Page 6 - 1899-06

Pagina 2. viAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 120.—1899.

clară, că corul episcopeso romano-catolic va reîntârce în capitală în ajunul deschi- De Sâmbătă sâra a început a ploua şi pe grindină a început să se reverse pe strade
nu este în contra „eausei liturgici ma­ derei corpurilor legiuitâre, âr după cetirea aici, după o secetă îndelungată, a ploat şi potop de apă, care pe unele locuri avea
1
ghiare *, ci din potrivă, o însoţesce cu cea mesagiului de deschidere se va înapoia la ieri binişor; âr astă diminâţă pe bătrânii înălţime de un metru. Madridul n’are acjl
mai mare simpatiă şi interes. Sinaia. — Se vorbesoe, că în cursul verei, Oarpaţl, pănă jos la pole, nâua sta ca în nici grădini, nici plantaţiunl: tote au fost
Din totul reiese tendinţa celor din archiducele Francisc Ferdinand d’Este, moş­ dricul iernii; temperatura încă a scftcjut nimicite de grozavul element. — Viforul a
„comisiunea regnicolară** de a-se înfăţişa tenitorul presumtiv al tronului austro-un- forte tare; âmenii au îmbrăcat haine de nimicit în comuna San-Pedro de Latarce
1
„nevinovaţi * şi de-a zăpăci pe cei uşor gar, va face o visită Maj. Lor Regelui şi iârnă, căci e frig simţitor. Rele semne pen­ 150 de case. Numărul jertfelor e mare.
creatori ou vorbe dulci, că ei nu vor ma- Reginei la Sinaia, de unde apoi va pleca tru sămănăturl ! — In (jilele trecute o tem- Pănă acum 10 cadavre au fost scâse de
ghiarisare. Ghiarele lor însă prea au eşit în Rusia. — Marea ducesă de Saxa-Coburg pestate cu grindină de mărimea nucilor a sub ruine.
din sac şi prea s’au deochiat deja pănă va veni în vara acesta să petrâoă cât-va nimicit o parte însemnată a sămânăturilor,
Crimă înfiorătore din gelosiă. O
acum planurile nebune şi primejdiâse, ce timp la Sinaia şi va fi âspele fiicei sale atât de tâmnă, cât şi de primăvară. Total
crimă îofiorătâre s’a întâmplat: cplele aceste
le ţes. principesa Maria. nimicite au fost însă sămănăturile din ho­
pe domeniul Coronei din comuna Segaroea,
tarul comunei Didrif. Aici omenii au înce­
Ploi după secetă. După un timp în­ judeţul Dolj, crimă ce a emoţionat întreg
Revistă externă. delungat de secetă, oare a fost întrerupt put a cosi holdele, căci nu mai e nimic de satul. Pe moşia acâsta a Coronei lucrau în­
ele. Cucuruzele, cânepile încă au fost rău
ici-colo numai de ploi parţiale, Duminecă tre alţii şi Neculae Gheorghe cu Alexan­
Conferenţa de pace. Din. Haga se stricate. Bieţii plugari privesc îngrijaţl la
şi Luni a ploat, după cum anunţă foile dru Ion, ambii flăcăi. Atât Neculae Gheor­
anunţă, că în cursul cjilei de Sâmbătă mem­ viitor!
de dincolo, în tâtă România. In Bucuresci ghe, cât şi Alexandru Ion, îndrăgeau pe
brii conferenţei de pace au adus o deci-
şi giur a oădut o plâiă torenţială însoţită Magliiarisarea numelui ca o nouă fata unui sătean Tudor Ilie, fată de-o frum •
siune însemnată. S’a hotărît, ca tâte pro­
cesele verbale, cete s’au luat şi se vor mai de grindină. In apropiere de Titu şi Crivina condiţiune. Comitetul administrativ al co­ seţe rară. Dochia, aşa se numea fata, era
lua, să fiă publicate îndată după încheie­ a cădut grindină de mărimea alunelor. mitatului Pesta a avut nu de mult să se numai de 16 ani, cu tâte astea părea mai
rea sesiunei. — Tot în acea c}i subcomisiu- Temperatura în capitală s’a răcit în urma pronunţe încr’o afacere unică în felul său. în etate din causa desvoltărei corpului. Ea
acâsta. La Predeal a nins Duminecă. Şi la S’a întâmplat adecă în comuna Pesta-nouă, privea cu ochi buni pe Neculae Gheorghe,
nea însărcinată ca oestiunea tribunalelor
noi, în Braşov şi giur, a ploat Duminecă ca un locuitor cu nume boem, întors mai flăcău voinic şi drag ei, âr la Alexandru
de arbitrii aleşi a ţinut şedinţă. La pro­
şi Luni, temperatura răcindu-se în mod în­ când era tocmai dinBoemia, să câră să fiă Ion nici că se uita. Acest din urmă, din
punerea presidentului Staal, s’a desbătut
semnat. admis în consiliul comunal. I-s’a răspuns causă, că simţea răcâla Dochiei faţă cu el,
mai întâiă proiectul engles. Delegatul en-
gles Pauncefote a motivat acest proiect, Cas de mdrte. Aflăm cu adâncă pă­ însă, că va fi admis numai cu condiţiunea, şi fiind-că o iubea din totă pasiunea, de­
care formâză basa discusiunilor asupra în­ rere de rău, că d-na Eugenia D. Brătianu, dâcă îşi va maghiarisa mai întâiă numele. veni gelos pe favoritul Dochiei. O ură ne­
fiinţării acestor tribunale. Nu s’a luat însă văduva marelui patriot Dumitru Brătianu, Respectivul a înaintat imediat recurs la împăcată începu atunci a lua nascere în
nici o hotărîre. Se cjice, că mai mulţi de­ a încetat din viaţă Joia trecută la Tuşnad. comitetul administrativ, care „recunoscând sufletul său. Gelosia de altă parte îl stăpâ­
legaţi au cerut, ca stabilitatea tribunalelor zelul patriotic al comunei în interesul ma- nea, îl muncea şi cji şi nâpte. Intr’o fli însă,
îngheţ în Iunie. Din comitatul Ciu- ghiarisărei**, totuşi a decis, ca respectivul pasiunea fu. stăpână pe densul. La cârciuma
să fiă mai tare accentuată în proiect. A-
oului primim soirea, că alaltăerl, Luni nâp- să fiă admis fără nici o condiţiune, căci din sat fiind horă, Alexandru Ion văcju pa
câstă dorinţă au esprimat’o mai ales dele­
tea, a fost atât de frig în aoele părţi, în „nimenea nu pote fi constrîns să-şi maghia- Dochia jucând cu Neculae Gheorghe. A-
gaţii statelor mici, pe când ai statelor mari
cât a îngheţat pământul. Grânele s’au ni­ 1
au mărturisit părerea, că în privinţa stabi­ riseze numele *. câsta fu de ajuns lui Alexandru, căci, ca
micit total în urma îngheţului. Munţii din un eşit din minţi, se reped! asupra lui
lităţii nu este permis să se accentueze mai
împrejurime sunt albi do zăpadă. Manifestaţia pentru Loubet. Pari­ Gheorghe şi îi dădu mai multe lovituri de
mult decum o face proiectul lui Paun­
sul a demonstrat ârăşl. De astă-dată însă
cefote. Slovacii şi guvernul. Câţi-va ani cuţit în inimă. Scăldat în sânge, Neoulaa
înainte Slovacii din Turoţ-St.-Mârtin au a demonstrat pentru preşedintele republicei Gheorghe cădu la pământ mort. Crima
Turburările macedonene. Propa­ Loubet. Alaltăerl s’au făcut alergările de
pornit o colectă pentru un fond, din care odată făptuită, Alexandru Ion setos de
ganda macedonenâ lucrâză ârăşl cu multă cai pe Longchamps. La serbările arangiate
să se edifice un gimnasiu slovac şi au ce­ sânge, voi să omâre şi pe Dochia, însă
putere. Din Constantinopol se telegrafâză, din incidentul acesta a participat şi preşe­
rut totodată concesiune dela ministrul de câţî-va locuitori săriră în ajutorul fetei,
că membri ai comitetului secret macedo­ dintele republicei, care în tot parcursul
interne pentru continuarea colectei. Minis­ desarmarâ pe ucigaş şi îl duseră la primă­
nean au spintecat pe stradă pe-un învăţă­ dela Elyseâ pănă la Longchamps a fost
trul de-atuncl însă a interdis colectele. ria locală, unde se află arestat. Crima
tor cu numele Sakmanar, pentru-eă acesta obiectul oelor mai vii ovaţiunl şi manifes-
Acum Slovacii au cerut din nou concesiune acâsta a îngrozit pe toţi cei de faţă. Cor­
nu s’ar fi supus ordinelor date de ei. Aten­ taţiunî. Când preşedintele a ajuns la tri­
pentru colectă, dâr şi încercarea acâsta a în­ pul sărmanului Gheorghe Neculae a fost
tatul acesta va deştepta din nou atenţiu­ bună, mii de glasuri strigară: „Trăâscă
tâmpinat aceeaşi „bunăvoinţă *, şi a fost re- înmormântat în cimitirul satului.
1
nea opiniunei publice europene şi o va Loubet!**, „Trăâscă Republica**, dâr s’au
fusatâ simplu şi fără de nici o observare pe­
face să-şi îndrepteze ochii asupra Penin­ aucjit mai rar şi strigări de : „Trăâscă ar­ Călduri mari în America. Din
tiţia — pentru mai marea gloriă a erei
sulei balcanice, mai ales asupra Macedoniei, mata**. După festivităţi, sâra mii dp omeni New-York se anunţă cu datul de 6 Iunie:
„legii, dreptului şi dreptăţii**.
unde mişcarea cu caracter turburător pare s’au dus la residenţa preşedintelui, unde Ferbinţâla, ce dominâză de present în sta­
a-şi fi luat ârăşl înoeputul. Esainenele de cualificaţiune înve- i-au făcut de asemenea entusiaste manifes- tele unite, ne-a făcut să suportăm şi cea
ţătorescî la institutul pedagogic diecesan taţiunl. mai fierbinte c)i de 6 Iunie, ce-am cunos-
din Caransebeş se vor ţinâ în 5 Iulie st. n. out’o vre-odată. Termometrul s’a ridicat la
şi dilele următâre. Petiţiunile pentru ad­ Ioan şi Eduard Strauss. Interesant umbră pănă la 94 grade Fahrenheit, âr bi­
mitere la esarnen sunt a-se adresa Consis- este în testamentul lui Ioan Strauss pasa- roul meteorologic anunţă o nouă şi succesivă
— 1 (13) Iunie. toriului diecesan din Caransebeş pănă în giul, ce se refere la fratele său Eduard urcare a temperaturei. Pănă la cinci ore
Volnicită gendarmerescă. In diua 2 Iulie n. Strauss. Se dice adecă între altele îutr’un după prâncj au murit o sută trei-cjecl şi
postoriptum al testamentului : „N’am ţinut
înălţării Domnului, s’a întâmplat în co­ Linia ferată Sigliişora-Mureş-Oşor- cinci de iusolaţiune; câţi vor fi murit după
muna Poiana o revoltătâre volnioiă gendar- lieill. Camera oomeroială şi industrială din cont şi de fratele meu în testament, pen- aceea nu se scie încă. Din tâte statele os­
merâseă. Preoţii eşiră cu litia la holde şi Mureş Oşorheiii a înaintat ministrului de tru-oă se află în împrejurări materiale des­ tului sosesc scirl despre o căldură insupor­
în fruntea procesiunei se purta un prapor comereiii o petiţiune, în interesul con- tul de bune !** Când apoi Eduard Strauss, tabilă şi despre o totală secetă. In statele
în colorile roşu-galben-vâuăt. Aflându-se struirei unui tren vicinal între Sighişâra şi după vre-o câţi-va ani, a ajuns să-şi pârdă Islands, Long-Islands, Westchester Connty,
nisce gendarmî pe acolo, aceştia au con­ Mureş-Oşorheiii şi a recomandat în modul tâtă averea, Ioan Strauss a făcut în testa cari provăd New-Yorkul cu legume, ouă,
fiscat praporul şi au conturbat astfel sfânta cel mai călduros ministrului esecutarea rnent următorul adaus: „Deşi, precum aud, lapte etc. ferbinţâla â ajuns la un astfel de
sluşbă. Firesee, că poporul a rămas forte acestui proiect, care va avâ să împreuna împrejurările materiale ale fratelui meu grad, că sămănăturile deja de pe acum sunt
indignat de acâstă volniciă gendarmerescă. printr’o liniă ferată aceste două înfloritâre s’au deteriorat, totuşi nu mă simt de loc pe jumătate arse. Iu Philadelphia au mu­
îndemnat să fac faţă de el o altă disposi-
oraşe ale Ardealului. rit trei inşi de insolaţiune; afară de aceea
Dela Curtea română. Maj. Lor Re­ ţiune în testament, pentru-că fratele meu,
gele şi Regina îşi vor lua în cursul acestei Ploiă, zăpadă, grindină. Ni-se scrie sunt sigur, că încurend va fi în stare să-şi se mai raportâză despre vre-o şâse-cjecl de
caşuri, la cari nu se cunâsce încă resulta-
săptămâni reşedinţă la Sinaia. Regele se de lângă Făgăraş cu data de 11 Iunie n.: agonisâscă o nouă avere**.
tul. Acelaşi lucru se anunţă şi din statele
Academia pentru reclame. Lucrul de sud.
firesce numai în America s’a putut întâm­
După terminarea fătatului oilor şi în­ berbecii bătuţi din cele fătate, formând
pla. Experienţa, că arta de-a face reclamă a Pro&ucţiiini şi petreceri.
tărirea mieilor, turmele se pun ârăşl în miş­ d’aci înainte fiă-care cârduri deosebite, cele
ajuns în cjilele nâstre într’un stadiu de-o
care, căci păşunatul în ogâre şi ţarinele dintâiă al sterpelor — mieii şi miârele la „Reuniunea Sodalilor români din Sibiiu
a
deosebită perfecţiune, a condus pe Ameri­
destinate culturilor de primăvară se strîm- olaltă al cârlanilor, şi oile cu lapte, ce se în vită la Concertul împreunat cu teatru şi
cani la ideia, că s’ar putâ întemeia o aca-
tâză pe (ji trece mai tare, şi ele nu mai mulg al mânzărilor. De obiceiti berbecii de joc, ce se va arangia Duminecă în 6 (18)
demiă specială, oare să cultive în mod
pot găsi la câmp hrana necesară. Mieii oei rudă pasc tâtă vara cu mieii la olaltă. Fiă- Iunie 1899 (cjiua sfintelor Rosalii) în sala
scienţific şi sistematic arta de-a face anun­
mai mulţi, cum şi cei ^mioî, fătaţi în urmă, care categoria formâză un cârd sâu turmă cea mare dela „Gesellschaftshaus** sub con­
ţuri. Ideia acâsta s’a şi realisat, căci o ase­
se vând toţi la oraşul din apropiere, âr deosebită şi au păourarii lor deosebiţi; ducerea d-lui Candid Popa, învăţător la
menea academiă s’a şi deschis deja în Chi­
cei ce se ţin de prăsilă merg la olaltă cu une ori mieii şi sterpele pasc în altă parte şcâla de aplicaţia a seminarului Andreian.
cago cu scopul de-a forma şi pregăti pro­
mumele lor la păşune şi în călătoria spre a muntelui, şi nu se mai întâlnesc la olaltă
fesori, ba chiar şi doctori în arta amintită, 0 parte a eventualului venit curat este des­
locul de văratec, care nu pâte fi decât decât tâmna. La stânile mari sunt une-orl tinată fondului exposiţiei industriale, ce se
pentru-ca aceia, cari vor avâ de aci îna
muntele', ori Bărăganul; mai rar rămân la câte 2-3 cârduri de mânzărl, pentru o va arangia în tâmna anului curent. Din şe­
inte lipsă de un bun anunţ sâu o reclamă
câmp pe vre-o moşie, ca să pască pe ogâ- mai uşâră nutrire şi mulgere a lor. La
cu efeot, să aibă bărbaţi de specialitate, la dinţa comitetului Reuniunii sodalilor ro­
rele sterpe, ori chiar la 'Baltă. Deja în munte în regiunea alpină, stânile nu se pot mâni din Sibiiu, ţinută la 8 Iunie n. 1899.
cari să se adreseze. La „Academiă** s’au în­
drumul lor spre văratec oile, ai căror miei înfiinţa decât mai târcjiu, pe la Ispas sâu Victor Tordăşianu, president, George Po-
scris deja două-clecl de ascultători.
au perit, ori că au fost vânduţi, se mulg Rusalii — şi păşunatul acolo durâză dela
ponea notsr. Intrarea de familiă (â 3 per-
în continuu de câte 2 ori pe dl, şi din înoeputul lui Iunie pănă la Sf. Mărie mică Potop asupra Madridului. In sâra sâne) 1 fl. 80 cr., pentru domni 1 fl. (mem­
produsul laptelui eventual şi cu darea de 8 Septemvre, cam 100 cjile aproximativ. 4ilei de 9 Iunie n. Madridul, capitala Spa­ brii Reuniuniunei 80 cr.)
miei, se întâmpină cheltuelile de păşunat, Dâcă cade zăpadă de timpuriu şi se ră- niei, a fost ajuns de-o mare nenorocire. Suprasolvirile se vor chita pe cale
eventual glâbele pentru pagube causate cesce vremea, atunci se scobor şi ele mai După 24 de 6re de vifor şi ploiă, a înoe- cjiaristică.
proprietarilor şi arendaşilor, pe unde au de vreme din munte, însă mai păşunâză put să cadă grindină de mărimea ouălor. P r o g r a m : 1) „In natură**, cor băr-
trecut. încă câtă-va vreme la pâlele muntelui. Ferestrile dela aprâpe tâte locuinţele şi bâteso de I. Costescu. 2) a) „Primăvara**,
Ajunse la locul destinat pentru văra­ (Va urma.) edificiile au fost sdrobite, sîrmele telegra­ cor de dame, de G. Mugur, b) „Hora os-
tec, de obiceiăla Sf. George 23 Aprilie, se fice şi telefonice rupte, omeni şi animale taşilor**, cor de dame de T, Georgesou. 3)
aleg şi înţarcă mieii, se aleg sterpele şi cădeau pe strade răniţi cu miile. După „Aşa ’mi-e scris**, de I. Paschil, solo tenor,