Page 63 - 1899-06

Nr. 182.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI, Pagina 3.

nomiee, dâr, că, au un scop superior tuturor ale oraşului au fost Varas, Vrassio şi Sa- tut din limba francesă, pe care şi eleve ^ e se va îngriji comitetul. Beuturi cu pre­
lr
■certurilor: acela de a întruni pe toţi repu­ xopolis. începătore o pronunţă corect şi frumos. De­ ţuri moderate vor sta la disposiţiă. Supra-
blicanii. Fiă-care ministru repreeentă u d plin mulţămitor s’a dovedit apoi şi progre­ solvirile şi ofertele se primesc cu mulţă-
Plătirea dcărei prin postă. O foiă
ideal republican. Ministerul şi-a luat deja sul din musioă şi piano şi din celelalte mită oăreia ’i se va da espresiune şi pe
poştală de specialitate publică soirea, că
ore-carî răspunderi, dâr socotesce, oă pen­ limbi: germană, englesă, română, precum calea publicităţii.
ministeriul de oomeroiă a pregătit un plan,
tru a merge mai departe, este nevoiă de şi din sciinţe.
după care plătirea dărei să se pâtă face
un apel cătră parlament. Nici un mi­
pe viitor şi la oficiile poştale. Un tată ucigaş. In Alba-regală s’a .AX. -VI S_*)
nister nu pote să tolereze acte, ce par, că
întâmplat alaltăeri o crimă fiorosă, căreia
fac se crâdă, că armata nu vrâ să se ri­ La încllisore. In 22 1. o. colaborato­ Deoreoe n’au răspuns tote reuniunile
i-au că4ut jertfă 6 vieţi omenesc!. Mun­
dice, ca judecător al politicei. Oratorul rul „Trib. Pop. , d-1 Em. Măglaş, a întrat de oântări şi musică, şi corurile ţărănesc!,
14
citorul dela calea ferată Iosif Jambor, în
speră, că nu va ave nevoiă ,.să ia măsuri îu închisorea de stat din Seghedin, pentru la apelul meu referitor la adunarea date­
verstă de 36 ani, şi-a trimis nevasta de
mai severe. a-şi face osânda de două luni, la care a lor privitore la ele, îmi iau voiă a ruga
aoasă şi în timpul absenţei ei a comis ur-
A cerut concursul generalului de Gal- fost condamnat pentru un articul publicat de nou pe conducătorii şi dirigenţii respec­
mătârea eru4ime: A luat nn revolver şi
iifet mai cu semă, pentru-că nu esistă ge­ în numita foiă. tivi să binevoiâscă a-mi trimite aceste date
mai întâiii a îndreptat un glonţ în contra
neral, care să se fi înclinat mai repede îna­ cât mai curând.
Bucuria în familia Ţarului. Din sa, care însă nu l’a omorît îndată. El a
intea constituţiei. Guvernul şi-a luat o sar­ Datele de cari am lipsă se află publi­
Petersburg se anunţă, că împărătesa Ale­ avut atâta timp, ca rând pe rând să omore 11
cină grea şi camera scie cum vrâ să o cate în „Gazeta Transilvaniei Nr. 75, „Tri­
xandra Fedorowna a dat alaltăeri nasoere prin glonţ pe cei 5 copil ai săi, dintre cari 14 14
urmărâscă. buna şi „Tribuna Poporului Nrii 80,
unei fetiţe. Nou născuta mare ducesă a 3 nu se sculaseră încă din pat. La urmă 44
Ordinea de 4b aprobând deolaraţiu- „Foia Poporului Nr. 17, „Pâia Diece-
primit numele de Maria. după ce li-a stins astfel la toţi cinci viaţa, 44
nile şi actele guvernului, este adoptată eu sană Nr. 16 a. c. eto.
a luat un briciîi şi şi-a tăiat beregata —
283 voturi contra 253*). (Aplause la stânga). Starea semenăturilor îu România. Braşov, în 15 (27) Iunie 1899.
însă cu tote acestea n’a murit, decât după
Din raporturile oficiale, sosite la ministe­ Timotei Popovicî,
ce a fost dus la spital.
riul român de interne despre starea în tim­ prof. de mus. la gimn. rom.
SOIRILE DILE1. pul dela 5 — 14 Iunie st. v., se vede o în­
i
semnată îmbunătăţire. In acest interval au C o n v o c a r e .
— 16 (‘28) Iunie. L i t e r a t u r ă .
fost ploi în totă ţâra. In cele mai multe
Adunarea generală a despărţământu­
Sănetatea monarcliului nostru este judeţe sămănăturile s’au îndreptat, îu unele Din Istoria lumii, „tălmăcită de
lui XXIV (Mureş-Vaşarheifi) al „Asocia-
acum apropo pe deplin restabilită. Ou tote sunt bune. Compromise au rămas în jude­ preotul Constantin Morariu din cartea nem-
acestea medicii i-au recomandat, ca. timp ţul Covurlui, Ialomiţa, Neamţu şi Teoucifi. ţiunii pentru literatura română şi cultura ţâscâ a D-rului Th. B. Welter şi întoc­
14
de trei săptămâni să se reţină dela orl-ce In judeţul Brăila orzul e cu desăvîrşire poporului român se va ţinâ în acest an mită pentru folosul poporului român din
Bucovina , a apărut în editura „Deşteptă­
44
muncă spirituală. In timpul acesta monar- perdut. Porumbul s’a îndreptat pretutin­ la Nasna de Murăs (Nâznânfalva) în localul rii din Oernăţi: partea a doua. Ea este
44
chul va fi înlocuit la diferitele serbări său deni. In unele judeţe, ca Băcău, R.-Sărat, şcolei gr. or. la 16 luliu s. n. 3 ore p. m. scrisă tot atât de bine şi de uşor, ca şi
acte de archiducele Francisc Ferdinand. Roman, Teleorman, Vlaşca, porumbul e ou următorul: partea întâia, care a avut şi la noi mare
Se mai anunţă, că medicii vor să trimită bun, îu altele, ca Teeuoiă, mai mediocru. Prog-am: 1) Deschiderea adunării trecere mai ales printre popor. Preţul 50
cr. (plus 5 cr. porto.) — Cu acelaşi preţ
pe Majestatea Sa în Gastein. Viile sunt în general bune şi pomii pro­ prin vice-preşedinte. 2) Raportul comitetu­ se mai pot căpăta dela Tipografia „A. Mu-
lui. 3) Raportul oasarului. 4) Alegerea co-
mit mult. reşianu şi câte-va esemplare din partea
44
Muncitorii şi eserciţiul militar. misiunii pentru înscrierea de membri noi,
S’au aucjit adese-orî plângeri din partea Mortea metropolitului - cardinal incassarea taxelor dela membri vechi şi noi, întâiă, adăugând şi pentru aeâsta 5 cr.
porto.
■proprietarilor de pământ, că muncitorii Sclionborn. Din Yiena se anunţă, că con­ şi pentru censurarea raţiunilor. 5) Rapor­ *
sunt chiămaţl la esereiţiul militar şi pe tele Schonborn, episcopul-cardinal din Praga, tul acestei eomisiuni. 6) Stabilirea budge­ Monografia Comunei bisericescl
timpul secerişului, prin ceea-ce au avut a răposat. Se 4ice, că jumătate din averea tului pe anul viitor. 7) Solvirea premiului române gr. or. din Cetatea Braşo­
pagube simţite atât proprietarii, cât şi sa a lăsat’o colegiului ceh din Roma, 7 de 5 fl. acelui docente din raionul acestui vului. Ou ocasiunea sfinţirii bisericei nouă
din centrul Braşovului, cu hramul Sf. Ador­
4
muncitorii. Ministrul unguresc de agricul­ parte reuniunii de construcţiuni cehe „Dom , despărţământ, care va produce atestat mai miri, a apărut un volum, conţinând Mono­
44
tură a încuuosciinţat acum reuniunile eco­ âr restul urmaşului său, cu condiţia de a bun dela senatul şcolastic vidimat de proto­ grafia acelei comune bisericesoi dela anul
nomice, oă de aici înainte aşa numiţii „re- continua opera umanitară a decedatului. popul respectiv, că a instruit mai bine prun­ 1786 pănă în 4i de ast&4l. Aoest volum
ua
servişti nu vor mai fi chiămaţl la eser- cii în altoit. ) Eventuale disertaţiuni, cari s’a compus şi publicat de d-1 protopop
44
K
ciul armelor pe timpul secerişului; dâcă Serbâtorirea unui poet şerb- Du­ sunt de a se insinua cel puţin cu 24 6re Bartolomeiu Baiulescu cu spesele Comi­
însă totuşi va fi neapărată lipsă de a fi mineca trecută s’a serbat jubileul de 50 înainte la presidiu. 9) Alegerea a 2 tetului parochial şi conţine, pe basa a
118 documente vechi şi nouă originale,
ohiămaţî, ministrul comun de răsboiii va d9 ani al poetului sârb Ioan Smaj-Jovano- delegaţi, cari să represente desperţământul date nu numai de interes local, ci şi de
lua în drâptă considerare petiţiile munci­ vid. La acest jubileu au luat parte admi­ la adunarea generală ordinară. 10) Even­ interes general româneso, precum :
torilor, cari cer absolvarea lor de sub eser- ratori ai bătrânului poet din tote ţările lo­ tuale propuneri şi interpelări. 11) Defige- înfiinţarea comunei mixte bisericescl
oiţiul de arme în acest timp. Disposiţia cuite de Şerbi, din Serbia, Croaţia, Slavo­ rea locului, unde să se ţină adunarea gene* în cetatea Braşovului cu biserica Sf. Tre­
aeâsta va face de sigur mare bucuriă în nia, Ungaria, Bosnia şi Herţegovina. Au rală ordinară a despărţământului în anul ime ; fasele procesului pentru limba româ-
■cercurile moşierilor şi ale muncitorilor. asistat de asemenea representanţii reuniuni­ viitor. 12). Alegerea directorului despărţă­ nâscâ în acâstă biserică şi administrarea
lor sârbesci din Mostar, Serajevo, Budapesta, mântului îu locul răposatului director P. ei; înfiinţarea unei comune bisericescl cu­
România şi Congresul orientaliş- rat românâscă; înfiinţarea unei şcole ele­
Timişâra, Travnik, Tuzla, Zimon, Novi, mentare în Braşov-cetate cu cei mai re­
tilor. Ministerul român al instrucţiunei pu­ 0. Domu Vasile Hossu.
Eszek, Vincovce, precum şi representanţii numiţi profesori; înfiinţarea gimnasiului
blice a delegat pe d-nii Y. A. Ureche, Gr. La acâstă adunare se invită toţi
tinerimei academice şi universitare serbesci românesc şi a şcolelor medii gr. or. din
Tocilescu şi Holbau, spre a-1 representa la membrii despărţământului, precum şi toţi Braşov; înfiinţarea Gremiului neguţătoresc
din Petersburg, Belgrad, Paris, Yiena, Bu­
congresul orientaliştilor, oe se va ţine vara . binevoitorii şi sprijinitorii culturei române. român, a Casinei române din Braşov, cur­
dapesta, Graz, Innsbruck, Cernăuţi, Agrarn ;
aoâsta la Roma. Pentru comitetul cercual: gerea unui al doilea proces pentru bise­
afară de aceştia au participat între alţii rica Sf. Treimi, şi clădirea nouei biserici.
Rîoiul de Câmpiă, 24 Iunie n. 1899.
Numele Orăştiei. Primarul Orăştiei representantul şcâlei superiore din Belgrad Preţul acestui volum tipărit pe hâr­
44
44
„pe basa unor studii speciale istorice a re­ Gija Gersiă, secretarul „Matiţei serbesci Ioan Pantea, loan Man, tie mare în 8° având 276 pagine cu 11 fo­
a
comandat ministrului drept nume oficios din Neoplanta Toma HadzsicI, academicia­ vice-preşedinte notar. tografii se pune în vân4 re îu folosul no­
uei biserici cu preţul redus numai de un
al oraşului: Szâsz-vâros, ca numiri secun­ nul diu Belgrad I. Georgevici, preşedintele
floren. Opul e depus spre vân4are la libră­
ar
dare Broos şi (Orăştie. Numirile mai vechi reuniune! 4i işth° sârbi din Belgrad I. Petreceri. O petrecere de vară se ria I. Ciurou, la firma nepoţii Eremias şi
r
Tansanovici, fost şi ministru sârbesc etc. va arangia în Iclănzel la 11 Iul. n. c. cu oca- la Epitropul bisericei Teodor Spuderca.
*) In telegrama nostră de erl s’a dis gre­ — cu totul la 600. Din incidentul acestei siunea adunărei despărţămâutului XXV al Se recomandă fiă-cărui cetitor român.
şit 8 voturi.
serbări, Croaţii au făcut, demonstraţia în Asociaţiunei, precum şi o petrecere popo­
contra Sârbilor, eşind la ivelă şi de rândul rală şi producţiune a coriştilor plugari. In
NECROLOG. Silvia Bichicean nâsc
acesta animosităţile regretabile. Bătrâ­ pause se vor juca „Căluşarul şi „Bătuta
u
44
singura esplicare scienţifică să-i producă Ardelean, soţia a d-lui paroch din Nereu,
nul poet JovanovicI este în vârsta de 66 Venitul curat e destinat în favorul şcolei
atâta bătae de cap, încât să aducă esem- a răposat în 4 (16) Iunie în anul al 25-lea
ani, s’a născut în Neoplanta (Ungaria). de acolo şi al despărţământului Asocia­
plul acela cu scăderea său urcarea preţu­ al etăţii şi al 6-lea al căsătoriei. O jelesce
ţiunei. Romul S. Orbean, preşedinte ; V Suciu
lui de mărfuri. Tocmai acâstă împrejurare General condamnat. Din Nizza se v. preşedinte I, Boeriu, casariu V. Vlassa se­ întristatul soţ cu un fiu al său, păriuţii
denotă o neorientare în ceştii teoretice. telegrafâză, că generalul Giletta, arestat sub Ioan şi Axenia Raica şi numărose rudenii.
cret. Drd. V. Maior, secret. U ; Al. Precup,
Apoi n’a băgat de semă d-1 recensent, că bănuiala de spionagiu, a fost condamnat la — Fiă-i ţărîna uşoră!
controlor. Intrarea : d9 personă 1 fl., de fa­
■eu nici n’am numit marfa, nu am spus ce închisore de 5 ani, la pedepsă în bani de
milia 2 fl. începutul la 2 6re d. a. Mân­
fel de marfă, nu am fixat nici cantitatea, 5000 şi la suportarea cheltuelilor de proces. SI I ¥ li U S li.
cările rămân în grija familiilor, âr vin şi
ci am esprimat valorea în cifre, fără a Frumosa Parisului. In Paris s’a
Subscrieri de acţiuni la institutul bere cu preţ moderat se va afla la dis-
aminti în ce bani e esprimată acâstă va- 1 ţinut 4ilele trecute un aşa numit „concurs
a
de credit şi economii Hâţegana , oe se va posiţiă.
lore. Un lucru firesc pentru teoriă, căci ri * a de frumseţă , în care premiul prim l’a câş­
44
înfiinţa în Haţeg în locul „ Asociaţiunei de
numai în chipul acesta se pote face teoria. Altă petrecere de vară se va arangia tigat d-şora Dortizal Jeanne, membră a
44
anticipaţiune şi credit cu acelaşi nume, se
Am presupus chiar, că tot ce am cumpă­ Duminecă îa 4 (16) Iulie c. în spaţiosa teatrului Vandeviile. Portretul fericitei dame
mai poc face pănă în 30 Iunie st. n. O ac-
rat, am şi vândut, odată numai cu profit, sală a şcolei române gr. or. din Nasna. Ve­ este espus acum în tote vitrinele din Paris.
ţiă este de 50 fi., din cari la subscriere
âr în caşul al doilea numai eu perdereşiîn nitul curat e destinat în favorul şcolei. în­ Părul ei brunet cade în valuri de bucle
sunt a se plăti 10°/ adecă 5 fi. plus 2 fl.
fine în caşul al treilea la o vene)are am 0 ceputul la 6 ore p. m. Intrarea de personă creţe, ochii ei visători sunt de-o vrajă nes­
spese de fondare. Restul se va plăti în
fixat un profit şi la o altă vân4are o per- 80 cr., de familiă mai mare decât de 2 pusă, faţa ei regulată este de-o clasică frum­
rate. Subscrieri se pot face şi la adminis­
dere. Aceste plusuri şi minusuri le-am tre­ pers. 2 fl. Comitetul arangiator: Nie. Mane- seţă. Farmecele şi spiritul ei au cucerit
traţia 4iacului nostru.
cut în CjL Capital, seu, ceea ce e tot atât, guţiu, p.-presb.-preşedinte ; Ioan Pantea, pa- momentan inimile esperţilor judecători. La
s’ar fi putut treoe perderea în debitul con­ concurs au luat parte dame italiene, spa­
In Institutul Vautier din loc s’au roch,-v.-preşedinte I., Filip Pop paroch-v.-
tului perdere & profit, âr profitul în cre­ terminat dhele acestea esamenele dela sfir- preşedinte II., I. Bârsan, paroch-secretar., niole, americane şi berlinese.
ditul C.1 perdere & profit, său în fine un şitul acestui an şcolar. Cine a avut oca- Bas. Hodoşiu, paroch-easar., St. Russu, pa-
lucru de sine înţeles pentru un teoretic, că siune să asiste la aceste esamene s’a putut roch-controlor. *) On. Redacţiunl dela tote jurnalele sunt
jse puteau deschide două conturi separate, respectuos rugate a reproduce acest avis.
convinge de interesul mare, ce-1 portă d-ra Petrecerei va premerge şedinţa adu­
unul pentru perderi şi altul pentru pro- Vautier pentru problema educaţiunii şi a nărei generale a despărţământului XXIV.
ifit etc. instrucţiunei fetiţelor. îndeosebi e de re­ (Mureş) al „Asociaţiunei *. Familiile sunt Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
1
(Va urma.)
marcat progresul, ce se face în acest insti­ avisate la provisiunea proprie. Pentru cuar- Redactor responsabil: Gregoriu Maior.