Page 65 - 1899-06
P. 65
BEOACŢIUNEA, „gazeta* iese în flâcare ţi.
AMStrafliiiea şi Tipografia. AOonamente pentru Anstro-Ungarla:
BEAfOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe ş6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şise
UfSERATE se primoso Ia AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
KflfSTRÂŢltlHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
unmitârolo' Birouri da onunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: H. OiiVos Naehf. oiele poştale din întru şi din
«ax. Auşonfeld AErnerlOh Loiner. afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sohaiek. Rudolf Mosse.
A.Oppfellk» Naehf. Anton Oppolik. B Abonamentul pentru Braţtv
InBudapesta: A. V. Bolilber- idmtnisiraftunea, Piaţa nrnrt
Iţor, Eksţeln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etaşit
Ibnrg.- Harolyl 4 Uobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
i PREŢUL 1NSERŢIUNILOR : o ae- luni 5 fl., po trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond po o oolână 6 or. Cu dusui în casă: Pe on ar
şi 30 or. timbru pentru o pu- 12 fl., po 6 luni 6 fl., pe trei
“ blioare. — Publicări mai doso luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inaorţiunile
seriă 10 or. sdu 30 bani. aunt a se plăti înainte.
Nr. 133. Braşov, Vineri 18 {30) Iunie.
Frământările în Francia. canii roşii 'şi socialişti Millerand şi Pentru el au votat: 261 republicam tat de dieta ungară o sumă atât de mare
R audia. (dintre cari 77 progresişti, 158 ra pentru învăţământul poporal — maghia-
r
Tofce plivirile -sunt aţintite ac^î Şi «eu t6tă acesta compunere a dicali şi 26 socialişti) şi 1 membru risâtor.
asupra evenimentelor din Francia, ■cabinetului din tdte elementele, a- din drâpta. D-lui Wlassics, faimosul ministru al şi
unde a treia «republică trece prin ■oesta era aprope se fia spulberat de De aci încolo însă va fi greu mai faimosului şovinism de rassă maghiar,
crisa cea mai periculbsă din câte furtuna. ce s’a ridicat contra lui în tatea cea mai mare pentru noul ca aşa se vede, că nu i-a fost destul cu atât.
le-a străbătut până acuma. Eşi-va ea şedinţa de Luni, din partea antire- binet şi se va vedâ în curând, decă El cere alte mii pentru a organisa printre
victoridsă <diutrenea? Acdsta este în visioniştilOr duşmani ai Evreului va fi destul de dibaciu şi norocos, Românii şi Rutenii din Marmaţia scole po
trebarea eea unare a cjilei. Dreyfus, între cari, pe lângă cei 39 ca să potă duce în împlinire ceea-ce porale maghiare, âr ministrul de finanţe ’i
De câţî-va dani organismul dei •de naţionalişti şi antisemiţi şi pe se numesce: lichidarea afacerei Drey face pe voiâ şi-i dă suma frumuşică de
stat al Franciei'isste sguduit de nisoe lângă cei 78 de monarchişti, se aflau fus. De-ocamdatâ atacurile îndrep 96.000 florini din visteria statului, par’ că
frig urî îndrăcite, ce ’i le-a carnsat' şi 108 republicani progresişti de co- tate de pressa antirevisionistă contra i-ar da o din buzunarul său.
veninul ‘infiltrat fincetul cu încetul de Mrea Hui Măline şi socialişti. lui, au crescut în vehemenţa lor. Motivele? La ce mai trebueso mo
nenorocita -afacere Dreyîus. Cu mare; iDeja la deschiderea şedinţei Rochefort acusă în fâia lui pe mi tive! E de ajuns să cjică Wlassics, că din
temere -se supraveghiăză din partea noiil cabinet a fost întâmpinat din niştri, că ar fi conjuraţi germano- punct de vedere al „marilor interese na
stăpânirii tremt&rcerea în Francia a «partea unor socialişti cu strigarea jidanî, ăr faimosul Dărouledo striga
căpitanului, care a fost deportart pe ‘de .„’trăescă comuna", şi în tot tim- în „Gaulois", că tot ce a vorbit mi ţionale maghiare" este de neapărată tre
buinţă maghiarisarea Marmaţiei, mai ales
insula dracului, i In jurul întrebării, ipul cât a cetit ministrul-preşedinte nistrul preşedinte n’a fost, decât o însă a Românilor şi Rutenilor, cari locuesc
când fi unde va debarca Dreyfus, • declaraţia guvernului, a fost între preamărire a lui Dreyfus, şi numesce
se ţine «cel >mai .mare secret. Numai rupt --de strigările cele mai vehe- ministeriul un „sindicat de mişei" în acea parte de ţâră, pentru-ca ministrul un
guresc de finanţe să deschidă baerele pun-
ce
patru-căneî omeni, se 4i i fiei-u des imente din sînul oposiţiei. Culmea contra cărora trebue se se reunăscă
pre asobsta^şi asemeni mesurî-estreme, declaraţiunei a fost, ca guvernul va toţi omenii cinstiţi, şi aşa mai de gei statului şi să-i numere banii meniţi pen
"'j jaxl -.ţine -ascuns înaintea publicu ■face se se respecte constituţia şi se parte. tru maghiarisare.
lui, itrefeue îae soia, cu tobe că pateu- -se potă termina în deplină libertate Mare ingeniositate nu i-a trebuit d-lui
In mijlocul unei astfel de tur- Wlassics pentru aşa ceva. Dâr cu t6te
4ecî şi cinci dintre supremii judecă-; opera •.justiţiei. Waldeck-Roussean a burarî a spiritelor în totă ţera, eând
tor! .ai -Franciei au cerut unanim «mai ..accentuat în deosebi, că ţinta şi tendinţele contrare republicei sunt acestea foile ungurescl îl glorifică şi-l apo-
cassarea sentinţei consiliului de ree- noului cabinet este de-a uni pe toţi aşa de tari şi de pronunţete, se oere teosâză, par’c’ar fi săvârşit cea mai ilustră
boiu, în urma căreia fusese condam republicanii şi că el nu va pute su în adever mare dibăcia şi energia faptă a timpului modern. Fapta acesta —
nat înainte >eu patru ani şi aducerea feri, cum nu va suferi nici un gu dela guvernul de faţă, ca să-şî potă elice „B. H." — este „o nouă gloria a poli
şi înfafişarea lui .înaintea unui nou. vern, nisce lucruri, cari ar pută se realisa programul. ticei culturale a lui Wlassics, âr pentru ca
u
tribunal militar la Rennes. Aşa de nască ap&rinţa, ca şi când armata binetul Szell este o poddbă .
mare este der temerea de mişcarea, ar voi se se facă judecător peste Luna viitore, când va avă să Ii stă omului mintea în loc cetind
. ce o pete produce chiar şi numai politică. ..A mai adaus, că ministe- se judece a doua oră Dreyfus la astfel de apreţierl asupra unei politice, din
i faptul soskii .escortei, care a-e&duce riul. este decis a câştiga respect tu ■Rennes şi când eventual guvernul care lipsesce cu desăvârşire basa morală şi
, pe Dreyfus în .ţâra. turor juriadicţiunilor şi că de aceea va fi silit a lua măsuri contra unor care urmăresce ţînta cea mai detestabilă :
oficerî superiori implicaţi în afacere,
Sub .a&bsta grozavă presiune af a cerut coaicnrsul lui Callifet, fiind desnaţionalisarea.
«pasiunilor, ce agită poporaţiunea că nn s’a aflat nici un general, care va decide păte şi asupra vitalităţii Avem însă totuşi un profit din ase
;
;
terii pro şi contra .şi o împart în' se ifi;: fost imai gata a-se pleca înain republicei In tot caşul este greu de meni apreţiărl: suntem adecă puşi în cu-
a prevedâ, ce va mai pute .aduce.
două tabere mari -.-aprope egale, a tea constituţiei; a încheiat cu decla noscinţa, că maghiarisarea este considerată
.amicilor şi ,-a contrarilor re vi saunei rarea, că a luat o mare problemă ac}î de cătră şoviniştl ca o „gloria* şi o
procesului lui Dreyius, s’a aflat şi .asupră-şl, der îşi va face pe deplin Maghiarisarea Românilor şi Ruteni npodobă* a cabinetului d-lui Szell, care şi-a
noul ministeriu 'Wâîdeck-Rousseau, •datoria. inaugurat activitatea cu „legea, dreptul şi
care s’a presentat ILukî pentru prima Noul cabinet a putut se iese cu lor din Marmaţia. dreptatea" — ungurâscă!
•oră ..înaintea camerei francese.. Cu faţa curată şi învingător din învăl- (Alte 96,000 florini.)
mare greu s’a format .acest cabinet măşală numai, după-ce a intervenit A făcut o mare surprindere chiar şi
printf’o coaliţia din tobe colorile re ■cu totă energia şi autoritatea în fa în cercurile şoviniste maghiare, eând în Comitetul central săsesc.
publicane, începând <dăla- neînduple vorul fui distinsul şi încărunţitul primăvara anului curent oorpurile legiuitore In 27 Iunie n., ne spune „Sieb. d.
catul general de cavaleriă Gallifet,• republican Brisson accentuând, că ungurescl au votat, afară de budgetul anual Tageblatt" din Sibiiu, comitetul central să
care .a suprimat cu fier şi sânge vot&ză pentru acest cabinet, fiind-că obicinuit al instrucţiunei publică, încă 1 mi sesc a ţinut şedinţă, care a fost forte nu-
rescola < Comunalilor., şi trecend la vră se apere republica, care se află lion florini pentru înfiinţarea de scole de stat măros cercetată, fiind de faţă 27 membri
republicanii moderaţi iWaldeck-Ro- în pericol!. Astfel, a învins guvernul printre naţionalităţi, ou scop vădit de ma- din diferitele cercuri săsesoî $i 8 deputaţi
usseau şi Delcasse pană ila republi eu -o majoritate -de 26 de voturi. ghiarisare. Nicl-odată pănă acum nu s’a vo dietall saşi.
FOILETONUL „GAZ. TRAN6". în mod .mechasfic _ {^ice, că 2 a rămas 1. adunăm unimile sepa- II. începem adunarea deci- că cu deosebire adiţiunea I. are părţi prac
a ss
„la mână". rat etc. milor etc. tice şi e o bună controlă de-a aduna sume
f. 4 7 9 4 7 9 mai mari, chiar şi la băncile nostre.
Rgspnns ila o recensiune. In -chipul acesta ae îînvaţă în mod „ 6 7 7 6 7 7
meehanie adiţiunsa şi se icapătă suma co „ 3 5 6 3 5-6 Dâcă acum s’ar afla cine-va, care să
De prof. I. C. Pnnţu. rectă de f. 451-2. Vin eu şi mă întreb, ce susţină, că se mulţămesce cu adiţiunea me-
; . . 2 2 unimile 1 9 . cjecimile
(Uţmare.) raţionare s’a făoet asupra sistemului de- 1 9 . deeimile . 2 2 unimile chanică, şi că duce la resultat bun, şi că
Ou acâstă ocasiune mă văd -silit ,a cadic al nutnerilQr, asupra pssiţiunei deca- 1 3 . . sutimile 1 3 . . sutimile esplicarea posiţiei decadice a cifrelor în
:&duce un esemplu de tot simplu din do dica ete. Răspunsul va fi : ^nid,o raţionare ?" f . 1 5 1 2 1 5 1 2 curcă lucrurile, i-aşl răspunde, că nu scie,
ce spune. Din contră făcendu-se raţionarea
meniul aritmeticii pentru a face mai mare j III. începem adunarea sutimilor etc.
Esemple de ac€,stea se pot #dace ou se învaţă ceva, şi după ce ordinea decadică
;
■infcuiţiune şi pentru a putâ arăta deose-; 4 7 9
-sutele, la mulţiplicaţnme, la diviziune, la e înţelâsă pe deplin, ne luăm refugiul la
biraa între o sci un Utoru în mod meehanie 6 7 7
■fracţiuni şi aşa mai departe. Felul acesta 3 5 6 ceva practic, la ceva meehanie.
şi a eci un lucru raţionat Un sens scienţifie.
■meehanie de traetare,nu ascute mintea băia 1 3 . . sutele Tocmai cam în chipul acesta am făcut
Esemplul de faţă va rfi de tot simplu;
tului, nu-1 face să raţioneze, ci din contră 1 9 . decii eu raţionările în esplicarea perderei şi a
o adiţiuue de câte-va sume făcută în mod
îi înearcă capul cu o sumă de lucruri ,me- . 2 2 unimile profitului (nebalansat, căci în praxă se ba-
ace
meehanie, cum 80 £ -<?bîeeifi în scolele chandee, menite a-se da -uitării. De-acoîo şi 1 5 1 2 “ lansâza şi se capătă o singură sumă, care
nâstre.
provine, că apariţia unei .nuli, sâu adunări Arătând în chipul acesta raţionat, eventual e sâu perdere sâu profit) şi la urmă, după
Am .de adunat:
de sume .mai multe, când .trehue să ţinem făcând şi probele de lipsă, orl-şi-oine va în 3e raţionarea am esplicat’o pe deplin, voiă
f. 4 7 9 „la mână* un 12 sâu 14 etc. produce con- ■veni la partea mechanică, la partea de şa
* 6 7 7 fusiune în capetele băieţitor. De aceea în ţelege temeinic o adiţiă de sume, conside
„ 3 5 6 rând posiţia decadică. In chipul acesta va blon, la practioă.
aritmetică trebue făcută raţionarea şi proba
şi capăt suma f. 1 5 1 2 înţelege orl-cine, ori-ce băiat, ce însemnâză In sciinţă nu pradicitatea determină un
de lipsă asupra resultatelor obţinute.
• - G ' Când s’au adunat unimile sâu unii s’a „a ţind la mână", nu va avâ greutăţi şi lucru, ci esenţa ; astfel făcând teoriă ne
căpătat 22 şi anume unimea 2 s’a scris, hr Ca să fiu mai scurt, voiîî indica fără special va avâ uşurinţă mare la multipli- adâncim în esenţa studiului contabilităţii şi
decimea 2 a mers mai departe, să se aduna multă esplicaţiupe gudiţmnea de mai înainte caţiunl .etc. Esemplul de faţă e forte sim acâsta este sciinţa contabilităţii, âr aplica
cu celelalte decimî, sâu cum se o,bieînue£CS Îlî trei cjţupurî; plu şi nu-l mai desvolt aici, constat însă, rea acestei sciinţe la o anumită afacere
