Page 58 - 1899-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 131—1899.

Deputatul Carol Schmidt (Braşov), răs­ cele mai momentuâse, dintre cari cea din- ministru pe lângă chitanţe scrise în limba In aceeaşi Zi s’a făcut şi la senat ale­
punzând lui Mezossy declarft, că Saşii sunt tâiă a fost următârea propunere făcută de maghiară şi vidimată de solgăbirău sunt gerea biroului. Preşedinte al senatului fu
:
fii credincioşi ai patriei (aprobări generale), părintele protopop Greg. Pop şi cu căldură forte vătămătore pentru autoritatea şi în­ ales d-1 C. Boerescu cu 74 din 105 voturi.
nioi-odată ei n’au gravitat înafară şi nu sprijinită cu deosebire de preoţii Vasile crederea unui archiereu şi afară din După aceea au fost aleşi vice-preşedinţî
vor gravita. Oeea-ce vor este, să-şi susţină Hoblea din Gig, Georgiu Filip din Oăuaş cale umilitâre şi dejositâre: revoltaţi pănă d-nii Gr. Cogăhnceanu, A. Cantacuzino-Paş-
limba, obiceiurile şi cultura lor naţională şi A. Băliban din Acâş. în adâncul inimei lor românescl în astfel canu, Sara Şomânescu şi Pir. C. Severeanu.
(Aprobări). In virtutea legei despre numele Fiind-că între preoţii din tractul pro­ de condiţiunl preoţii resping cu indignaţiune *
localităţilor, numele oficios al comunei îl topopesc al Eriului, precum şi în alte ajutorul de stat. Sesiunea estraordinară a Corpurilor
va stabili ministrul de interne, care va as­ multe tracte, şi aZl se mai află unii de Urmâză al 3-lea punct momentuos al legiuitore va ţinâ cel mult pănă la 25 Iunie
culta şi dorinţa respectivei comune. La aceia, cari nu mai încetă de a eda ofi­ conferenţei: autonomia catolică, relativ la v. Iu acâstă sesiune se vor propune votu­
întrebarea oficiului statistic, primarii din ciilor civile maghiare şi mai departe es- care clerul tractual unanim hotăresce a lui Camerelor următorele proiecte: D-1 N.
Braşov şi Sibiiu au propus nume germane. trasele matriculare numai unguresce, sâu în ruga pe Escelenţa Sa episcopul diecesan, Eleva, ministrul domeniilor, va presenta
(Ugron Gr.: apoi nume valah). Acesta este caşul cel mai bun şi românesce şi ungu­ ca conform dorinţei clerului să binevoâscă a două proiecte de lege. Primul pentru un
dreptul nostru. Ministrul pâte hotărî, şi dâcă resce, — clerul tractual prin acesta edioe apăra autonomia bisericei unite, fiind aceea de­ credit de un milion lei spre a se întâmpina
a hotărît, fiţi convinşi, că şi legea acesta, obligătâre hotărîrea sa, că de aZl încolo cretată de biserică de sine stătătore; să bine-
căreia i-au făcut oposiţiă în dietă, Saşii vor nici unul dintre preoţi să nu mai dâe es- voăscă a apăra întregitatea şi neatârnarea bi­ lipsa de hrană a ţăranilor şi lipsa de nu­
treţ pentru vite; al doilea proiect va fi
respecta-o. (Yii aprobări generale). In tâte trasele matriculare, decât îu limba română serică nostre cu tâtă energia posibilă, pro­ privitor la înlesnirea arendaşilor statului
ţările şi la tote naţionalităţile se află es- redactate, şi acesta o pot face preoţii — testând clerul în contra contopiră biserică ro­ de a plăti arenZile. Ministrul de interne va
treml şi radicali, însă poporul întreg şi na­ adauge A. Băliban — basaţl pe articolul mâne în cea latină. presenta un proiect pentru oompletarea
ţiunea întrâgă nicl-odată nu pote fi făcută de lege XLIV din an. 1868 şi basaţl pe In urmă clerul tractual unanim hotă­
responsabilă pentru faptele singuraticilor aceea, că matriculele sunt redactate curat resce a ruga pe Escelenţa Sa să binevoâscă gendarmeriei rurale şi unul pentru creditele
votate de consiliile judeţene, spre a se veni
estreml şi radicali. (Aprobări generale). Se românesce, şi toţi aceia dintre preoţii din a convoca sinodul diecesan, care e de o ne­ în ajutorul ţăranilor. Ministerul afacerilor
pote, că şi din partea Saşilor s’au făcut tract, cari nu vor face astfel, la cinstea nds- cesitate imperiosă acum spre discutarea străine va presenta Camerei convenţia co­
astfel de declaraţiunl, dâr poporul - însuşi, tră nu mai pot conta. Tot-odată clerul trac­ multor agende.
la care şi eu am onâre a aparţine, nu le tual hotăresce, ca să r6ge pe Escelenţa Sa După mai multe hotărîrl secundare, mercială cu Olanda votată de Senatul tre­
aprobă şi nu şi-le însuşesce (Aprobări). Episcopul nostru diecesan, că în acesta protopopul încheie conferenţa prin o vor­ cut. Camerele se vor închide după votarea
acestor proiecte.
In chipul acesta a ţinut deputatul causă să binevoâscă a eda o ordinaţiune bire bine simţită, mulţumind clerului pentru
moderat sas să mulcomâscă şi îmblâncjescă circulară, prin care să impună clerului în- bărbătescile hotărîrl. După aceea ne am în­
furia şoviniştilor din dietă. tregei diecese, ca estrasele numai în limba trunit cu toţii la ospitala masă a părin­ Din Bucovina.
română redactate să le dea şi să nu se telui George Filip spre luarea prândului. x
încă în număr al „Patriei* din Cernă­
facă unii din cler tălmaci nechiămaţl şi
Mişcarea clerului român unit. Lela Crasna. uţi confiscat: al Zecelea din cele 11 nu­
neîndreptăţiţi prin traducerea textului ro­
mere !
(Din diecesa Gherlei.) mân în limba maghiară. De astă-dată censura a tăiat partea
Seiag'iu, 21 Iunie st. n. 1899. A urmat după acest punct cetirea Constituirea camerelor române. cea mai mare a articolului de fond privi­
disertaţiunei practice a părintelui din Oăuaş
Onorată Redacţiune! Văcjend şi ce­ Sâmbătă, după cetirea mesagiului re­ tor la adunarea deputaţilor români din
G. Filip şi după acesta din nou un punct
tind, că pressa nâstră e îngrijată asupra gal, primul ministru Cantacuzino a declarat Bucovina.
de momentuositate şi mai gravă: cestiunea
ţinutei clerului din diecesa nostră, a Gher­ deschisă sesiunea estra-ordinară a corpuri­ Articolul începe astfel:
ajutorului de stat, la care se încinge o dis-
lei, în afacerea ajutorului de stat şi a autono­ lor legiuitâre. îndată după acesta şedinţa „Succesul adunării deputaţilor noştri,
cuţiă forte agitată, care a ţinut mai bine
miei, îmi ţin, de datorinţă a informa valo- se deschise sub preşedinţa de vîrstă a d-lui oarl au decis un vot de neîncredere la
de un ceas. La acâsta discuţiă a luat parte adresa guvernului local, a umplut cu de­
râsa nostră „Gazeta Transilvaniei^ şi prin N. Economu. Deputaţi presenţl 139. Se
cu deosebire părintele protopop Greg. Pop, plină satisfacţiă tâte cercurile poporului
ea pe cei interesaţi. Drept aceea vă rog a trag la sorţi secţiunile în total opt şi se
preoţii Georgiu Filip, din Oăuaş, Vas. Ho­ român. Acum s’a dat dovadă prin fapte,
publica un scurt raport despre decursul proceda la verificarea titlurilor. In urmă că aveam dreptate în apretiarea situaţiei,
blea din Gig şi Antoniu Băliban din Acâş.
conferenţei clerului din tractul protopopesc al secţiile diferite îşi fac raporturile lor pen­ când am constatat în numărul nostru de
Eriului. Cred, că astfel de conferenţe s’au La începutul discuţiei vre-o doi preoţi tru validarea alegerilor. Duminecă în 13 MercurI 7 Iunie, că întregul popor e de
ţinut acum cu sfintele Rosalii aprâpe în au fost pe lângă părerea, „că decă ajuto­ Iunie st. v. camera a continuat cu verifi­ acord cu direcţia representată prin Ziarul
întrâga diecesă, deşi nu se vor publica prin rul va veni prin mâDa Escelenţei Sale cările, âr pe la ora 4 p. m. a procedat la nostru.
Ziare rapârte despre fiă-care. Episcopului, îl vor primi şi pe lângă con­ constituirea biroului. La alegerea preşedin­ Domnul baron Bourguignon şi sfet­
nicii săi vor vedâ acum, că erau rău in­
Oonferenţa preoţimei din tractul pro- diţia să dea chitanţe redactate îu limba telui, dintre 128 voturi d-1 C. Olănescu a
formaţi şi au priceput de tot fals situaţia,
topopeso al Eriului, la convocarea părinte­ maghiară şi vidimate de solgăbirău". Ei întrunit 105, şi fu proclamat între aplause dâcă într’adever au creZut, că nu sunt da
lui protopop Greg. Pop din Unimăt, s’a ţi­ însă au fost combătuţi prin argumente tari preşedinte al camerei. Noul preşedinte, mul­ cât câţl-va „agitatorI“ nemulţumiţi, âr alt-
nut în parochia Oăuaş a treia Z> de Ro­ de protopopul Greg. Pop şi preotul A. Bă­ ţumind pentru încrederea, ce ’i-s’a dat, minterea domnesce deplină linişte în popo­
salii. S’a început, ca întot-dâuna, cu conce- liban, după care clerul tractual unanim ho­ dise, că se impune a se da tot concursul rul român şi aleşii săi“.
lebrarea întregului cler tractual la sf. litur- tăresce: că nu numai, că nu respinge aju­ guvernului pentru realisarea programului Aci vine un pasagiu confiscat; arti­
giă, sub deoursul căreia cântările le-a ese- torul de stat, ci-’l pretinde ohiar, pentru-că său şi îndeosebi faţă cu încercările, de a colul urmâză astfel:
„N’au fost doi sâu trei deputaţi, ci
outat corul mixt al tinerimei din Oăuaş are tot dreptul la ce e al său şi din al se lovi în temelia statului. Faţă de oposi­
a fost majoritatea covârşitâre, care s’a
sub conducerea d-lui cantor-învăţător din său. Dâr îl primesce numai aşa, dâcă suma ţiă promite a aplica regulamentul în mod pronunţat în discursuri în sensul nostru
Oăuaş, Mihaiii Ghiriţi. La sfîrşitul Litur­ obvenindă diecesei nâstre, guvernul maghiar liberal. Aduce omagii memoriei lui Lascar în contra sistemului actual de guvernare,
gici a ţinut o frumâsă cuvântare biseri- o va pune la disposiţia Escelenţei Sale Oatargiu, ca interpret al sentimentului pri­ âr resoluţiunea, prin care se decide votul
câscă părintele din Căuaş, George Filip. Episcopului diecesan şi a Prea Veneratului mei camere oonservatâre, alâsâ după mâr- de neîncredere la adresa guvernului local,
După luarea dejunului şi invocându-se ordinariat diecesan, care singur e compe­ tea lui. (Toţi se ridică şi aplaudâză înde­ a fost primită în deplină solidaritate.
Spiritul sânt s’a început conferenţa, căreia tent a afla vredniciile preoţilor şi va sci lungat). Speră în fine, că primul vot al re- Nu e vorbă, avem şi între deputaţii
i-a dat deschidere presidentul protopop să-l împărţâscă după merite bisericesc! şi presentanţei va fi de a se aşeZa în ca­ noştri elemente mai slabe şi şovăitâre; am
fost în deplin liniştiţi, că nici aceştia nu
Greg. Pop prin o vorbire, în care a accen­ după lipsa preoţilor. încât însă guvernul meră bustul lui Lascar Oatargiu. Propune­ vor părăsi însă causa. Asta-Zl elementele
tuat lipsa şi folosul acestor conferenţe, cu maghiar ar da aoel ajutor cu practica de rea se face şi după ce se asociază la ea şovăitore între politioianii români nu sunt
deosebire acum în faţa primejdiilor, ce pănă acum, clerul tractual hotăresce, deşi grupul constituţional prin graiul deputatu­ decât o minoritate neînsemnafă şi negli-
ameninţă preoţimea română prin ajutorul nu chiar cu tote voturile, dâr eu majori­ lui C. O. Arion, se pune la vot şi se pri­ geabilă. Ce e însă lucrul principal: ca
factor politic ei nu se afirmă.
de stat şi prin autonomia catolică. tate absolută, că de vreme-ce condiţiile, ca mesce cu unanimitate. După aceea se aleg
Trec peste hotărîrile de însemnătate Escelenţa Sa Episcopul nostru să adma- ca vice-preşedinţî ai camerei d-nii Al. Ca- Cât de puţin conscient de datoria ca
representant al poporului român ar mai fi
mai puţină şi vă informez singur despre nueze acel ajutor singur celor desemnaţi de targiu, N. Economu, N. Filipescu şi G. Panu. pâte unul sâu altul, nici unul nu mai
pote cuteza să rostâscă o opiniă contrară
dorinţei generale a publicului român. Acâsta
am prevăZut’o eu Zeplină siguranţă în ar­
mai complicate, esplioând în chipul acesta, formă. Se înţelege, că după ce esenţa va Acesta e punctul meu de vedere şi ticolul din 7 Iunie, şi aşa s’a întâmplat.
nu şablonul de trecere în registre, ci esenţa fi pe deplin înţelâsă, va urma o compara- sper, că manuscrisul, oe-1 am gata, anume
E altceva, dâcă pâte unul sâu altul
contabilităţii ca sciinţă, şi arta contabi­ ţiune, o critică a diverselor forme şi în completarea broşurei publicate, cu restul dintre deputaţii 5°P ortm iiştî vorbesc îu
lităţii, ca arangiament acomodat orl-cărei a- fine o recomandare a uuei anumite forme. afacerilor de mărfuri, precum şi cu cele antişambrele baronului Bourguignon fără
facerl. Numai prin raţionare se pâte cine-va Pentru a esplica esenţa duplei mi-am mai de căpeteniă afaceri de bancă, voiţi» martori, şi alt ceva de a se afirma înaintea
iniţia în contabilitate pe deplin, astfel ca luat o formă, despre care am convingerea, avâ ocasiunea să-l public cât mai în ochilor lumii şi a poporului român. Aici
numai îndrăsnesce nimeni de a se opune
contabilul să nu devină un simplu şablo- că duce mai repede la scop. Astfel espli- grabă. Deja în broşura a doua va avâ pu­
vocii poporului şi de a apăra un sistem
nist, oi cunoscând temeinic esenţa, să scie cările singuratice, cu deosebire pentru re- blicul interesat prilegifi să cunâscă unele de guvernare, care ne prigonesce; atâta
raţiona, să scie schimba cu siguranţă şi în- laţiunea conturilor din Maestru şi pentru lucruri nouă, faţă de procedura usitată pănă judecată au chiar şi cei mai încarnaţi opor­
troduoe contabilitate pentru orl-şi-carl îm­ încheierea anuală a contabilităţii, le-am fă­ acum la noi Românii din Transilvania şi tunişti.
prejurări. Un şablonist, când ese din şablonul cut pe basa Jurnalului-Maestru, singurul din Ungaria. Acâsta ar trebui să o scie şi baronul
Bourguignon, şi a greşit, dâcă s’a ţinut
său, nu mai scie nimic, oi va fi vecinie un metod practic şi intuitiv pentru învăţarea Modul de scriere al cărţilor de con­
nu mai Zupâ sfaturile unor duşmani ai nea­
duşman al întroducerei de lucruri nouă, cu contabilităţii. Prin Jurnalul-Maestru am pus tabilitate de-a indica reguli şi definiţi uni
mului nostru, sâu în caşul cel mai favora­
care nu este dedat, întocmai ca bătrânul, înaintea ochilor într’o singură tabelă tot dela început, şi a presenta apoi un cas lu­ bil ale celor puţini dintre deputaţii noştri,
care mereu susţine, oă era mai bine pe ce-mi trebue, nu e de lipsă să răsfoeso în crat complet este deja învechit. Teoreticii cari îi sunt din întâmplare simpatici.
timpul său de odiniâră. Aşa oeva în sciinţă drâpta şi în stânga, cum ar trebui să fac mai moderni s’au abătut deja dela acâstă Baronul Bourguignon n’a înţeles deci
este o mare greşâlă. dâcă aşi fi dat esplicările după dupla fran- cale, şi voiii avâ ocasiune la publicarea situaţia, şi-a făcut ilusiunl neîntemeiate
despre nemernicia deputaţilor noştri, a
Sistemul contabilităţii duple în esenţa cesă sâu italiană. broşurei a doua să indic şi o bibliografiă a avut speranţa, că representanţii naţionali
sa este unul şi acelaşi, şi nu esistă nici o Nu încape însă îndoială, că în capi­ cărţilor utilisate de mine. vor rămânâ în minoritate, însă s’a înşelat..
deosebire în fond, ci numai în formă. Sis­ tolele, ce urmâză, tractând tot în chipul In tractatul meu complet am mers şi Censura a şters din pasagiul acesta nu­
temul duplei, esenţa o desvolt în tractatul acesta esenţa singuraticelor caşuri, după ce mai departe şi voiii esplica mai întâiei nu­ mai câte-va rîndurl, căci după ;un spaţiu
meu, din care abia un capitol s’a publicat, va fi fost pe deplin pricepută esenţa du­ mai caşuri normale, âr oasurl anormale, alb cu indicaţia „Oonfiscat“ urmâză cele de
şi arăt tot-deodată şi formele diverse atât plei, voiţi desvolta o afacere completă trac­ precum şi escepţiunile vor forma capitole mai jos:
în general, cât şi în special la registre sin­ tată cu tâte registrele principale şi auxi­ separate, pentru a putâ fi înţelese de toţi. „Cu atât mai mult sunt însă respon­
guratice, fără a impune cuiva o anumită liare, după metodul france şi italian. (Va urma.) sabili şi sfetnicii săi, mai ales d-1 Wurfel,
s