Page 57 - 1899-06

REDACŢIUNEA, „GAZETA^ iese în flecare }i.
Almlnistraţiuiiea ţi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Dumineci 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se pnmeBO la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Dumineci 8 franol.
nrmătdrele Birouri de snunolurl: Se prenumeră la t<5te ofi-
In Viena: IR. Dukss Naohf. oiele poştale din întru şi din
■ax. Augenfold iEmerloh Lesner. afară şi la d-nii coleotorî.
Halnrloh Sotialek. Rudolf Bosse.
A. Oppollks Nftc.hi. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A.V.Boldber- Admmistruţiunea, Piaţa mare
er, Ekatoln Bernat. In Ham- Tărgul Inului Nr. 30, etagis
6urg: Barolyl 4 Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o ooldnă 6 or. Cu dusui în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ ^ 1 n T U L L X I I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele cât şi inşerţiunile
ieriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 131. Braşov, Miercuri 16 (28) Iunie. 1 8 9 9 .

Pactul în camera ungară. vexaţiuni. Peste acesta va fi intro­ deosebite, afară de acela, ce l’a pro­ pre „Revisuirea legilor politice bisericesci",
dus un imposit de 20°/ > tot numai vocat ura de rassă şovinistă în şe­ şi în urmă despre „Legea naţionalităţilor“
0
Precum era de prevecjut, pro­ cu scop de a face, ca nimeni se nu dinţa de Sâmbătă în faţa pacînicei fără a-se indica numele oratorului. Con­
iectul de lege privitor la regularea mai cumpere hărţii de valdre un­ declâraţiunî a deputatului sas Bruck- vocatorul l’au iscălit 4 preoţi, 1 advocat şi 5
raporturilor vamale şi comerciale cu gare. In Austria de jos s’a intercjis ner, că el şi soţii săi, cari stau cetăţeni din Modra.
Austria a fost primit în şedinţa de casselor de economii de a ţinâ hăr­ afară de partide, primesc proiectul
ierî de cătră camera ungară cu ma­ ţii de stat ungare, âr comunelor şi de lege, fiind-că corăspunde intere­
Nouă pofte şoviniste. Am amintit
joritate coverşitdre, după-ce moţiu­ corporaţiunilor de a-le folosi pentru selor economice ale Ungariei. El fu mai filele trecute de ideia descreerată a
nile celor din stânga estremă au fost asigurările pupilare. Acâsta, cfise, e întrerupt, precum seim, de câţî-va unui „patriot" din Braşov, de a contopi
respinse. mai reu decât un resboiu vamal cu şoviniştî estremî cu esclamărî duş- comitatul Braşovului în comitatul Treiscau-
In decursul discusiunei ministrul România, şi prigonirea efectelor un­ mănose faţă de Saşi şi cu acusărî ne- nelor, pentru-ca în ohipul acesta Saşii şi
preşedinte Szell şî-a dat totă silinţa, gare trebue se nimicescă creditul de basate, că ar nutri ură în contra Unga­ Românii să fie aduşi în minoritate faţă de
şi nu fără succes, de-a convinge ca­ stat ungar. riei. Au strigat Mezossy şi Ugron, că Săoui şi Ciangăi. Ideia se vede, că n’a ră­
mera, că stipulaţiunile, cari formeză Un alt simptom al disposiţiunei oraşele Sibiiu şi Braşov ar fi luat de- mas fără răsunet, căci âtă ce cetim în nu­
basa amintitului proiect de lege, ostile în Austria vede Polonyi în cisiunî nepatri otice, fiind-că primarii mărul din urmă al lui „Pester Lloyd": „In
sunt cât se p6te mai favorabile pen­ atitudinea pressei austriace. Cetesce lor au propus să rămână ca nume faţa animosităţilor ivite în timpul din urmă
tru Ungaria şi că în împrejurările un articul din „Deutsches Volks- oficiale a acestor oraşe numirea lor în unele centre ale mişcărilor naţionalită­
de faţă nu se putea dobendi mai blatt", organul lui Lueger, publicat germană. ţilor contra limbei unguresol şi contra ideii
mult. In faţa asigurărilor primului pe când se afla Szell în Viena, şi A fost aşa de vehement atacul de stat maghiar, în cercurile deputaţilor
ministru, sunt interesante observările, care este întitulat „Hinaus" (eşî neaşteptat, încât a trebuit să se ri­ ardeleni se ventilâză tot mai mult ideia
ce le-a făcut kossuthistul Polonyi în afară). In acest articul pretensiunile dice deputatul sas braşovean Dr. Cari unei nouă arondări a comitatelor de din-
discursul seu de încheiere. lui Szell se numesc „neruşinate" şi Schmidt şi să esplice legea, care dă cooe de Pâtra Craiului. Guvernul ou tote
Vrend se-şî apere opiniunea, „impertinente" şi se (fice, că banii lui oraşelor dreptul de-a opta pentru acestea, după cum află „Kel. Ert.“, n’a
după care esecutarea pactului cu Juda, ce-i oferă Szell, nu-i pot numele lor vechi. Ba acest deputat luat încă nici o posiţiune în acâstâ ceş-
ajutorul §-lui 14 în Austria ameninţă primi, decât numai câţî-va derbedei a crecţut de lipsă, ceea ce era cu tiune, de vreme-ce o nouă arondare a co­
din an în an esistenţa acestui pact, austriacî şi că poporul german nu totul snperflu — de a-se lăpăda de mitatelor s’ar pută face numai de-odată cu
Polonyi a admis ce a afirmat mi- va lăsa se fiă nicî-odată prins pe eventualele aserţiuni ale unor „ul- o generală reformă a administraţiei".
nistru-preşedinte Szell, că, decă per- cleiu de Szell. Pe acei derbedei — traiştî" dintre Şaşî. „Sieb. D. Tageblatt" din Sibiiu face
lamentul din Viena va aproba ordo­ (fise Polonyi — îşi basâză tdtă în­ Noi n’am cunoscut pănă acuma la acest comunicat următârea observare:
nanţele pe basa §-lui 14, regularea crederea d-1 Szell. astfel de „ultraiştî" între Saşi. Dâr „Aşa-dâră totuşi! Şi dâcă nici noua aron­
pactului va deveni stabilă. Polonyi „La afirmările lui Polonyi cu dâcă înţelege sub aceştia pe Saşii dare a comitatelor — fie înainte, fie de­
înse crede, că „Reichsrath“-ul nu va privire la parlamentul austriac mi- verejî, atunci e în mare rătăcire, cre­ odată cu reforma administraţiei — nu va
aproba acesbe ordonanţe. Se va în­ nistrul-preşedinte nu putu răspunde, dem, când caracteriseză oposiţiunea conduce la scopul dorit al maghiarisării,
tâmpla, că în caşul acesta guvernul decât că şi „Reichsrath“-ul va primi precaută a acestora, ca ultraism şi ce va mai fi atunci? Ce mijloce artificiale
va disolva „Reichsrath“-ul şi va gu­ pactul, acesta fiind în înteresul aus- când (fice, că marea majoritate a şi volnice le mai rămân alcătuitorilor de
verna ârăşî mai departe cu §. 14. triacilor. Cu privire la taxele dela poporului săsesc n’ar consimţi de stat? N’ar fi ore mult mai simplu a-le
Acesta se va repeţi an de an pănă Porţile de Fier, a negat, că Austria loc cu ei. acorda un cuvânt împăciuitor naţionalităţi­
la 1907. In Ungaria regularea pac­ ar fi causa că tariful n’a intrat în Orî-cum, este şi incidentul din urmă lor de atâtea ori bruscate, decât a le mâna
tului va fi pănă atunci stabilă, în vigore la 1 Maiu a. c. şi a declarat, că un semn caracteristic al timpului. pănă la extrem, n’ar fi mai bine a da pre­
Austria înse ea este cu totul pre­ afacerea e deja regulată şi 'că în ferinţă dreptului şi nu volnioiei şi a trage
cară, şi aici vede un pericul, căci curând tariful va fi pus în vigore în Adunarea poporală naţională învăţătură din fabula călătorului, căruia
pănă ce nu vor fi ratificate ordo­ măsura corespuncţetore tratatelor. slovacă. Pe diua de alaltăerl, 25 1. o., furtuna nu i-a putut nicidecum delătura
nanţele, Austriei nu-i sunt legate In ce privesce hârtiile de valore mai mulţi fruntaşi slovaci din comitatul mantaua, în care se învălea tot mai strîus
mânile, pe când ale Ungariei vor fi ungare admite, că Austriacii li-au Pojunului au oonvocat o întrunire publică, la fie-care suflare a vântului; l’a făcut însă
legate. declarat răsboiu. Guvernul unguresc în Modra. După cum sunt informate foile să-şi desbrace mantaua racjele calde ale so-
A vorbit Polonyi şi despre dis- se ocupă însă cu acâsta cestiune şi ungurescl, autorităţile au permis ţinerea adu­ relui, ce au urmat furtunei."
posiţiunea ostilă în Austria, despre se va sili a-o resolva „pe basa drep­
nării. yfNarodnie Noviny , organul naţional
u
pretinsa agitaţiune în contra tarifu­ tăţii şi a echităţii, ce trebue să dom- al Slovacilor, spune, că la adunare s’au
lui de taxe la Porţile de Fier şi de nâscă între state avisate a trăi în Declaraţia deputatului sas Schmidt.
anunţat ca vorbitori: Dr. Miloş Stefanovicl Pentru completarea celor publicate în nu­
persecuţiunea efectelor de valore un­ bună înţelegere." despre „Dreptul electoral dietal şi în co­ mărul de erî asupra incidentului dintre de­
gare. Aceste efecte, (fise, sunt su­ Aşa s’a încheiat discusiunea mitat ; Dr. Jaroslau Minich despre „Drep­ putaţii saşi şi cei câţî-va kossuthiştl, în­
11
puse în Austria unui imposit de asupra primului dintre proiectele re­
tul de reuniune şi de adunare, precum şi tâmplat în şedinţa dela 25 1. c. a dietei,
rente, care este împreunat cu multe lative la pact. Ea n’a oferit momente despre libertatea de pressă"; P. Zoch des­ adaugem următorele:

FOILETONUL „GAZ. TRANS". fac continuarea, după cum am promisîntr’o de-odată am consultat temeinic literatura mânt s’a schimbat, nu numai că dau me­
notiţă la sfîrşitul broşurei mele. vechiă şi nouă în domeniul contabilităţii, todului frances o estensiune fârte mare,
Era deci natural, ca o recensiune să se atât la FrancesI, cât şi la Germani. Ba am dâr chiar încep cu acest metod de conta­
Răspuns la o recensiune. facă atunol, când va fi tractatul meu complet, făcut mai mult: esperienţele mele le-am bilitate, âr metodul italian îl deduc numai
în oare cas de sigur recensentul putea fi utilisat în prelegere cu elevii şoâlei comer­ din cel frances, după cum este şi nsai na­
De prof. I. C. Pnnţu. scutit de unele observări referitore la ma­ ciale superiâre şi am satisfacţia, că am tural şi eorăspuncjător ou desvoltarea con­
Cu privire la recensiunea asupra bro- terialul, care încă nu este publicat. Aşa dobândit resultate bune. tabilităţii.
şurei mele: „Un capitol din contabilitatea d. e. observarea făcută faţă de profitul în Nu e bine, ca noi să stăm pe loc, şi Purcedând din aceste puncte de ve­
duplă“, făcută de d-1 I. Yătăşan în „Re­ afaceri de bancă, ca societăţi, că adecă nu nici aceea nu este bine, ca decă cunoscem dere e natural, ca metodul frances să fiă
vista Economică", din Sibiiu, am de dat se adaugă la capital, ci se împarte acţio­ un fel de contabilitate, să ţinem prea mult calea studiului în contabilitate, care metod
unele desluşiri, şi am de făcut unele ob- narilor, se fac fonduri de reservă etc. ceea la ea şi să nu recunoscem avantagiile altor şi din punct de vedere pedagogic corăs­
servaţiunl. ce e de sine înţeles, era de tot de prisos, feluri, ci din contră să fim mai puţin în­ punde mai pe deplin instrucţiuneiîn conta­
După cum se vede din recensiune, d-1 fiind-că partia acesta se află încă la mine drăgiţi de aceea oe cunoscem, să studiăm bilitate. Numirile aceste să nu ne confunde,
Yătăşan vorbesce despre un tractat da con­ în manuscris. şi lucrurile nouă, şi să nu ne pară rău, ele provin dela teoreticii germani, şi în
tabilitate, despre un curs complet pentru Trecând peste acâstâ împrejurare voiQ decă ne câştigăm o altă convingere, şi ast­ realitate metodul frances ar trebui nu­
studiul contabilităţii, pe când în realitate răspunde şi voiă discuta observările, ce d-1 fel siliţi suntem să abandonăm un lucru şi mit italian. De-altmintrelea Francesii nici
eu am publicat pănă acum numai un ca­ reoensent a binevoit a mi-le face. să ne apucăm de altul. nu întrebuinţâză aceste numiri.
pitol din tractatul meu în manuscris, după înainte de tote declar, că decicfân- Chiar planul nou de învăţământ, in­ Astfel fiind lucrul, tractatul meu nu
cum şi este făcută o notă jos pe prima du-mă să scriu un tractat de contabilitate, trodus de trei ani de cjile la şcolele comer­ are să fiă o carte de şablon indicând ca­
pagină, şi anume numai o mică parte din mi-am dat semă de greutăţile acestui lucru ciale superiore,. prescrie învăţarea contabi­ şuri diverse, cum au să fiă trecute în re­
afacerile cu mărfuri, şi am încheiat acel şi am căutat în escursiunile mele, făcute lităţii .după metod italian şi frances. Lucrul gistrele prinoipale, fiă două, fiă trei, sâu
capitol fără să fi terminat cu mărfurile, pentru adunarea materialului la cartea mea acesta era pentru mine o convingere mai chiar mai multe la număr, ci tractatul meu
ceea ce are să se continue. De-asemenea de corespondenţa comercială, să cercetez, vechiă, am şi urmat calea acesta, fără a are să fiă o raţionare continuă asupra diver­
afacerile de bancă nu sunt nici măcar diferitele soiuri de contabilitate introduse dă, o esţetfsiune prea mare metodului fran­ selor afaceri de comerciii şi de bancă, pur-
atinse în broşura apărută, rămânând ca să în case de comerciă şi de schimb, şi tot ce?;-d&i* astăc}!, când şi planul de învăţă­ cecjând gradat dela lucruri simple la lucruri