Page 55 - 1899-06

Nr. 130.—'1899* GAZETA THANSILVĂNIEI. Pagina 3.

•grup „sooialist revoluţionar . Lumea este Ioan Meţianu. — Direcţiunea şcolară îşi onore şi un călduros protector al societăţii, a patriarchatului grecesc, întocmai ca şi
11
acum curiosă să vadă, eum va fi primit esprimă cele mai vii mulţâmite pentru fru­ şi d-l Ion Calinderu, membru al Academiei Sârbii, ba p6te şi mai mult. Numai cât,
noul ministeriu în şedinţa de arji a came­ mosul dar. Române din Bucurescl. Membri activi are după-ce au luat odată hotărîrea de luptă,
rei. O sâmă dintre foile parisiene cred, că societatea în present vre-o 26, partea cea lupta s’a purtat într’un mod cu totul con-
Societatea pentru fond de teatru ro­
deja după şedinţa de ad', vor urma eveni­ mai mare din România. Intre membrii pro­ sciu, întocmai ca şi la Bulgari. Nu mult a
mân va ţine anul acesta adunarea sa la Selişte
mente neaşteptate, cari forte uşor pot să tectori vedem şi pe părintele archimândrit lipsit, ca comuniunea bisericâscă cu Grecii
în 30 şi 31 Iulie st. n. Comitetul arangiator
producă o nouă crisă. Dionis’e dela Buşteni. Fondul societăţii să fie ruptă, şi aoâstă comuniune, susţinută
din Selişte, instituit pentru primirea ospa-
Mult îngreunâză şi încurcă aituaţiu- este îu present de 1270 mărci. numai din necesitate, nu va mai fi de du­
ţilor şi arangiarea părţii sociale a festivi­
nea acesta mai ales nenorocita afacere rată lungă. S’au făcut donaţiunl voluntare
tăţilor, după cum află „Familia*, lucrâză Noi doctori în medicină. Suntem
Dreyfus, faţă cu care se manifestă un in­ peste aşteptare multe pentru cassa de răs-
cu mult zel pentru a ridica succesul viito- încunosciinţaţ.I, că d-nii Al. Vajda-Voevod
teres atât de mare, încât în Bennes (unde boih; spiritul practic al poporului român a
rei adunări. In prechuă se va face întim- şi Qctavian Florca, ambii absolvenţi ai fa­
Dreyfus va fi din nou judecat) tote locuin­ sprijinit paşii conducătorilor mişcării; din
pinarea la gară a comitetului şi a âspeţi- cultăţii de medicină din Viena, au făcut
ţele, oţelele etc. sunt deja ocupate. Soţia partea turcâscâ li-s’au opus şi li-se opun
lor, er sâra întrunire de cunoscinţă. In în 20 1. o. după amiad.1 esamenul de doc­
lui Dreyfus, n’a putut căpăta cuartir nici Românilor mai puţine obstacole, decât ce­
(jiua primă, după şedinţă, va urma ban­ tor în medicină, cu succes. Promovarea,
la otel, nici la casă privată, pănă când o lorlalte popore, ai căror fraţi de dincolo
chet, er sâra concert dat de Reuniunea de după cum ni-se asigură, va fi în 30 1. c.
damă de înaltă posiţiune i-a deschis salo- de graniţă, de fapt independenţi, iau o po­
cântări de acolo, şi representaţiune teatrală. — Felicitările nostre!
nele. De atunci, respectiva damă e urgisită siţiune cu mult mai ameninţătore fsţă de
In diua a doua, după prând, petrecere po
în Rennes şi nimeni nu mai comunică cu Ministrul de justiţia şi nazarenii. Turci, decât România, âstfel cea mai nouă
porală, la care va lua parte poporul din
ea. „Journal“ publică soirea sensaţională, Am amiutit dilele aoestea de adresa, pe propagandă şcolară, cea româuâscă, a de­
Sălişte şi din întreg jurul şi unde se vor
că Dreyfus ar fi sosit deja în Rennes, însă care directorul închisorii (ordinare din Se- venit deja pentru Greci şi Bulgari o sta­
putâ vedâ jocurile şi porturile naţionale ale
din precauţiune, autorităţile politice tăi- ghedin a înaintat’o ministrului ung. de jus­ vilă puternică şi are prospecte să se r.’ha-
întregei mărgiuiml.
nuesc sosirea lui. tiţia Plosz, făcând între altele propunerea, biliteze în unele perderl suferite în lupta
Aniversarea bătăliei dela Cns- ca nazarenii, pe cari dogmele lor de cre­ contra Grecilor şi Bulgarilor/
Alianţă germano-francesă. „No-
tozza. La Braşov aniversarea bătăliei dela dinţă îi opresc de-a pune mâna pe arme şi In altă parte a articolului oetim ur-
voje Vremja din Petersburg publică un ar-
u
Custozza s’a serbat anul acesta din partea astfel nu pot satisface obligamentului mili­ mătorele:
tioul, care se ocupă cu eventualitatea unei
regimentului 50 de infanteriă din loe în tar, să nu mai fiă în viitor condamnaţi la „Pe lângă aceşti doi puternici concu­
alianţe între Germania şi Francia. De-o-
mod mult mai puţin festiv ca altă-dată. închisore din causa asta, ci să fiă aplioaţî renţi (Grecii şi Bulgarii) la moştenirea tur-
dată cu acâsta dă loc foia rusâscă unei te­
La, Caransebeş însă, batalionul de-acolo al în miliţiă, însă nu la mânuarea armelor, ci câscă, căci acâsta este tendinţa lor, sunt
legrame din Paris, în care se anunţă o ră­
regimentului 43, împreună cu batalionul să li-se dea alte ocupaţiunî, având în schimb Românii şi Serbii de-o importanţă cu mult
cire treptată între Francia şi Rusia, care
regimentului 39, staţionat tot acolo, au ser­ de-a servi de 2—3 ori mai mult timp ca mai neînsemnată. Românii, oe-i drept, şi-au
şi-a luat începutul din afacerea Faşoda.
bat a 33-a aniversarii a îuvingerei dela ceilalţi. Ministrul a răspuns acum la amin­ conservat ir-tact cu multă tenacitate teri-
Fraucesii au luat atunci în nume de rău
Custozza cu mai multă festivitate. In bi­ tita adresă, declarând, că a predat afaoerea torul insular ocupat de ei la nordul grani­
indiferentismul Rusiei. In acelaşi timp însă
serica catedrală română, cum raporteză ministrului de honvecjl pentru a o studia şi ţelor grecescl,şi nu puţine indicii arată, că
un grup marcant frances agită pentru apro­
u
„Foia Di. cesană , s’a făcut doxologia de a-se pronunţa, dâcă este ori nu posibil de-a sporirea soolelor române relativ va lua un
pierea de Germania, ba se dice, că spiri­
câtrâ preotul Ioan Stoian, âr răspunsurile esecuta reforma propusă. Ministrul mai co­ avent cu mult mai însemnat, decât la Bul­
tele în Francia s’au schimbat în mod atât
le-au esecutat elevii institutelor române munică în răspunsul său, că doi nazarenî gari. Recucerirea ţinuturilor ooupate de
de favorabil faţă cu Germania, încât decă
sub conducerea părintelui profesor G. Pe- i-au înaintat o petiţiă, ca să permită la 30 Greci şi progresele în Albania sudică vor
împăratul Wilhelm ar merge la 1900 să vi
trescu. Au fost de faţă toţi soldaţii ro­ de coreligionari, cari pentru oredinţa lor fi lipsite de orl-ce importanţă politică pănă
siteze esposiţia. din Paris, el pote conta la
mâni, cărora părintele Stoian li-a adresat sufer în închisore, de-a li-se da cateohisaţii atunci, pănă ce în locul tendinţelor naţio­
cea mai simpatică primire.
la urmă o însufleţită cuvântare. De progra după tipicul nazarinean. Ministrul a răs­ nale ale poporelor balcanice nu va ajunge
u
Conflictul serbo-turcesc. Se des- mul festivităţilor s’a ţinut şi „Oâluşerul şi puns, că pe cât timp regulamentul organic să domineze şi să se realiseze convingerea
11
miute în mod categoric din sorginte ofi­ „Bătuta , cari au fost jucate de 24 feciori al nazaranilor nu va fi aprobat de guvern, corectă despre lipsa unei confederaţiunl
cială scirea venită din Constantinopol şi îmbrăcaţi în costum naţional. Intre feciori robii lor nu pot primi în închisore cate- balcanice, basată pe egala îndreptăţire. îm­
după care regele Alexandru ar fi esprimat s’a împărţit o interesantă broşură româuă chisaţiă, âr preoţii altor confesiuni nu pot prejurările de acjl silesc pe Românii din
telegrafic Sultanului părerile sale de rău întitulată „Stâgul nostru", în car9 se amin­ a-se ocupa de ei, deore-ce prin asta s’ar da Turcia să rămână amici „sinceri ai domi-
11
în privinţa ultimului inoident dela graniţa tesc vitejiile feciorilor în lupta dela Cus ansă la discuţii religiose între robi. naţiunei turcesc!, pentru-că acâsta le ga-
turco-serbă, precum şi aceea, după care tozza etc. rantâză dezvoltarea naţională, pe când o
Moliamedanî filo-Croaţî. O soire cu-
ministrul afacerilor străine şerb ar fi espri­ îmbunătăţire a provinciilor în state naţio­
Biserică românescă la Viena. pi­ ri6să vine din Agram. Studenţii mohame-
mat ministrului turc la Belgrad satisfacţiu- nale ar periclita dezvoltarea acâsta. Rupe­
lele trecute s'a ţinut la Viena o adunare danl din Herţegovina, cari îşi fac studiile
nea sa în privinţa anchetei făcute la gra­ rea Românilor de patriarchat şi înfiinţarea
publică a coloniei române vienese, în sco­ în străinătate, sunt apropo unul ca unul
niţă. Din însă-şl faptele reese, că teritoriul unei biserici românescl e la ordinea dilei,
pul de-a lua măsuri pentru eroarea unei toţi filo-Croaţî. Ei şi-au înfiinţat şi o foie,
serbose a fost năvălit de soldaţi regulaţi şi nu mai încape îndoială, că acâstă nouă
comunităţi religiose române gr. or. Adu­ numită „Osvit , al cărei redactor este un
u
turci şi de albanesî şi că acest act a pro­ stare de lucruri ar conduce la o neaştep­
narea a fost presidată de d 1 colonel pens. tînăr mohamedan, care şl-a făcut studiile
u
vocat o indignare generală. Trupele ser- tată înflorire a Românimei .
Lupu, care a bineventat participanţii şi a la universitatea din Agram şi deja pe-atuncl
hesoî, postate la o ore-care distanţă de Urmâză apoi o interesantă statistică
precisat scopul adunării. D-l advocat Dr. V. era aderent al lui Starcevici. Centrul miş­
graniţă, au ordin de a supraveghia cu ac­ asupra şcolilor creştine din imperiul tur­
Iliuţ, a raportat apoi detailat asupra sta­ cării este localitatea Mostar. La ultima
tivitate graniţa şi de a urmări îndată pe cesc. Datele privitore la Români sunt ur-
diului, în care se află causa şi a propus adunare a partidei-Starcevicl au luat parte
■agresori, în cas de vre o violare nouă a te­ mâtorele:
alegerea unui comitet cu plenipotenţă de­ şi patru bei tineri din Herţegovina. După
ritoriului. Din acestă sorginte se află, că In vilaietul Salonic sunt 18 scoli ro­
plină. La propunerea d-lui prof. Filimon informaţiunile unui (jiar din Pesta, gene­
comisiunea de anchetă mixtă a constatat, mânescl cu 944 şcolari, în TJskub 1 seolă
s’au ales îu comitet d-nii: oolonel Lupu, raţia tînâră mohamedană din Herţegovina
că violarea graniţei a fost comisă de tru­ ou 45 discipull, în vilaietul Monastir 34
Dr. St. Giurcu, deputat Dr. G. Popoviol este crescută în spirit croat, şi familiile
pele turcesc! şi de albanesî, cari au prădat şcoli cu 1705 îuvăţăcei, în sandşacul Seî-
consilier aulic Cornel Cosovicî, Dr. Isidor mohamedane mai distinse, nu se mai măr­
şi incendiat în mai multe rendurl diferite fidşeh 12 şcoli cu 575 şcolari şi în fine în
Bodea, Dr. Popa, prof. N. Teclu şi consi turisesc a fi Turci, ci Croaţi.
corpuri de gardă sârbesc!. vilaietul lanina 15 şcoli ou 408 învăţăcei,
Herul Dr. Pamfil Dan. Comitetul acesta şl a la un loc opt-cfecl şcoli cu, 3078 şcolari,
început deja activitatea. Ii dorim succese' 0 nouă bolă a grânelor. In comi­
tatul Bichişului s’a ivit o nouă bolă între
Societatea academică română din grâne, numită mucigaiii italian. Bâ'a acesta NECROLOG, D'u Turda ni-şe anunţă,
— 14 (‘26) Iunie. Berlin a publicat într’o broşură statutele, a fost până acum necunoscută în ţâra a- «fi d-l Romul Ramonţian şi soţia şa Geor*
regulamentul, istoricul şi raportul despre sta­ câsţa. In hotarele, unde s’a ivit, a ni­ ginâ, &U îndtint o grea lovitură prin mof-
Esamenele de maturitate la gim- tea tinerei lor fiice Sabina Olimpia lla-
rea şi activitatea sa. Propunerea de a se în­ micit a treia parte din grâne. Ministrul
aiasiul român din Braşov s’au ţinut Vi­ monţianu, elevă în cl. II. elem., întâm­
fiinţa aoâstă societate este a-se datori stu­ unguresc de agricultură a dat ordin unui plată în 23 Iunie n. c. Dumnecjeu să mâo-
neri şi Sâmbătă îu 11 (‘23) şi 12 (24) 1. c.
dentului îu economia politică, d-l Creangă. profesor dela Academie din Magyar Ovar găie pe întristaţii părinţi!
sub presidiul d-lui comisar consistorial
Ea s’a constituit în 5 Dec, 1897 sub nu­ să se presente în comunele, unde s’a ivit
Dr. llarion Puşcartu şi în presenţa repre­
mele: „Asociaţiunea Românilor, ce studiâză boia. Pănă acum s’a constatat esistenţa bâ-
zentantului guvernului d l Nicolae Putnoky, B» fi V M U N li.
la Berlin“. Activitatea societăţii a culminat lei în hotarele comunelor: Gyoma, Kigyos
director gimnasial în Lugoş. Toţi abitu- Animale adoptate. Unul din cele
în întruniri regulate în fiă-care Sâmbătă, şi Kondoros. In comuna din urmă vre-o
rieuţii (22), cari s’au supus esamenului mei interesante fenomene ale instinctului
în cari s’a ţinut o f6rte lungă seriă de eon- 300 de jugăre sămănate ou grâu îndată
scripturistic, au fost admişi şi la esamenul animalic este şi acela, că un animal dă-
ferenţe. La 21 Ian. 1899 membrii au ho- după constatarea bolei arf fost cosite ca
oral. La esamenul oral s’au presentat 20 de dăcesce pe altul, care e cu totul diferit de
tărît a da societăţii numele „Societatea nutreţ pentru vite.
inşi (2 absenţi din oausă de bolă). Resul- nâmul său. Uu veterinar frances a făcut
Academică Română din Berlin , âr de altă
u
tatul esamenului este: maturi cu forte bine: esperienţe c’un miel rămas orfan, încer»
parte a destina fondurile câştigate pănă
5, — maturi cu bine : B, — maturi cu su­ Aromânii din imperiul turcesc. când să-l hrăuâscă la o căţea. A pus mie­
acum la înfiinţarea cât mai grabnică a unui
ficient: 6, er 4 inşi au fost avisaţl la esa- lul să sugă la căţâua, ai cărei pui au fost
local propriu al societăţii, care să fiă loc Excelenta revistă geografîcă-etnogra-
men de amendare pe Septemvre a. o. din pustiiţi şi îngropaţi. La început căţeaua
de întrunire pentru Românii, cari merg la fică, ce apare în Gotha, sub titlul Dr. A.
câte un studiu. — Forte bine: Vladimir r era străină de miel, mai târcjiu însă, când
Berlin, şi unde să se afle înainte de tote o Petermanns Mitteilungcn aus lustus Perthes’
Banciu, Cipriau Potcovă, Dionisie Stoica,- avu lapte în abundanţă, s’a împăcat cu
bibliotecă şi un cabinet de lectură bine în­ (jeographischer AnstalF, în al V-lea fascicol
George Tocitu şi George Tulbure-, — Bine: sortea şi a lăsat pe miel să o sugă, ba l’a
zestrat ; să arangeze serate literare şi mu- din anul acesta publică la loc de frunte
George Ganea, luliu HeCko, Ivan Kova6, adoptat chier. Căţeaua şi mielul începură
sicale, cum şi alte petreceri etc. In aceeaşi sub titlul „OoDtribuţiunI la etnografia pe­
1
Alexandru Popa., Simeon Sbârcea ; — Su- a-se iubi atât de mult, încât „mama-
şedinţă s’a hotârît a se alege un comitet, ninsulei balcanice un interesant articol din
11
11
ficent: Mihail Dobreanu, Iustin O. Iuga, căuta involuntar pe ^fiiul său. Era inte­
care să elaboreze statutele şi să le înain­ până Jui Richard de Maoh, privitor la ra­
Simeon Leucuţă, Oonst. Proca, Constantin resant să vecjl, cum cânele, din firea lui
teze poliţiei berlinese spre legitimarea în­ porturile culturale ale poporelor creştine
Sbârcea şi Mircea Sorescu. sălbatec, suferea ou cea mai mai-e blândeţe
fiinţării societăţii, ceea ce mai târcjiu s’a şi din Turcia europeană. 1
pe miel şi eu câtă dragoste lingea pe mi­
Pentru masa studenţilor români făcut. In 3 (15) Aprilie societatea a aran- Etă părţile mai interesante privitore cul animal; când acesta sătul sărea cu pe-
din Braşov au întrat fl. 50, din venitul giat o frumosă serată musicală. Membrii la fraţii noştri Aromâni :
thlanţă încoee şi încolo.
curat al concertului dela 6(18) 1. c. dat de onorari are societatea pe d-nii Dr. Al. Bcl- „Românii au îuceput lupta pentru
corul bisericii din Braşov-Cetate în onorea dirnan, ministru plenipotenţiar al României scolâ numai în timpul mai nou. Ei încă au Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
I. P. S. S. D-lui archiepiscop şi Metropolit ! la Berlin, cars e tot odată preşedinte de avut să'suferă sub dominaţiunea bisericâscă Redactor responsabil: Gregoriu Maior.