Page 66 - 1899-06

Pagina. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 133—1899.

După-ce preşedintele Dr. Cari Wolff tre cari în 1720 nici măoar una n’avea etc., pentru împământenirea industriilor de După vorbirea de deschidere s’a cons­
& resuscitat meritele a doi bărbaţi distinşi 20,000 locuitori, Braşovul a fost pe atunci fabrici în ţâră, cari oraşe prin cedarea gra­ tituit biroul. Ca puuct prim al ordinei de
cel mai împopul&t, având 16,816 locuitori
ai naţiunei săsescl răposaţi: deputatul die- tuită de pământuri pentru zidirea fabrice Ji a urmat cestiunea introducerii sufragiu­
şi cel mai mare oraş în întrâga Ungariă.
tal al Mediaşului W. Binder şi Iosif Gull lor, prin scutirea industriaşilor de dările lui universal, temă desfăşurată de Dr. Miloş
După aceea urma Buda ou 12,364, Cluşiul
din Sighişora, a cărora memoriă membrii cu 10,472 şi Sibiiul cu 10,116 locuitori. comunale, ba chiar prin subvenţiunî directe Stefanovicî. După o temeinică dilucidare a
comitetului central au onorat’o prin scu­ Sighişora avea 5579, Bistriţa 5307, Me­ caută să atragă pe marii industriaşi pe te- acestei grave cestiuni, oratorul a făcut pro­
lare, s’a trecut la ordinea dilei. diaşul 4382, Orăştia 2388, Sas-Sebeşul 1980, ritorul orăşenesc, şi condus de considera- punerea, ca Slovacii să-şi înainteze grava-
Deputatul dietal Wilhelm Melzer a din contră Pesta 2713, Pojonul 7943, Şo­ ţiunea, că oraşele săsescl ale Ardealului minele lor într’o representanţă la guvern,
pronul 5486, Alba-Regală 3132, Caşovia
raportat apoi amănunţit asupra procederii sunt în stare să-’şl conserve importanţa în în oare să declare, că află absolut necesar
1961, R&ab 7308, Seghedinul 4949, dr Do-
legislaţiunei în cestiunea participării con­ briţinul 8208 locuitori. primul rând prin desvoltarea industriilor introducerea sufragiului universal, ştergerea
fesiunilor din averea comunelor. El a arătat Dâr şi elementul săsesc-german a fost mari, şi anume cu ajutorul de capitale ger­ instituţiunei viriliştilor şi enunţarea, că no­
cu aotele dietei, că proiectul guvernului atunci în oraşe relativ cu mult mai bine mane şi ou ajutorul technicei industriale tarii comunali şi cerouall nu mai pot fi
relativ la legea acâsta (art. de lege 53 din representat faţă de celelalte naţionalităţi, germane perfecţionate de adi, comitetul aleşi în comisiuDile administrative, ca cor-
deoât adi.
1868) a propus, ce e drept, ca cheiă pentru central săsesc recomaudă comitetelor cer- poraţiunl de control.
împărtăşirea confesiunilor din averea co­ Braşovul, care deja la începutul vâ- cuale, să se nisuâscă a atrage industriaşi A vorbit apoi Dr. Minich despre mo­
cului al 18-l?a presentă aspectul naţional
munală numărul sufletelor celor aparţinători mari pentru întemeierea de industrii mari, dalităţile cu ajutorul cărora s’ar pută rea-
al celor 3 naţiuni conlocuitâre de adi, nu­
unei oonfesiuuî din comună, dâr comisiunea măra atunci 6876 Saşi, 5310 Români şi spre care scop le aşterne spre cumpănire lisa reformele din cestiune. Singurul mij­
camerei, care a esaminat proiectul şi ea 4542 Maghiari, pe când adi după conserip- următorele puncte directive : loc spre acâsta, rjise oratorul, este dreptul
mera însăşi a şters disposiţiunea proiectului ţiunea din 1890 numără 9578 Saşi, 9758 1) Comunităţile să caute să facă tdte de liberă întrunire şi de reuniune, mai de­
guvernului şi a înlocuit’o prin cuvintele: Români şi 10,441 Maghiari. uşurările posibile industriaşilor, să le dea parte libertatea pressei, care este mult îm­
„în raport drept (igazsâgos arânyban), âr Sibiiul a fost atunci aprope_ curat să­ teritoriu gratis, să-i dispenseze de dări etc. piedecată la cjiarele politice, prin plătirea
u
sesc, pe lângă 9870 Saşi au fost atunci 78
legislaţiuuea, care a stabilit legea după 2) Institutele orăşenesci de bani ase­ de cauţiune — care trebue să fiă ştârsă.
Români şi 36 Maghiari, pe când a<jî sunt
textul camerei, şi-a manifestat în mod ne­ Preotul evangelic P. Zoch a vorbit
13,148 Saşi, 4581 Români şi 3199 Maghiari. menea să caute să promoveze interesele fa­
îndoios voinţa, că numărul sufletelor din Tot astfel stăm şi cu Sighişâra, care bricanţilor. despre revisuirea legilor politice bisericescl,
sinul unei confesiuni nu este singura cheia atunci număra 5052 Germani, 396 Români 3) O cestiune de importanţă capitală cerând ştergerea lor. Adunarea a primit şi
a împărtăşirii lor din averea comunei, cum şi 114 Maghiari, pe oând acjl numără 5202 e cestiunea lucrătorilor din fabrici, cari s’ar acâstă propunere, ca şi celelalte, între stri­
a enunţat tribunalul administrativ în deci- Saşi, 2429 Români şi 1630 Maghiari. pută clasa în două categorii: a) lucrătorii gări de „nazdar“.
siunea sa privitore la comuna Stâna (Stein), In Bistriţa locuiau atunci 2952 Saşi, inferiori, cari ar fi să fiă recrutaţi dintre In fine advocatul Wesolovslcy a vorbit
2046 Maghiari şi 270 Români, dr acjl 5517
ci că din punct de vedere, ce se presantă Saşii siliţi să emigreze în America şi Ro­ despre esecutarea legii de naţionalitate. Ces-
Saşi, 2274 Români şi 1126 Maghiari.
în fiă-care cas special şi sunt a se lua în mânia, şi b) lucrătorii calificaţi, cari au tiuuea acâsta a constituit cel mai cardinal
In Mediaş erau 3468 Saşi, 684 Ro­
considerare din astfel de cestiuni de ajuto­ mâni, 148 Maghiari; a^I sunt 3508 Saşi, deja pregătire în respectiva branşă indus­ punct al ord'nei de cji. Vorbitorul a desfă­
rare, să se construeze şi basa de calculare 2041 Români şi 982 Maghiari. trială. şurat pe larg cuprinsul acestei legi, precum
a raportului drept. In ceea ce privesce Sas-Sebeşul şi 4) Unitatea şi procedura metodică în şi încălcările ei din partea guvernului şi a
Comitetul, după o disousiune, la care Orăştia ne lipsesc datele referitore la ra­ acţiunea comună, ce va fi să se înt-eprindă organelor lui subalterne. Arăta, că guver­
porturile de naţionalitate dela începutul
au luat parte mai mulţi, a mulţămil d-lui în interesul industriilor mari. nul, dâcă ţine să fiă drept, trebue să ese-
vâcului trecut; astăcjl se află în Sas Sebeş
Melzer pentru raportul său. In fine deputaţii Saşi au fo3t recer- cute legea acâsta fără încunjur.
2049 Saşi, 4178 Români, 289 Maghiari, dr
Dr. Carol Wolff cedând presidiul al­ în Orâştiă 1371 Saşi, 2570 Români şi 1437 caţî, să intervină pe lângă ministrul de Adunareaprimesce eu strigări de „naz-
tuia a raportat apoi asupra stării eoloni- Maghiari. culte, ea să fiă retrasă ordinaţiunea refe­ dar“ cuvintele oratorului.
saţiunii interne în comunele rurale locuite Industria a fost mai nainte prin oraşe ritore la denumirea învăţătorilor la şoolele Amintim, că adunarea din Modra a
de Saşi. După o viuă desbatere s’a decis a esclusiv săsdscă; astădl numărul indus­ industriale. fost forte bine cercetată. Au dtfât parte
triaşilor negermani ia dimensiuni cu mult
se trimite punctele directive propuse de peste 500 de Slovaci din tote păturile:
mai mari, decât la Saşi.
raportor şi primite de comitetul central inteligenţă mirânâ şi clericală şi popor
N’avem deoât să aruncăm o privire Adunarea Slovacilor în Modra.
comitetelor oercuale. mult.
asupra rolului, ce-1 au adi naţionalităţile
Tot Dr. Carol Wolff a raportat apoi în cercurile industriale ale celui mai Seim, că Dumineca trecută s’a ţinut ţliarele unguresol vor cu ori-ce preţ
asupra p. 3 al ordinei Ide <ji privitor la mare oraş săsesc, ale Sibiiului. în Moăra o adunare poporală slovacă, ce să-i denege ori-ce importanţă, unele din
propunerea de a se atrage cât mai mulţi in­ Industriaşi au fost aici 1870, dintre au convocat’o mai mulţi fruntaşi Slovaci ele sunt supărate, că de ce n’a fost oprită.
dustriaşi mari în Transilvania. Raportul său cari Saşi 483, Maghiari 42, dr Români 15 ; în ou scop de a discuta o sumă de cestiuni
1895 din contră au fost 645 Saşi, 100 Ma­
l’a introdus d-1 Wolff, pentru motivarea de caracter politic, administrativ etc. In
ghiari şi 75 Români. Revistă externă.
necesităţii de a ridioa oraşele săsesc! din comitetul esecutiv al adunării se aflau în­
Intr’un interval de 25 de ani aşa-ddră
Ardeal, prin desvoltarea industriei cu ur- tre alţii şi fruntaşii slova)! Dr. Miloş Ste- Din Druncia. Deputatul Deroulăde,
numărul industriaşilor români s’a încincit, al
mătorele date statistice, oe le reproducem Maghiarilor s’a îndoit, pe când al Saşilor fanovicl şi Dr. Minich, apoi preoţi etc. preşedintele fostei ligi a patrioţilor, a de­
după „S. D. Tageblatt : s’a mărit peste tot numai cu 75 procente. După cât putem afla din foile din pus pe biuroul camerei o propunere de re­
u
In conformitate cu datele publicate Aceste cifre, ce vorbesc destul de Pesta, adunarea a fost deschisă de advoca­ visuirea Costituţiei, în sensul transfor-
pe basa conscripţiunei de dare de biroul elocent, ddr şi esperienţa de tdte (filele, că tul Dr. Iaroslav Minich, care a declarat în mărei republicei într’o republică plebiscitară,
statistic reg. ung. din incidentul mileniului comeroiul înaintat de adi îl portă în ora­ vorbirea sa de deschidere, că au convocat cerând urgenţă. S’a produs un tumult în­
în opul „Magyarorszâg a pragmatica şele săsescl mai tot celelalte naţionalităţi, pe cei presenţl pentru a se sfătui asupra
Sanctio korâban" (Ungaria pe timpul sanc- neajunsurilor de care sufere poporul slo­ grozitor, din care causă vice-preşedintele
ţiunei pragmatice) numărul populaţiunei pe când comerciul săseso relativ scade, jus­ Faure a fost nevoit să suspende şedinţa.
Ungariei adânc soăcjute sub dominaţiunea tifică nisuinţele de a desvolta industria în vac şi a afla mijlocele de sanare. Vorbito­ Camera a respins, la redeschidere, urgenţ
turcâscă a fost în anul 1720 (fără Tran­ părţile săsescl ale Ardealului şi de a pune rul cjise, că ei nu se vor desouragia, dâcă cu 397 voturi contra 70.
silvania şi Ungaria) 1,769,422 suflete, âr a progresul de adi, căruia a te mai împotrivi resultatul aoţiunei pornite nu va urma acum O agitaţiă viuă domnesce în Brest din
Transilvaniei 813,176 suflete, aşadâră a îndată, oăci „arborul libertăţii nu pdte să
ar fi nebuniă, în serviciul poporului săsesc. causa sosirei lui Dreyfus. Revisioniştii vo­
treia parte a numărului total al poporaţiunei înflorâscă într’o nopte . Ei însă vor lupta
u
Ungariei şi Transilvaniei (2,582,598 suflete), Acest referat a avut drept consecinţă iau să ţie alaltăerl o întrunire, dâr pro­
pe când astădl numărul populaţiunei din nrmâtorea propunere, resp. decisiune: cu statprniciâ şi vor căuta remediile de prietarul n’a voit să le închirieze sala.
Ardeal constitue abia a opta parte din nu­ In faţa rivalităţii desvoltate în oraşe, lipsă pentru delăturarea piedecilor, ce stau Atunol s’a făcut o agitaţiă, care a străbătut
mărul total al populaţiunei ţării. Corpo- ca Şopronul, Oradea-mare, Steinamanger*) aci! în calea progresului poporului slovac stradele strigând : „Trăescă Dreyfus ! Tră-
raţiunea fondului regiu constituia atunci pe tote terenele.
u
mai mult deoât a două-spre-clecea parte, *) Steinamanger a pus la disposiţiuue gratis âscă libertatea ! S’a produs şi o contra
pe când adi constitue abia a cinci-decea firmei Hermann Doctor din Nacliod pentru ridi­ precum şi 800.000 bucăţi de ţiglă; i-a oferit mai manifestaţiă, care striga: „Jos Dreyfus!
parte a întregii poporaţiunî a Ungariei. Trăâsoă armata !“ Producându-se încăerârl,
carea unei fabrice de ţesut un teritoriu de 10 ju- departe 30,000 fi. pe fi ani cu 6 la sută şi scutirea
Intre cetăţile regatului Ungariei, din­ g-Sre, ce are să i-1 cumpere oraşul cu 1(1,000 fi., de contribuţiunile orăşenesci pe 15 ani. poliţia a făcut mai multe arestări.

ţinerea socotelelor, arangiarea practică a rei contului Perdere & Profit, şi dâcă pri­ cum se scie peste tot, nu se distinge întru manuale tractâză lucrul astfel, ba însuşi
lor, este arta în contabilitate. cepem pe deplin esenţa aoestui cont, nu nimic de Bilanţul de încheiere. Ca formă na­ recesentul arată numai nisce distincţiunl
Când fac eu sciinţă, teorie, să fiă atât putem veni nicl-odată în perplesitatea de tural se deosebesce, căci bilanţul este trans­ de formă între Inventar şi bilanţ, prin ur­
de delicat d-1 recensent, să nu afirme lu­ a susţine aşa ceva, de a susţine un cris altfel, are forma de cont, sumele sunt mare aserţiunea d-lui recensent, fie-ml per­
cruri, ce nu se pot susţină în mod soien- non sens. mai contrase, şi în contabilitatea duplă mis a spune, că nu are nici o basă.
ţifie, se nu facă meşteşug. Recensentul îmi mai spune, că bilanţul aranjate pentru a oorăspunde diverselor Ce spune legea comercială e irele-
Recensentul mai susţine, că Ci- Ten­ general nu trebue confundat cu inventarul, ci- conturi din Maestru. vant pentru studiul contabilităţii, căci ori
dere & Frofit nu se folosesce în decursul anu­ tâză apoi ce dice legea comercială ungară Inventarele se arangiază paginat nu­ cine scie, că nu legile determină o sciinţă,
lui, ci se consideră împreună cu Bilanţul, ca şi mai jos face o esplicare arătând, ce este mai pentru economia de hârtie şi pentru ci legea normeză lucrurile deja sciute. Ar
cont de încheiere. Acâstă aserţiune este ris­ inventarul şi ce este bilanţul. a nu face prea multe transporturi la pasiv, fi trist, dâcă d. e. pe basa normelor din
cată şi fără temei. II pot asigura pe d-1 înainte de a răspunde la acest reproş căci cu deosebire în afacerile de mărfuri legea instrucţiunei publice am vrea să
recensent, că dâcă ar face o escursiune nu­ amintesc, că despre Inventat am scris o activul este fârte estins şi pasivul ar tre­ facem sciinţă în diversele ramuri ale sci-
mai pănă la BucurescI, unde e introdusă o teorie întrâgă în partea generală a trac­ bui transportat pe multe pagina gole. Deci inţei.
contabilitate fârte sistematică, şi ar cer­ tatului meu, care se va publ'ca sub nu­ un inventar transcris în formă de cont, cu Cât privesce distincţiunea de bilanţ
ceta câte-va case de comercih şi de mele: „Introducere în contabilitate şi conta­ sumele mai în general, fără amănunte şi ba­ de încheere (eşire) şi bilanţ de redesohidere
schimb, s’ar convinge de contrarul, sâu bilitatea simplăVenind acum să răspund, lansat prin capitalul final, seu prin contul (intrare), care d-lui recensent i-se pare ne­
decă şi-ar lua răgaz să cetâsoă câte-va îl asigur pe d-1 recensent, că dâcă va cu­ Perdere şi Profit (la Bănci) se numesce bilanţ. potrivită, şi că ar produce confusiă, apoi
cărţi francese de contabilitate, ar veni la geta mai rece şi va abstrage dela partea Nu este looul aici de a da esplica- îl asigur pe d-1 recensent, că sunt întrebuin­
conclusiunea, că a greşit şi că în multe mechanică a contabilităţii, se va convinge, ţiunl prea multe, atâta însă trebue să mai ţate şi în teorie şi în practică, ba Fran-
împrejurări e chiar o necesitate introduce­ că s’a pripit susţinând, că bilanţul general amintesc pentru a distinge fondul de formă, cesii, Italienii, Belgienii, Elveţienii etc.,
rea contului Perdere & Profit în decursul nu trebue confundat cu inventarul. Aserţiunea că mai înainte vreme chiar în Maestru deschid une-orî în Maestru două conturi,
anului. De altmintrelea acâsta aserţiune ne- acâsta, aşa cred, provine dintr’o lipsă de contul Bilanţ era numit Contul Inventar. unul pentru bilanţul de eşire şi altul pentru
basată a d-lui recensent este o urmare fa­ distincţiune în privinţa esenţei, singura Şi cu tot dreptul, căci numirile acestea intrare. Germanii şi Austriacii de regulă
tală a aserţiunei de mai înainte, căoi dâcă basă reală pe care se pote face o com- disting numai forma, esenţa lor rămâne au un singur cont pentru bilanţ, ceea ce
facem numai puţină raţionare asupra natu- paraţiune justă. ŞInventarul ca fond, după aceeaşi. De altfel chiar şi cele mai simple în fond nu e nici o distincţiune. (Va urma (