnă a iubileului de 200 ani a S. Uniri, sele celor presenţl. la saşi).
form recerinţelor legale. Asemenea, se arată — aduce următârea resoluţiune : M. S. Regele s’a suit pe tron, înoun- Mezdssy B. (kossuthist): Spune, că s’a
progres îmbuourător în ce privesce grâna­ Considerând, că ajutorul de stat, ce jurat de principele moştenitor şi de mi­ bucurat autjând, că vorbesce d-1 Bruckner,
rele bisericesc^, aceste puternice mijloce se împarte din partea statului sub condi­ niştri şi a dat oetire următorului deâre-ce a aşteptat dela el, că în urma
contra usurăriei fără suflet a Jidanilor şi ţiunile stipulate de guvern unor preoţi gr> Mesagiu al Tronului. întreruperilor, va face o simplă declaraţiă,
altor cămătari. Şi poporul 9e alipesce de cat., are de scop prinoipal nu într’atâta în sensul, că dimpreună cu soţii săi de
acâstă instituţiune cu atât mai mult, căci aleviarea materială a clerului, ci tinde fă­ Domnilor Senatori, principii nu împărtăsesce hotărîrile aduse
pe lângă scutirea de uşurării mari, îşi uşu- ţiş spre degradarea autorităţii şi prestigiu­ Domnilor Deputaţi, nu demult la Braşov şi Sibiiu. înaintea
râză el însuşi starea sa proprie, pentru-că lui iluştrilor archierei; sgudue temeliile bi­ Simt o viuă ferioire, că Mă găsesc în opiniunei publice naţionale maghiare nu
e
are un fond, de unde în cas de necesitate sericei, cimentate cu sudori crunte de sute mijlocul representaţiunei naţionale. numără, — <Ţ° > — oă deputaţii saşi sunt
să potă acoperi şi lipse bisericescl şi şco­ de ani de strămoşii noştri, pentru-că ţin- EşiţI din noue alegeri, domniile-vdstre ori nu aderenţi ai teritoriului vamal comun.
lare. tesca spre destrămarea ss. legături canonice sunteţi mai cu osebire în putinţă să cu- Am aşteptat însă dela ei, cari au eşit din
nâsceţl nevoile Ţărei, care v’a ales, şi să partida liberală din causa proiectului de
S’a discutat apoi oestiunea autono­ dintre archierei şi cler, dintre cler şi cre­
duceţi şi mai departe munca pentru întă­ lege despre numele comunelor şi localităţi­
miei. Sindodul, după o desbatere temeinică dinciosul popor; considerând în urmă, că
rirea şi propăşirea scumpei nostre Românii. lor, ca acum, după-oe legea s’a adus şi sanc­
a acestei oestiunl atât de momentuâse, a ajutorul de stat deschide pârtă largă spre
Lucrările domniilor-vâstre legislative vor
decis cu unanimitate, că protestâză contra ten­ a-se ingera guvernul în afacerile discipli­ ţionat, ei s’o şi respecteze.
începe în prima sesiune ordinară a aoestei
dinţei de a contopi provincia nâstră metropo­ nare, pentru a controla şi supraveghia Bruclcner: Nu este lege pe care noi
noue legislaturi. Acum v’am convocat în se­
litană în autonomia proiectată a bisericei rom. peste organele bisericei, t6te tot atâte drep­ să n’o fi respectat.
siune extra-ordinară pentru a prooede la
cat. de ritul latin din Ungaria şi cere auto- turi, ce compet singur hierarchiei bisericei Ugron G.: Totdâuna urîţî pe Maghiari
verificarea titlurilor şi la constituirea pu-
nomiă separată pentru provincia metropolitană instituite de Christos ; Tot ce vorbiţi D-vostră, este ură!
terei legiuitâre.
44
gr, cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş, oa aşa in­ Considerând, că autonomia plănuită de Toth I.: Vă aliaţi ou „Valahii con­
dependenţa nostră de ac}I, eluptată cu multe biserica rom. cat. din Ungaria, în oare se Domnilor Senatori, tra Maghiarilor!
greutăţi şi sacrificii, să fiă susţinută şi în intenţionâză a contopi şi provincia nostră Domnilor Deputaţi, Mezdssy B.: Bruckner întrebă, care
viitor. metropolitană gr. cat. de Alba-Iulia-Făgă- Am văcjut cu o adâncă mâhnire cum este legea, pe care n’au respectat’o. Etă
Cu privire la congTuă şi în legătură raş, — uu mai puţin se fâuresce în detri­ în unele părţi ale Ţărei recolta anului voiă arăta îndată acea lege.
cu acesta în ce privesce ajutorul de stat, mentul şi ştirbirea ss. aşezăminte ale bi­ acesta a fost compromisă. Bunăstare a Schmidt O.: A întrat în vigâre acea
sinodul recunosce necesitatea congruârei prin sericei nostre; ţintesce spre a distruge tc- populaţiunei nostre rurale a fdst întotdeuna lege?
autorităţile nostre bisericesă fără considerare talminte organismul moral bisericesc, li­ grija Mea de căpeteniă. Mezdssy B.: Da! Deja s’a publicat!
la personă şi numai cu considerare la bene­ bertatea şi independenţa bisericei nostre Deşi în Zilele din urmă s’a produs o Ugron: Dâr nici atâta nu sciţi?
Schmidt O. încă nu e pusă în praxă
ficiu ; se declară cu iotă hotărîrea a nu primi abia mântuită de vîrtegiul, — în oare era netăgăduită îmbunătăţire, guvernul Meu vă
(Sgomot în stânga).
ajutorul de stat pe lângă condiţiunile de acţl să se înece la 18B4, — prin lupta şi stăruinţa va propune chiar în acâstă sesiune unele
Mezdssy B.: Nu primiţi acâstă lege?
atât de umilitdre pentru biserică, archierei şi de fer a fericitului Metropolit Şuluţiu şi măsuri, pe cari le impune starea agricul-
Dâr nu scie d-1 deputat, şi soţi ce fel de
cler. Ambele decisiunl s’au adus asemenea asigurată prin bulă solemnă papală; şi că turei de estimp.
cu unanimitate. tinde spre a viola cu mâni sacrilege drep­ Ţin să oonstat şi de astă-dată ami­ hotărîre s’a adus în Braşov în contra legii ?
A fost un ce înălţător de inimă, când turile inalienabile ale bisericei faţă de dis­ calele relaţiunl, în cari ne găsim ou tote Nu este hotărîrea dela Braşov o pâlmuire
4 confraţi traotu&ll, cari pănă acuma au ciplina, ritul şi limba nostră străbună; puterile. Opera păcei de care avem atâta ne­ a legei publicate, o pălmuire a consoienţei
naţiunei maghiare!
primit ajutor de stat, rână pe rând au făcut Considerând, că actul S. Uniri întâm­ voie, este preocuparea oonstantă a tuturor,
Schmidt O: Oraşul Braşov n’a adus
cu bărbăţia declaraţiunea solemnă, că ei de plat acuma 200 ani, — oe e în prospeot şi nădăjduesc, că Conferinţa la care s’au
o astfel de hotărîre!
acţl înainte nu vor mai primi ajutorul pe a-se serba ca jubileu solemn în metropola strîns representanţii tuturor puterilor, va
Mezdssy: N’a adus ?
lâDgă condiţiunile puse de guvern, nici îşi provinciei nostre Blaşiă, — este un mo­ spori şi mai mult garanţiile păcei.
Schmidt O.: Nu! Nu!
vor vidima chitele cu pretorele, ci mai bu­ ment culminant în istoria bisericei nostre, Dumnedeu să bine-cuvinteze lucrările
curoşi renunţă la acest ajutor, cu drept este un isvor, din oare a răsărit deştepta­ domniilor-vostre. Mezdssy: Mă rog, — atunci eu la
44
cuvânt numit acjl „banii lui Iuda , decât rea şi luminarea poporului nostru român, Sesiunea extra-ordinară a Corpurilor asta nu sciu ce să răspund, atunci d-1 de­
putat bănuesce pressa maghiară, că ar minţi,
să împlinâscă aceste condiţiunl umilitore. şi din care s’au revărsat rodurî îmbelşu­ legiuitore este deschisă. şi să-mi erte, dâcă eu, fiind vorba de ale­
S’a deois a ruga pe Yen. Archiereul gate de prosperarea şi înflorirea întregei Garol. gere, cred mai bucuros pressei maghiare
nostre biserice gr. catolice:
diecesan, ca să oonvoce cât de curând un (Urmeză semnăturile miniştrilor.) decât d-lui deputat. Scie ori şi cine, că pe
sinod diecesan, âr mai apoi pentru facerea Clernl adunat în conferenţă, din tote
noi ne calumniază în străinătate sistematic
paşilor pentru convocarea unui sinod pro­ aceste oonsideraţiunî premerse enunţă, ca cu aceea, că suntem un popor barbar. Eu
vincial mixt atât da necesar între împre decisiune, respingerea ajutorului de stat, sus­ Saşii în dietă.
9 însă Zic, că nu este în lume naţiune atât
jurările de acjl pentru biserica română ţinerea şi respective inaugurarea autonomiei
In şedinţa dela 2B 1. c. a dietei s’a de tolerantă, ca noi. Dâcă aşa ceva s’ar
unită, în oarl sinode să se desbată cestiu- separate a bisericei nostre şi participarea
întâmplat un mic incident, care însă varsă întâmpla în Rusia, în vre-un s&t polon, ar
nile de mai sus, ca aşa întreg oierul şi po­ solemnă la jubileul de 200 ani şi din partea o mare lumină asupra sentimentelor şi ve­ fi văZut d-1 deputat, ce ar fi făcut aoolo
porul să se pronunţe, să vadă toţi, că ce clerului şi poporului oredincios a dieeesei
14
derilor de oare sunt conduşi „patrioţii marele apostol al păcii. Am aşteptat, că
vrem şi ce dorim. Gherlei. Drept-ce se decide, că pentru lua­
maghiarisatori faţă de naţionalităţile ne­ d-1 Bruckner să declare, că deputaţii saşi
Să decide a-se face cele necesare, ca rea demersurilor cu privire la cestiunile maghiare. n’au nimic comuu cu hotărîrile dela Braşov
în anul 1900 să fiă serbat cu solemnitatea sus atinse, să fiă rugat Escelenţa sa epis­ De astădată au fost vorba de Saşi. şi Sibiiu, asta ar fi preţuit mai mult îna­
recerută jubileul de 200 ani a unirei nostre copul Gherlei, ca să convâce cât mai în
Tocmai la începutul desbaterii (la intea opiniunei publice maghiare, decât în­
cu Roma. grabă un sinod diecesan.
ordinea tZilei fiind proiectul despre pact) trâgă vorbirea sa.
S’a relevat ^apoi oestiunea înfiinţărei Acestea deoisiunl fiind de interes şi
deputatul sas Wilhelm Bruclcner (Sibiiu) Ou acâsta incidentul se încheie.
unui fond de salarisare şi congruare pentru momentuâse pentru viâţa nostră biseri-
luâ cuvântul, să vorbâscă. Abia însă pro­
clerul din provincia nostră metropolitană, şi oesoă, am vătjut de bene a vi-le transpune, 44
nunţă cuvintele „On. cameră! , când îl în­
în principia să şi acceptâză indeia, lăsând ca să vadă lumină în colânele mamei nâs- Revistă externă.
trerupe deputatul Rigo F. apostro'ându-l:
1
modul înfiinţărei şi stipularea modalităţilor tre „Gazeta Transilvaniei *.
Ce s’a întâmplat în Braşov, vorbesce des­
în competinţa sinodului, sâu congresului Meseşanul. pre acesta ?! (Mare sgomot în stânga es- Evenimentele din Francia. Lui
provincial. * tremă. Vii strigări în drâpta: S’aucjiin, Waldeck-Rousseau i-a succes, pe oum seim,
a forma noul cabinet, însă ou tâte acestea
După desbaterea unor oause, cum e Tot în diecesa Gherlei şi tot la 20 1. s’aucjim !) situaţiunea în Francia continuă a fi mereu
„reuniunea Altarului“, „ fondul funebrul preo­ c. preoţii din tractul protopopeso al Eriu- Bruclcner: Proiectul de faţă are o critică, ba unii vor să soie, că actualul ca­
ţesc“ şi altor mai locale, sinodul — la care lui au ţinut o conferenţă în comuna Căuaş, mare însemnătate, încât cu drept cuvânt binet va fi de scurtă durată. In noul ca­
au participat toţi tractualiştii — s’a închis luând posiţiă în oestiunea autonomiei şi a se pâte susţine, că de mult n’a fost în ca­ binet, în care sunt şi socialişti, a păşit şi
pe lângă bucuria şi satisfacţia tuturor, cari ajutondui de stat. Conferenţă a hotărît să meră desbatere mai însemnată, şi că ţâra generalul Gallifet, luând portofoliul răsboiu-
am fost de faţă, văzând, că în nisce ces- respingă ajutorul în condiţiunile puse de întrâgă privesce cu nerăbdare... lui. A întrat de asemenea şi Millerand,
tiunl atât de momentuâse şi gingaşe s’a guvern şi să râge pe episcopul diecesan a Rigo F.: Cătră Braşov. (Mişcare în care face parte dintr’o grupare cu totul
manifestat o solidaritate şi înţelegere ade­ apăra autonomia bisericei şi a-o feri de drepta). contrară. Partida lui Melind, naţionaliştii
vărat frăţâ8că. contopirea ei ou biserica romano-catolică. Bruclcner:... la hotărîrea camerei, şi antirevisioniştii, cer necondiţionat depăr­

Avem firmajsperanţă, că şi celelalte In urmare cere convocarea unui Sinod die- deşi a<jî fiăeare e sigur în ce chip va tarea lui Millerand; tot acâsta o cer radi­
tracte protopopescl din Sălagifi în sinddele oesan. suna acâsta hotărîre. calii şi radicalii socialişti faţă cu Gallifet.
lor — cari mai tote s’au ţinut a 3-a di de Tot acesta o hotăresce şi conferenţă Rigo F.: Trebue ingremiat comitatul Jaures, şeful socialiştilor, a luat posiţiă pen­
Rosalii — vor fi deois asemenea, ca şi noi, preoţilor din traotul protopopeso al Buzei, (Sgomot şi strigări în drepta: S’audim tru guvern, de unde a urmat, că 13 socia­
şi nu vor fi lăcomit prea tare la „mil&“ ţinută la 20 1. c. s’auZim ! Preşediutelele sună clopoţelul). lişti au eşit din partid şi au format un