Page 59 - 1899-06
P. 59
- s
# T !■ f, * . • *»^ţ v * A
Nr. 131.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
oare ar. trebui să eunoscă de tot bine îm vom lupta pănă la ultima picătură de monstraţiune a ^Saşilor verejî contra sta tru membri activi şi ajutători 50 or., pen
prejurările din ţâră. sânge, căci aeâsta ni-o impune esistenţa tului. tru nemembri 80 cr. Venitul curat e des
Responsabilitatea d-lui Wurfel e de şi demnitatea nostră naţională . Exitus. Maturisanţii şcâlelor române tinat pentru fondul reuniunei. Ofertele ma-
44
tot gravă. rinimâse se vor chita publice.
din Braşov vor serba Sâmbătă sera, la
D-l Wtirfel s’a mângâiat ou închipu
otel „Orient Nr. I, obicinuitul „exitus , Programa: 1) „F6ie verde pup de
14
14
irea greşită, că nemulţumirea cu stările ac 44
tuale se reduce la cele sorise de noi şi că care va consta dintr’o petrecere cu dans. crin , melodiă de Tim. Popovicih, eşec. de
44
altmintrelea poporul român şi represen- — 1") (27) Iunie. corul reuniunei. 2) „Foie verde de trifoiă ,
tanţii s fi parlamentar! sunt încântaţi de Mare uzină de şteampurî în Ardeal. melodiă de Tim. Popovicih, arang. de E.
loviturile care le suferim . Esamenele de maturitate la şcâla co Mai dilele trecute s’a inaugurat în Brad Ştefânuţiu, eşec de corul reuniunei. 3)
14
Restul articolului, apropo o eolonă, a mercială superioră din Braşov s’au ţinut şteampul central al corporaţiunei de băeşl „Gărgăunii dragostii , comediă într’un act
44
fost confiscat. în 14 (26) şi 15 (27) Iunie c. sub conduce din Ruda-baia. Acest şteamp, care e în de Iosif Vulcan, representată prin: d-şâra
Din numărul acesta censura a mai rea părintelui V. Voina, ca representant al stare să piseze lunar 11 pănă la 12,000 Lucreţia Moisil; d-nii: Anton Hangea, Ma-
sters apoi un articol al diarului „La Rou- Consistoriului, şi în asistenţa comisarului tone de mineralii de aur, e cel mai mare cedon Linul, Octaviu Pavelea, Vasiliu V.
u
manie asupra situaţiei din Bucovina, arti N. Putnohj din partea ministeriului de in în Europa. Construirea uzinei s’a început Moisil. D-şorele: Elisabeta Şuteu, Aurelia
col pe care „Patria voia să-l reproducă. strucţia, şi a oomisarului Francise de Kdos, în Maih 1897, în August 1898 o parte a Precup, Veronica Catul, Letiţia Mureşan,
44
din partea ministeriului de comerciii. Din putut fi deja pusă în lucrare, âr în Maiă 4) Sergentul , melodiă de C. Porumbescu,
44
tre 21 de candidaţi s’au retras 3 inşi din a. c. întrâga construcţiune a fost terminată.
Revistă externă. causă de bolă, 5 inşi au fost avisaţl la re- Instalarea a costat 650,000 fi. eşec. de corul reuniunei, 5) „Bagă Domne
44
luna ’n nor , melodiă de Tim. PopoviciO,
Parlamentul german şi dreptul peţirea întregului esamen după un an de eşec. de corul reuniunei.
Teatru de vară german în „Grand
la grevă. Guvernul federal german a su efile, 3 inşi la repeţirea esamenului soriptu- Hotel . Ţinând cont de ospeţii străini, ce
14
ferit dilele acestea o înfrângere parlamen ristic şi verbal din câte două obiecte în petrec peste vară în oraşul nostru, d-l
tară, care întru cât-va se resfrânge asupra Septemvre, 1 la repeţirea esamenului ver Scola de fete a Asociatiunei. Pri-
J
5
Neher dela Carlcheter din Viena a venit mim din Sibiiu a XIII a Programă a Şco-
personei împăratului Wilhelm al II-lea. E bal dintr’un obiect în Septemvre, âr restul aici cu-o trupă bună artistică şi va da mai lei civile de fete, cu intex-nat şi drept de
vorba de legea contra grevei, .propusă deli de 9 inşi au reuşit şi anume 4 ou bine şi multe representaţiunl în genul vodevilelor, publicitate, a Asociaţiunei, publicată de di
berărilor parlamentare de cătră guvernul 5 ou suficient. Ou calculul bine au reuşit : comedii şi farse francese eu cântări, ope
rectorul Dr. Vasile Bologa. Cuprinsul: 1)
german, în urma îndemnului personal al V. Babi, O. Măciucă, 1. Rebega şi E. Tişca; rete de câte un aot etc. Localul teatrului Studiu din domeniul botanicei, de Nic.
Suveranului, care a anunţat’o de mult încă cu calculul suficient: 1. Coleş, N. Crăciun,
44
din „Grand Hotel s’a aranjat din nou şi Vătâşan, prof. 2) Doliul şcâlei nâstre pen
în unul din numărosele disoursurl pe cari M. Grecii, E. Rusu şi L. Silea.
practic şi pentru a corăspunde teatrului de tru augusta împârătâsă şi regină Elisa
obicînuesce a le rosti cu diferite prile
Pretensiune absurdă Foile ungu vară, s’a întocmit un tavan de sticlă, care beta., 3)ScirI şcolare. Din acestea din urmă
juri mai mult său mai puţin solemne.
resc! s’au năpustit cu tot adinsul asupra se pote şi deschide în seri calde. Şi pentru notăm următorele :
Acest proiect de lege pedepsesce cu în-
Braşovului. Intre altele varsă pară şi comoditatea publicului s’a reşervat o parte
cliisore pe orl-cine ar face propagandă în Personalul didactic a constat în cur
seîntei, că oraşul nostru nu vrâ să în- din sală şi pentru mese. Ciclul acestor re
vederea încetărei lucrului: lovitură forte sul anului şcolar d i n : directorul Dr. V.
grijescâ de statua lui „Arpad-baosi* din presentaţiunl se va începe Sâmbătă în
durerosă pentru clasa muncitorilor în pro Bologa şi învăţătorii: Eugenia Moga n.
vîrful Tâmpei. .Afaoerea acesta a format 1 lulfe cu comedia „Roşa Domino de De-
44
fitul patronilor, de ore-ce greva este, în Trif., Ioan Popovicî., Eugenia Ionescu.,
obiect de disousiune şi în ultima adunare lacour şi Hennequin.
anumite împrejurări, singurul mijloc de Maria Cioban. Catecheţî : Mateiă Voileanu
a representanţei fcomunale, care la pro
apărare al muncitorilor exploataţi de un 0 luptă între gendarm şi bandiţi. şi Nic. Togan. Instructori Nic. Vătăşan, G.
punerea d-lui Dr. O. Lurtz a respins cu
patron prea aprig la câştig. In orl-ce cas, Alaltă-erl pe drumul Cucurova-Topolog, din Dima, I. Schaeffer (musică) Sabina Brote,
majoritate de-un vot pretensiunea de a-se
deşi muncitorii abusâză adesea de grevă jud. Tulcea (România) trecea un gendarm Selma Mockesch (musică) şi Elena Petraşcu.
îngriji oraşul de statuă. O f6iă şovinistă
şi pricinuesc ast-fel pierderi însemnate atât rural. Pe neaşteptate geudarmul se vede — Personalul internatului: director Dr. V.
Ge
din Pesta 4i > respingerea acesta ar fi
industriei, cât şi lor înşi-le, totuşi dreptul atacat de patru bandiţi înarmaţi cu pusei Bologa., directoră Elena Petraşcu., medic
un „atentat . Ar vrâ adecă şoviniştii, ea
44
de coaliţie este un drept sfânt; şi proiectul şi revolvere şi cu pumnale în brâu. Ban de cură: Dr. I. Beu., ajutore: o guver
oraşul să ia asupră-şi sarcina puţin măgu-
guvernului german lovesce în acest drept, diţii strigau gendarmului să se predea, căci nantă şi dame bone.
litore de a îngriji de „hadvezâr“-ul de pe
intervenind ast-fel în relaţiile economice altfel îl împuşcă. Gendarmul, curagios, n’a Eleve înmatriculate în tâte patru cla
Tâmpa. Nu li-e destul, că oraşul li-a dat
dintre lucrători şi patroni, în detrimentul aşteptat nimic şi a început să tragă focuri sele 80, in cursul comp'etar 6. In internat
locul de pe Tâmpa, ei cer să şi păze3Că
celor dintâiă, netăgăduit mai slabi. De cu carabina în bandiţi. O luptă înverşunată au fost 47. Elevele sunt recrutate din tote
(fi şi nâpte statua, ca să nu i-se întâmple
aceea Reichstagul, aprâpe în unanimitate, s’a încis atunci între gendarm şi bandiţi. unghiurile ţârei nostre locuite de Români.
cumva vr’uu bucluc. De le dai degetul, ei
s’a şi ridicat contra acestui proiect reac Un bandit cădut rănit, a fost luat pa sus Printre ele se află şi vre-o 5 din România,
îţi cer mâna!
ţionar. D. Lieber, leaderul centrului catolic, de tovarăşii săi. Bandiţii speriaţi de focu din Bucovina însă nici una. Acesta de si
şi d. Basserman, unul din fruntaşii parti întărirea ep scopului Aradului. rile gendarmului sfârşiră prin a lua fuga, gur în urma împrejurărei, că adî şi Româ
;
dului naţional liberal, au pronunţat discur „Trib. Pop. din Arad este iuformată, că dispărând în pădurea Baspunar. Gendarmul nii bucovineni au şcolă de fete propriă.
u
suri strălucite, condamnând în aplausele întărirea alegerii archimandrhului I. Goldiş, a scăpat nerânit. S’an format potere, pentru
parlamentului proiectul guvernamental. ca episcop al diecesei Aradului, ar fi un prinderea bandiţilor, cari se crede, că C o n v o c a r e .
Armenii şi Macedonenii. Una din fapt împlinit. Numita foie spune, că pe la sunt din Bulgaria, fiind îmbrăcaţi bulgă-
sfirşitul acestei săptămâni noul episcop va resoe. însărcinat din partea comitetului cen
urmările nemijlocite ale congresului de
pace din Haga a fost alianţa Armenilor cu depune jurământul în faţa Maj. Sale mo- Prinderea uimi mare hoţ de ce tral al „Asociaţiunei pentru literatura ro
44
Macedonenii, cari de aci înainte vor între narchului. curi. Acum câte-va săptămâni dela sucur mână şi cultura poporului român de-a
prinde o acţiune comună. In cjilele din ur Ciclonul puternic, ce s’a deslănţuit sala casei Jeschek din Brăila s’au furat conduce reactivarea, respective reorgani-
mă a apărut în Sofia în contra eonferenţei Vineri după amâdi în partea de Sud a două cecuri în valâre de 300,000 de lei şi sarea despărţământului XV. al Mociului,
de pace o broşură., subscrisă atât de oomi- României, a produs mari pagube, mai ales care au fost încassate la Berlin şi Londra. ce se compune din comunele cercului pre
tetul central macedonân, cât şi de membrii la Brăila şi Galaţi. Mai multe case au fost Poliţia din tote ţările urmărea pe îndrăsneţii toriul IV. al Mociului, II. al Ormenişului
comitetului revoluţionar al Armenilor. Acâstă descoperite şi o mulţime de arbori desră- pungaşi, cari totuşi nu puteau fi prinşi. de Câmpiă şi VII. al Tecei, convoo prin
apropiere între Armeni şi Macedoneni e o dăcinaţl. Praful orbitor, ce se ridica din Acum însă poliţia elveţiană a reuşit să aeâsta în scopul indicat adunare pe (fiua
apariţiune cu totul nouă. Ce e drept, în ul causa vântului, făcea circulaţinnea impo prindă pe unul din îndrăsneţii pungaşi. naseerei S. Ioan botezătorul, resp. 6 Iulie
timii ani a fost de mai multe ori vorbă st. n. a. c. 2. ore d. a. în edificiul şcolei
sibilă. Dunărea era agitată într’un chip în Josef Cchner a fost arestat la Friburg, lângă
de-o alianţă între ei, şi se cŞ.io©, că în se fiorător. ţ)ecî de plute au fost distruse, âr Bâles, în Elveţia. In ultimul timp călătorea române din Mociu.
cret au întrat chiar şi în pertractări, însă lemnele asvârlite la distanţe mari de va prin Germania, der aeâsta sciindu-se, tote Se învită toţi aceia din ambitul aces
fără nici un resultat. Numai în pressă s’au lurile furiâse ale apei. Mai multe bărci au poliţiile aveau semnalmentele lui, trimise tui despărţământ, cari se interesâză de îna
spriginit pănă acuma reciproc. Riarele ma fost scâse la mal, unde au fost sfărîmate. de poliţia vienesă. S’a constatat de poliţia intarea în cultură a poporului român şi
cedonene au publicat de mai multe ori ma Pe malul drept al Dunărei, unde ancorâză vienesă, căreia revine în cea mai mare de literatura română, ca să participe la
nifeste revoluţionare şi ameninţări trimise sute de bastimente, ;era un adevărat de- parte meritul pentru prinderea lui Cohner, acea adunare, şi să-şi dea concursul la re-
din partea Armenilor din Varna. Causa, sastru ; nimeni nu îndrăsnea se trâcă acolo. că el este născut la Budapesta în 1865 şi organisarea despărţământului, care de ani
care a împreunat de astă-dată în mod făţiş e de profesiune comptabii. Poliţia vienesă de (file nu a mai funcţionat.
pe Armeni şi Macedoneni e faptul, că am Erăşî Saşii „verd!. Foile unguresei a constatat, că Cohner era în mare inti Cătina, 23 Iunie n. 1899.
44
44
bele partide s’au aşteptat, ca congresul de înregistrâză nouă „demonstraţiunl ale Sa mitate cu AronovicI, impiegat la casa Ioan Moldovan,
44
paoe să se ocupe şi de gravaminele lor, şilor „vere}! contra „maghiarimei . E vorba Jeschek din Brăila, care se află arestat protopop.
44
congresul însă din capul locului a eschis înainte de tote de Saşii din comitatul Ter- acolo. Cohuer a plecat din Brăila la 17
din programul său resolvarea cestiunei ar navei-marl, cari în ultima adunare comi- Maiă st. n. Fotografia lui Cohner a fost
mene, său macedonene. tatensă au pretins, ca vice-şpanul de trimisă de poliţia vienesă din Paris, care ULTIME SCniI.
In broşura publicată în comun, se acolo să-şi facă rapârtele şi în limba făcând cercetări, s’a constat, că acesta este Viena, 26 Iunie. In anul acesta
cjice între altele: „In comun ne ridicăm germană ; au oerut mai departe, ca în viitor individul, care dimpreună cu alţi doi a lo nu se va cere delegaţiunilor decât
vocea contra conjuraţiunei învălite în apa foia oficiosă a comitatului să fie redactată cuit fia Hotel Westminister. S’a mai do urcarea soldei oficerilor.
renţa falsă a dreptului., şi declarăm înain şi în limba germană. Ambele propuneri au vedit, că unul din aceşti indiviefi s’a pre-
44
tea opiniunei publice a întregei lumi, că fost primite. — Altă „demonstraţiune s’a sentat la filiala Lsenderbank, spre a încassa Paris, 26 Iunie. Camera a apro
hotărîrile eonferenţei din Haga nu vor pute petrecut mai (filele trecute în Bistriţa. Am cecul fa'sificat. La Londra s’a dovedit, că bat a c| î după o desbatere vehementă
declaraţiunea guvernului, că voiesce
fi obligătore pentru noi pănă atunci, amintit şi noi la timpul său, că fişe»Iul ora Cohner a încassat personal cecul fals, la
pănă oe poporul nostru geme sub jugul şului Bistriţa, dr. Carol Lang, a fost tras casa Contibank. Nu se scie pănă acum ce se apere energic instituţiunile repu
unei dominaţiunl barbare şi păcătose. La în cercetare disciplinară din causă, că în bani s’au găsit asupra lui Cohner. Guvernul blicane, cu 3 voturi majoritate. Se
luptă oomună ne provâcă pe noi datorinţa anul trecut cu ocaeiunea visitei archidu- român va cere guvernului federal al El natul a primit declaraţiunea lui cu-
sfântă, dela care nimeni nu ne pote abate. celui Iosif a arborat un stăg roşu-albastru. veţiei estrădarea lui Cohner. mare majoritate.
Ga popore pacînice am fi salutat cu bu- Ministrul de interne a şi suspendat din Paris, 26 Iunie. Unele cjiare
curiă problema, ce şl-a pus să deslege oficiu în urma celor întâmplate pe numitul Reuniunea română de cântări din spun, că Dreyfus va sosi la Brest
conferenţa de pace, dâcă nu ne-ar sta în fişcal. Spre marea amărăciune a „patrio Nâseud învită la concertul împreunat cu Vineri or! Sâmbătă. Petractarea nou
■conţinu înaintea ochilor grâza uciderilor ţilor însă comisiunea disciplinară a comi representaţiune teatrală şi urmat de dans, lui proces Dreyfus nu se va începe
14
în massă şi dâcă conferenţa de pace n’ar fi tatului a restituit acum pe fişcal în postul cari se vor arangia în Năsâud Sâmbătă, 1 — după cum află „Echo de Paris —
o solemnă confirmare a acelei robii ruşi- său, âr lucrul acesta şoviniştii nici că far Iulie n. c. în sala de gimnastică. începutul înainte de 24 Iulie.
nose, în care am ajuns şi în contra căreia putâ interpret& altmintrelea, decât ca o de- la 7 / ore sera. Intrarea de persână: pen
1
2
