Page 61 - 1899-06

REDACŢIUNEA, „qazeta* în flecare }i,
AOministraţliinea şi Tipografia, Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şise luni
6 fI., pe trei luni 3 fi.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franot, pe şise
IU 8 ERA TE se pnmescla ÂD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
uxmătdrole Birouri de anunalurl: Se prenumeră la tofco ofi-
In Yiona : M. Dukes Naehf. ciele poştale din întru şi din
«ax. Augonfeld t Emerloh Laaner, afară şi la d-nii colectori.
Kslnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppollks Nackf. Anton Oppellk. B Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta : A. V. Qoldber- Admmistrafitmea, Piaţa n an
fler, Ekstoln Barnat. InHam- Tfirgul Inului Nr. 80, etapit
burg; Marolyl h, Uabmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusut în casă: Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar S or.
după tarifă şi învoială. v. a. sin 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi inserţiunile
soriă 10 or. siu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 132. Braşov, Joi 17 (29) Iunie.

Desbinări sârbo-croate. tăţire naţională, a fost paralisat prin ajutor Banului. Acâsta ură a fost pressei, despre revisuirea legilor politice
discordia din sînul lor, şi astăcjî, isbucnit anii trecuţi, când cu aface­ bisericesc!, despre aplicarea legei naţiona­
Nu numai unul dintre istorio­ după 31 de ani dela pactul lor cu rea steagului unguresc şi a isbucnit lităţilor ş. a. Printre oratori vedem înscrişi
grafii timpului mai nou, mai ales Ungurii, ei sunt aprope tot aşa de şi acum, deşi nu în mesură aşa de pe d-nii Paul Mudron, Hurban- Vajanshy, Pie-
dintre cei streini, şî-au pus cu mi­ nemulţâmiţî cu situaţiunea creată mare, cu ocasiunea serbării jubileu­ for, Ceida şi Dr. I. Vanovicl.
rare întrebarea, cum s’a putut şi lor sub conducerea şi influenţa ma­ lui de 50 de an! al poetului sârb Despre adunarea din Modra i-se tele-
cum se pote, ca un popor aşa mic ghiară, ca înainte de 1868. Ioan Iovanovicî. Acest poet cu mare grafeză lui „Bud. Hrlp", că au participat
ca Maghiarii se fia în stare a stă­ Neînţelegerile şi animositatea în­ renume între Slavii de Sud, s’a dis­ la ea mai multe sute de Slovaci şi că asu­
pâni peste un numer aşa mare de tre Croaţii şi Sârbii regatului, car! tins şi prin traduceri de poesii un­ pra tuturor cestiunilor, despre care s’a vor­
popore nemaghiare în mod atât de au una şi aceeaşi limbă, sunt de guresc! de ale lui Petofi, Arany etc. bit, Slovacii vor înainta o representaţiune
arbitrar, ba aprope absolut, urmă­ dată vechiă, der progresul timpului şi la jubileul lui au luat parte şi la guvern.
rind tendinţe şi scopuri atât de os­ putea se le aplaneze. Ce om cuminte delegaţi ai Academiei şi universităţii
tile libertăţii şi desvoltării lor na­ s’ar mai lovi astăcţî de deosebirea unguresc!. Venătore de pantlicT în Braşov.
ţionale, fără ca aceste popore se ’i confesională, Croaţii fiind catolic! şi împrejurarea acesta, pe lângă
potă opune o resistenţă energică co­ Sârbii de legea orientală, unii între­ alte amărăciuni produse de aran- Revenind la afacerea colorilor oprite,
mună. buinţând în scrierile lor literile la­ giorii serbării — cari au eliminat „Kronst. Zeit." se ocupă cu întrebarea,
Un răspuns la acesta ne dau şi tine, ceilalţi literile cirilice? Tote în invitările lor cuvântul „croat" dăcă naţionalităţile nemaghiare sunt în­
întâmplările petrecute Sâmbătă şi acestea trebuiau se dispară în faţa şi „Croaţia" — vor fi contribuit de dreptăţite şi pănă unde pot fi îndreptăţite
Duminecă în capitala croată cu oca- marelui interes comun. a da nutremânt urei masselor, cari a-şl folosi colorile lor naţionale; vorbesce
siunea unei festivităţi literare cul­ Der fatalitatea a voit, ca pe au demonstrat contra serbări!, arun­ de legea de naţionalitate şi de spiritul ei,
turale. Acestă serbare, menită a pro­ lângă încordările, ce le-am pută numi când între participanţi oue clocite şi arată, că cuvintele „naţiune ungară indi-
u
paga pacea şi iubirea între fraţi, s’a avitice, între acestea doue nuanţe şi spărgând ferestrile bisericei sâr­ vi8Îbilă în amintita lege nu vor să esprime
terminat cu nisce demonstraţiunî şi ale poporaţiunei croato-slavone se se besc! între strigări pătimaşe: „jos o unitate de rassă, oi numai conceptul
scandale, ce ating trist şi dureros vîre şi intriga celui de al treilea, cu Sârbii, cu trădătorii". unui popor al statului. Legea de naţio­
nota fatalei discordii, ce esistă între care căuta se profite din nutrirea E regretabil şi trist, ce s’a pe­ nalitate vede în poporele diferite ale pa­
Serbii şi Croaţii micului regat croato- lor. In luptele Croaţilor cu egemo­ trecut în Agram. E trist mai ales, triei individualităţi deosebite îndreptăţite,
slavon. nia maghiară, Sârbii, car! formeză că nu se pote stabili o concordiă nicî oarl însă sunt unite într’un corp integru
Fatalitatea de vâcurî a făcut, cam a treia parte a poporaţiunei în sînul poporaţiunei croate, care în poporul statului, aşa numita „naţiune."
ca forţele poporelor, ce au convie­ regatului, au luat o atitudine amică ori şi cum, se află într’o posiţiă Acâsta resultă şi din diferitele dis-
ţuit şi convieţuesc cu Maghiarii, se guvernului ungar, devenind cei mai mult mai favorabilă, decât celelalte posiţiunl ale amintitei legi, prin cari se
fiă slăbite şi paralisate. Numai ast­ aprig! aderenţî ai pactului, sâu mai popore nemaghiare din Transilvania determină întru cât statul trebue să se în-
fel aceştia şi-au putut susţină şi în­ bine cjis ai uniunei cu Ungaria, şi şi Ungaria; e trist nu numai pentru grijăscă de aoeea, ca naţionalităţile, ca
tări egemonia asupra lor. Demult ei printr’asta susţiitorii partidei guver­ causa croată, der pentru causa naţio­ membre integre ale „naţiunii", să potă
au înţeles ceea-ce absolutismul nem­ namentale, numită naţională, pe care nalităţilor în genere, care a suferit o munci neîmpedecate pentru înaintarea cul-
ţesc şi-a ales ca maximă de guver­ se razimă regimul Banului actual, grea pierdere prin aceea, că rolul turei lor, să se îngrijăscă de a-le înfiinţa
nare, că nu mai împărechind pe cei condus de influenţa maghiară. Croaţilor a devenit după uniunea cu după trebuinţă scble cu limba de pro­
mulţi, ei — cei mai puţini — vor Astfel Sârbii înaintea radicalilor Ungaria atât de isolat şi paralisat. punere maghiară, germană, română etc.
pute domn. Li-au venit în ajutor, fi- croaţî trec de maghiaronî şi — ab- Poetul sârbesc sărbătorit a pro­ Spiritului legei] de naţionalitate — con­
resce, multele divergenţe, deosebiri străgând dela rolul, ce vor se-1 joce pagat spiritul frăţietăţii între Croaţi. tinuă „Kr. Ztg." — îi corăspunde aşa-dără
şi animosităţî — cele dintre popo- unii şi alţii între Slavii de Sud, — ei De ce n’ar ave viitor acest ideal al pe deplin acel fel de concepţiune, că naţio­
rele nemaghiare, numai puţin ca cele pentru moment stau faţă în faţă ca lui, care i-a câştigat atâţia aderenţi nalităţile, ca membre organice ale popo­
din sînul acestora, — c’iin cuvânt adversar! politici, Sârbii formând în ambele tabere, ce-şî stau astădi rului de stat ungar, pot purta colori şi
neînţelegerile de pe totă linia. flancul guvernamental, aşa că înse-şî faţă ’n faţă? insignii, cari să le distingă ca grupuri
Croaţii au avut’o mai bine, de­ foile unguresc! constată, că fără de deosebite, ca Saşi, Români, Şerbi etc., mai
cât celelalte popore de pe teritoriul ei Banul n’ar putâ se aibă o majo­ încă o adunare slovacă se va departe că şi pot folosi colorile lor naţio­
coronei ungare. Lor li-a întins Deak ritate în dieta croată, care se susţină ţină în 2 Iulie în Turoţ-St.-Mărtin. Convo­ nale firesce numai întrucât coloritul său
foia cea albă şi a încheiat cu ei şi apere uniunea cu Ungaria. cator ul e iscălit de 12 cetăţeni fruntaşi ai iiitegritatea statului nu apar periclitate,
pactul dela 1868. Cu tote acestea Aceste împrejurări esplică în oraşului. Se va vorbi despre dreptul elec­ aşaderă întrucât nu se folosesc spre de­
rolul, ce erau chiămaţî se-1 jâce mare parte, că ura Croaţilor radical! toral dietal şi comitatens, despre instituţia monstraţiunî contra statului.
Croaţii, ca anteluptătorî ai princi­ asupra Maghiarilor se îndrâptă şi de viriliştl şi alte cestiunl administrative, Vorbind apoi de ordinaţiunea lui
piului autonomist şi de egala îndrep­ contra Sârbilor, cari dau mână de despre dreptul de întrunire şi libertatea Tisza în cestiunea colorilor naţionalităţilor,

FOILETONUL „GAZ. TRANS". Recensentul susţine, că prin jurnalul nu se susţine în broşura m e a ; omiterea se ciale, şi în unele locuri chiar mai multe
frances cm o singură coldnă atât pentru afa­ referă la tipărirea în broşură, nicl-decum Maestre, ăr în alte afaceri se pbrtă chiar
Răspuns la o recensiune. cerile cu bani gata, cât şi pentru afacerile la practică. Dăcă eu în esemplele mele am şi un jurnal de concentrare, numit Jurnal
pe credit, nu se pote afla saldul, decât con­ omis esplicările dela diferiţii articoll, am pour le Grand-Livre etc. şi în chipul
De pvof. I. C. Panţu. trolând numărarul direot cu Maestrul. spus, că o fac pentru a cruţa spaţ, căci acesta e posibilă o divisiune a muncei cu
(Urmare.) Mai înainte de tote trebue să observ, în practică e lucru de sine înţeles, că tre- mult mai mare, seu, vorbind mai poporal,
După acbstă introducere revin la re- că cficeuâ jurnal frances cu o colonă în- buesc făcute acele esplicărl după tote re- pot lucra de-odată mai mulţi funcţionari la
censiunea d-lui Vătăşan. semnăză, că sumele dintr’o singură colonă gulele, debre-ce omiterea lor ar fi păgu- trecerile principale în Jurnal. Aşa d. e.
Recensentul meu face la început un se transportăză, dăr el are două, eventual bitore. pote fi un Jurnal numai pentru scont, al­
fel de comparaţiune, de tot necompletă, în­ trei colone anteribre pentru a-se aduna su­ Recensentul observă mai departe, că tul numai pentru monete, altul pentru
tre dupla italiană şi francesă şi arată avan- mele singuratice. Tot asemenea când se prin separaţiunea în două registre paralele, efecte etc., br registrul auxiliar de cassă se
tagiile italianei, şi tot-deodată desavanta- 4ice jurnal cu trei şi cu patru colbne se adecă în Oassă şi în Prima Nota, e posi­ pbrtă deosebit cu totul, şi Cassa este o sec-
giile duplei francese. înţeleg colone, din cari se transportă su­ bilă o divisiune a muncei indispensabilă in ţiă separată şi forte însemnată la astfel de
Din compararea făcută de d-1 recen- mele, şi fiă-care jurnal mai are cel puţin afaceri mari, dăr imposibilă (!) la contabili­ bănci.
sent reese, că metodul frances îi este forte o colonă anteribră pentru sumele singu­ tatea francesă. Cu alte cuvinte d-1 recensent Nici nu se pote presupune, ca la băn­
puţin cunoscut şi că n’a avut ocasiunea ratice. vră să dică, că la o bancă, unde sunt cile mari să nu fiă o divisiune mare a
să vadă introdus în praotioă la o afacere Premiţend acestea să scie d-1 recen- multe afaceri, pot luora la contabilitate muncei, căoî altfel ar rămână de tot în­
mai mare acest metod, lucru uşor de în­ sent, că pe lângă Jurnal se pbrtă şi un re­ după metodul italian doi contabili, şi anu­ dărăt lucrurile, pe când este sciut, că la
ţeles în împrejurările nostre, căci n’am au- gistru auxiliar al Oassei, ca la contabilitatea me unul la Cassă şi altul la Prima Nota, băncile mari bilanţul de verificare şi situa-
(jit pănă acum, ca băncile nostre să fi tri­ simplă, din care se constată cjbuic saldul şi căci la alt-ceva nu se pote referi acestă ţiă se face fbrte des. Oonti’olele anteriore
mes în străinătate amploiaţi de ai lor pen­ astfel oontrola numărarului nu trebue să aserţiune. se fac la tot caşul, să nu crădă d-1 reeen-
tru a face practică, pentru a-se iniţia şi în o facem la contul Oassa din Maestru, cum Dăcă-i vorba de divisiunea muncei, sent, că trecerile în Maestru se fac fără
alte metode şi nuanţe de contabilitate şi îşi închipuesce recensentul. apoi îl asigur pe d-1 recensent, că la o control, şi să scie, că dăcă jurnalul e cu
administraţiă, ba chiar pentru a-se iniţia Recensentul mai observă, că admite afacere mare, unde e întrodusă contabilita­ patru colone de transport, în cele doueco-
în transacţiunl nouă, ce uşor s’ar pute in­ scrierea debitorului şi a creditorului în­ tea francesă divisiunea este cu mult mai mare, lone din urmă se pote face un bilanţ de
troduce şi la unele din băncile nostre mai tr’un singur rend, d6r omiterea esplicârii dă dăr trebue să o cunoscem şi să o seim. La verificare în fiă-care cfi> şi dăcă se ivesce o
n
mari. ansă mai lesne la erorl etc. — Aşa ceva afaceri mari esistă mai multe jurnale spe­ diferinţă, controla se pote face dilnic.
u