Page 62 - 1899-06

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 132—1899.

carl colori numita ordinaţiune le taxeză S’a pus deci la ordinea ^ilei cestiunea majoritate şi observarea unei atitudine es- versitatea din Viena, li-s’a refusat înscrierea
14
drept colori „străine , şi relevând în deo­ ajutorului de stat şi autonomia. Ou acâsta pectative, apoi mareşalul ţării Lupul şi de­ la acăstă universitate. Din care causă — nu
sebi urmările fatale, ce le pote ave tocmai ocasiune, membrii conferenţei tractuale au putatul din dieta ţării Dr. Volcinslii, cari se scie sigur. Se presupune însă cu drept,
pentru stat acâstă interpretare esolusivistă, hotărît protocolarminte, că modul îm- au perhorescat intrarea în oposiţiă. Tra­ că Draconii noştri — tjice „Patria — aflând
44
u
(jiarul german îşi încheie articolul astfel: părţirei aşa numitului „subsidiu de stat , tativele durezâ mai departe. Se încercă un despre intenţiunea tinerilor relegaţi de a-se
„Funesta ordinaţiune a lui Tisza şl-a fiind vătămător parte intereselor bisericei compromis între ambele curente. Opinia înscrie la universitatea din Viena, au bine­
avut deja din destul urmările sale. N’amin- şi parte vătămător înaltei autorităţi bise- publică între Români stă hotărît pe partea voit a-i „recomanda în deosebita aten­
44
tim decât oaşul din Bistriţa. Acum acâstă rieescl, — s’a adus unanim conclusul: să acelor deputaţi, cari cer eşirea jdin majo­ ţiune a Reotorului universităţii din Viena,
ordinaţiune începe să-şi arate efectele sale ne alăturăm şi noi la protestele luate în ritate. în urma cărei recomandări li-s’a refusat
u
nefericite şi în Braşov. E deci deja timpul, alte sinode tractuale, şi mi-s’a impus sar­ „Neues Wiener Tagblatt din 22 Iunie înscrierea. Ast-fel ni-se presentă relegarea
ca răul să fie odată lecuit. cina, ca să dau publicităţii următorul: a. c. înregistrâză urmâtorele : In conferenţa studenţilor noştri dela universitatea din
„Mai e încă timp, ca cuvântul lui P r o t e s t . deputaţilor români din camera imperială Cernăuţi, nu ca o relegare simplă, ci ca o
Deak despre patria scumpă tuturor naţio­ şi dieta ţării, care a urmat erî, s’au dis­ relegare dela iote universităţile din Austria.
„Preoţimea gr. cat. română a tractu-
nalităţilor, trup să se^facă. De aceea dela cutat din nou cunoscutele gravamine în
lui Buzei, conscie de chiămarea sa cea Cernesce-ţî capul, tu alma mater, căci sa-
un guvern, care pe faţă şi cu curagiu — sântă şi de caracterul preotului român, contra atitudinei guvernului şi a presiden- cerdoţii tăi sărbâză orgii!
întonâm cuvântul acesta — s’a declarat de protestâză sus şi tare în contra modului de tului ţării baronul Bourguignon. La dis-
aderent al prioipiilor lui Deak şi care şi-a împărţire al ajutorului de stat, fiind gata ouţiă au luat parte d-nii: Lupul, IDr. Vol-
ori şi când de a-se întruni la luptă sub Revistă externă.
scris pe stegul său drept, lege şi dreptate, cinschi, bar. Eud. Hormnzaehi, Dr. Popo-
stindardul sânt, al cărui guvernator e epis­
aşteptăm să casseze acâstă ordinaţiune şi să vid şi Dr. I. oav. de Flondor. Aceşti doi
copul, înzestrat eu putere legislativă, judi­ Programul noului guvern fran­
emită o nouă ordinaţiune, din care să se ciară şi disciplinară însuşi de divinul învă­ din urmă au pledat pentru eşirea din majo­ ces. In şedinţa de Luni a camerei, noul
vadă clar ceea ce e permis şi ceea ce e ţător Domnul nostru Isus Christos. ritatea camerei imperiale. Conferenţa va dura guvern frances şi-a desfăşurat programul.
interdis, întru-cât nu s’ar putâ uni eu in­ „Sciind datorinţa, cu oare suntem su­ mai multe dile, şi se aşteptă, că grupul Declaraţia ministerială cjioe, că guvernul
tegritatea statului. Disposiţiunile acestei periorilor noştri bisericescl; avend în ve­ germanofil condus de Dr. Popovicî şi Dr. n’are altă ambiţiă, decât să îndeplinâscă
dere, că suntem cetăţeni fideli ai patriei şi
ordinaţi uni însă n’au să fiă ou două în­ Flondor va isbuti între Români. sarcina definită în votul Camerei dela 12
ai tronului, însă cu drepturi garantate şi
ţelesuri, pentru ochii lumei din afară adecă * Iunie şi cere concursul tuturor republica­
sancţionate prin legi, cari le pretindem săr-
să aibă sensul: vedeţi superba libertate bătoresce să se aplice cu măsuri juste şi Biarul oficios „Cz. Ztg. publică un nilor. Guvernul este hotărît a face să se
u
maghiară, pentru noi însă, cei din ţâră, să să se observeze neparţial:
comunicat de pe piaţa Austriei drept răs­ respecteze tote sentinţele justiţiei, ce se
fie interpretate şi esplicate astfel: jos cu „Pe basa conclusului protocolar ne vor prepara în tăcere, dâcă dorinţa ţărei
puns la resoluţiunea deputaţilor români.
tot ce nu e maghiar. declarăm solidari cu ceilalţi confraţi preoţi Purcedend dela afirmaţiunile resoluţiunei, este ascultată.
O petră de probă ar fi pentru minis­ gr. cat. români din alte tracte protopo- In primul rând al intereselor celor
pescl, că de aici încolo pre onorea nostră de dice urmăr,orele:
trul Szell o astfel de ordinaţiune; căci ar
preoţi, nici umil nu va cere şi suplica pe ca­ „Faţă de aceste trebue să constatăm, mai strîns legate de conservarea şi demni­
trebui să decreteze, seu că există Saşi, Ro­ lea administraţiunei politice după ajutore dela că guvernul e pe deplin consciu de a nu tatea unei naţiuni, trebue să punem pe
mâni etc., cari au dreptul de a-se considera ministru, ci acelea să se împartă conform acelea ale armatei — dioe ministrul pre­
aici în Ungaria drept părţi inalienabile ale praxei de mat nainte, singur prin capul bi­ fi dat nici într’un singur cas măcar pri- şedinte — care a reconstituit republica pe
poporului de stat ungar, şi că colorile sericei, celor mai rău dotaţi, dâr bine me­ legiu, ca o atare afirmaţiune să potă fi base aşa de tari şi aşa de largi, cari con-
44
ritaţi, cari lucră neobosit în vita Domnului susţinută cu drept cuvânt .
roşu-albastru, roşu-galbăn-vânăt etc. nu sunt
spre înflorirea intereselor bisericescl şi cul­ In fine se spală guvernul de ori şi ce stitue siguranţa şi mândria Franciei. O ali­
44
colori „străine , de vreme ce ele sunt co­ tura naţională. vină şi responsabilitate cu privire la situa- pire inviolabilă câtră disciplină este prima
lori naţionale ale unor părţi ale naţiunei „Dorim mai încolo autonomiă provin­ şi esenţiala garanţiă propriei sale măriri.
ungare, — sâu ar trebui să declare, că tote cială românăscă, separată de cea romano- ţiunea creată şi la consecvenţele ei, decă Guvernul va apăra armata cu cnergiă în con­
14
„într’adever situaţiunea ar deveni „insu­
aceste naţionalităţi dimpreună cu colorile catolică. tra ori căror atacuri.
portabilă, dăunătore naţiunei române şi
lor trebueso aruucate în archiva istoriei, „Rugăm tot-odată cu reverinţă fiaseă Guvernul doresce înainte de tâte să
u
pe Măritul ordinariat episcopesc, să biue- ameuinţătore pentru buna pace .
că ele n’au nici un drept la esistenţa lor se facă linişte, şi se va prodnoe repede,
voescă a convoca sinod diecesan, în care să *
naţională, că ele sunt nisce paria tocmai
se pertr&cteze datorinţele, ce se impun cle­ dâcă fiă-care renunţând să-şi facă dreptate
44
bune să alcătuesoă drojdiile poporului ma­ rului român gr. cat. în acestea dile de grea Foia oficiosă „Wiener Zeitung pu­ el însu-şl, să prepare sâu să dicteze sen­
ghiar. încercare . blică numirea d-lui cons. Pompe de con­ tinţe, se va înclina înaintea legii. Pentru
11
„Ori cum ar fi, în ambele caşuri ar Rog tot-odată on. jurnalistică română silier aulic. RepeşI particulare anunţă, că a îndeplini opera, ce ’i s’a încredinţat, şi a
sci odată omul clar, de ce să se ţină! 44 să binevoâscă a lua notiţă şi a publica Metropolitul Arcadie a fost numit „Esce- hotărî măsurile neoesară, guvernul are tre­
acest protest. lenţă“, mai dpparte că d-1 Wurfel a primit buinţă de concursul parlamentului' şi de în-
1
Mişcarea clerului român unit. I. Pop, ordinul „Francise Iosif' . trâga sa încredere. El va judeca cabinetul
preot gr. cat. şi not. ;;d. lioc. Prin Cernăuţi circulă soirea, că şi d-nii după actele sale, âr nu după promisiunile
(Din diecesa Gherlei.) al conferenţei. Dr. Sk-. dl, director Wiedman şi 2 detectivi sale. (Cetirea declaraţiunei guvernului este
Sfin-Nicora, 23 Iunie 1899. ar sta în preajma unei distincţiuni. aplaudată de stânga şi centru).
Onorată Redacţiune! Vă rog a da * Boche (socialist) desvoltă o interpe­
Din Bucovina.
loc în prea preţuita foiă „Gazeta Transil­ La o pedâpsă de tot draconică sunt lare asupra politicei guvernului. El acusă
41
vaniei rândurilor următore: (Pressa vienesă despre conferenţa deputaţilor români. supuşi o parte din tinerii români cari au guvernul, că era un cabinet de luptă, un
— Un comunicat oficios. — Distincţiuni — Prigoniri.)
In 20 Iunie s’a întrunit în sinod fcrac- participat la demonstraţiunea din 17 Aprilie guvern de desfidere. (întreruperi prelun­
tual de primăvară, în parochia română gr. „Neue Frci'e Presse din 22 Iunie a. o. n. a. o. N’a fost destul ou pedepsa horendă gite). — Mirmau (socialist), atacă cu vio­
J
cat. Feldiâra, preoţimea din tractul proto- primesoe din Cernăuţi următorul raport te­ în bani, plus espulsare dictată de dictatorul lenţă pe generalul de Gallifet. — Launes-
popeso al Buzei (diecesa Gherlei). După legrafic: Erî a avut loc, cum ni-se comu- Widmann, n’a fost de ajuns cu relegarea sau este rachiămat la ordine. — Viviani
serviciul divin, se constitui în şedinţă ordi­ nioă din Cernăuţi, a doua adunare a de­ pusă la cale de sacrosadnl Skedl, n’a fost declară, că amicii săi vor sprijini cabine­
nară, şi-a ales un notar adhoo al şedinţei putaţilor români din dieta ţârii şi camera destul nici cu cercetarea, care decurge tul în contra reacţiunei cesariene şi cle­
şi după pertraotarea agendelor oficiose, imperială, în care s’a discutat situaţia Bo- înaintea tribunalului, nu: tote acestea au ricale.
prescrise în regulamentul diecesan, s’a fă­ mânilor din Bucovina, provocată prin ati­ fost prea puţine pedepse pentru a satisface D-1 Waldeck-Rousseau pronunţă un
cut o propunere din partea on. Petru Che- tudinea guvernului local. La discuţiă au dorul de răsbunare al unor omeni mici de discurs întrerupt adesea de aplausele stân­
resteşiu, preotul Buzei, despre ajutorul de luat parte deputatul din camera imperială suflet. Ni-se, comunică acum din sorginte gei şi sgomotul dreptei.
stat şi autonomiă, cari cestiunî preocupă acjl Dr. George Popovicî şi deputatul din dieta sigură soirea, că d lor stud. juris. E. Slu- Preşedintele consiliului cjice, că este
întrega inteligenţă clericală română şi Zia­ ţării Dr. Iaucu cav. de Flondor, cari au janslci şi E. Antonovid, cari au făcut paşii adevărat, că miniştri au vederi deosebite
ristica nostră. pledat pentru eşirea deputaţilor români din necesari legali pentru a fi înscrişi la uni­ asupra număroselor puncte politice şi eco-

Oa conclusiune la comparaţia d-lui micşorâză capitalul; în contabilitate, aceste trecere în registe, oi desteritatea de-a ra­ am arătat raţionamentele de trecere şi am fă­
recensent între dupla franoesă şi italiană, salare arată o pierdere, chiar contul Salare, ţiona în esenţa contabilităţii. cut şi conclusiunea, că deşi e corect a-se face
îi spun, că pentru a compara două lucruri, dâoă se portă separat, se încheie prin pier­ La orî-ce afacere esistă pierdere şi trecerile direct în contul capital, deşi tot aşa
prima cerinţă este, ca să le cunoscem pe dere, dâr din punct de vedere al econo­ esistă profit. Acestea din punct de vedere de corect aritmetic ar fi de a-se trece direct
amendouă. miei, salarele sunt nisce spese productive, aritmetic se pot trece direct în contul capi­ în contul Pierdere & Profit, totuşi din causă,
Ou privire la observările d-lui recen­ căci fără munca personalului nu se p6te tal, se pot detaşa două conturi subordinate că în chipul acesta ar fi prea complicat C°,
sent faţă de esplioarea relaţiunilor dintre realisa nici un fel de profit. Dâcă o bancă contului capital şi anume unul de pierdere Capital, eventual OL Pierdere & Profit, de
conturile din Maestru am să observ, că eu dă bani împrumut, atunci interesele în sen­ şi altul de profit, sâu unul singur combi­ aceea se recomandă o detaşare continuă a con­
nu recomand contabilitatea aşa numită sul contabilităţii produc un profit, âr dâcă nat de pierdere & profit, în care se pot turilor pentru & avâ evidenţă mai mare în
americană, după cum i-se pare dumnealui, ia banca împrumuturi, aceste interese pro­ trece în decursul anului tote spesele, inte­ contabilitate la o afacere comercială.
ci folosesc un Maestru tabelar, pentru a es- duc o pierdere, resultă deci, că într’o afa­ resele active şi pasive direct,, sâu în fine Astfel am documentat în broşura mea
plica mai limpede esenţa contabilităţii; oât cere este şi pierdere şi profit. din contul Pierdere & Profit se pot detaşa esactitatea aritmetică^ eovaţiunea continuă
despre formele diverse de contabilitate, Este deci natural, ca esplieând circu­ mai multe conturi subordinate acestuia d. e. a circulaţiunei capitalului într’o afacere,
este lucru de-a doua mână, decă aplică laţia capitalului să distingem bine pierde­ Spese, Interese-scont, interese-depunerl, sa­ am arătat esenţa acestei circulaţiunl, şi în
cine-va un metod sâu altul. Cine cunosce rea şi profitul şi chiar să le separăm pen­ lare etc., cari t6te între ele sunt coordinate broşurs, care va urma, va găsi ori şi cine
esenţa nu se va împiedeca de formă. tru o lămurire completă, câud vrem să ini- şi se balansâză prin contul Pierdere & Pro­ o afacere completă trecută în contabilitate
Contabilitatea trebue considerată din ţiăm pe cine-va în esenţa contabilităţii. Chiar fit. Acâstă esplicare naturală e menită a după praxa actuală.
multe puncte de vedere, dâr cu deosebire de aceea la un cas, ce se va lucra com­ limpeeji esenţa contabilităţii, şi pentru un Prin urmare esplicaţiunile amănunţite
din punct de vedere aritmetic, şi din punct plet după metodul frances sâu italian în contabil, care cugetă, pentru un contabil, care asupra perderei şi a profitului sunt nece­
de vedere economic. OrI-ce micşorare a broşura, ce o voiii publica peste cât.ă-va vră să facă teorie, nici nu mai pote se fiă sare şi au fost pe deplin dooumentate din
capitalului se numesce din punct de vedere vreme, voiă face la urmă o raţionare In­ lucru de discuţiă. punct de vedere aritmetio. Acesta mi-a şi
al contabilităţii o perdere, un minus şi ori troducând tot acel cas şi într’un Jurnal- Nu era de lipsă, ca d l recensent să fost scopul, âr cestiile de practică, ca nisce
ce mărire un profit un plus, deşi în reali­ Maestru tabelar şi cu intenţiâ voiii des­ spună, că nu e practic, ca să calculezi din ceştii de tot uşore, vor urma în broşura
tate din punct de vedere al economiei na­ chide două conturi separate, unul pentru cas în cas pierderile sâu profiturile, căci a doua.
ţionale lucrul trebue altfel conceput. Plă- pierdere şi altul pentru profit, ca astfel acâsta am spus’o, chiar şi în broşură, unde Nu am crecjut nicl-odată, că chiar şi
tesce d. e. o bancă salare personalului, acela, care va studia cursul meu de con­ am făcut analise amănunţite, şi unde am unui specialist, cum se pare, că este d-1
•e forte natural, că prin acâstă plată se tabilitate sâ-şl câştige, nu un şablon de arătat esenţa perderei şi a profitului, unde recensent, esplicarea acâsta necesară şi