Page 67 - 1899-06

Nr. 133.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

Scandal în parlamentul bel­ test ministrului, âr acum corpul profesoral I isbit de jale te opresc! şi întrebi pe aceşti relui de mâne-eji. Dintre familiile, ce au
gian. Mare nemulţămire domnesce în cercu­ al facultăţii juridice dela universitatea din nenorociţi: încătro ? ei ridică din umeri
participat la acâstă plăcută petrecere, mi-au
rile socialiştilor din Belgia pentru proiectul Budapesta a venit chiar în conflict cu mi­ şi-ţi răspund : „la munte .
44
rămas în memoriă următorele: V. Hamsea
de lege electoral, pe care, cu tote somaţiu- nistrul diu causa acâsta, de6re-ce i-au ce­
Sinucidere în balon. Din Graţ so- protopop (Lipova) cu domna şi ou gentila
nile, guvernul nu vrâ se şi-l retragă Din causa rut, ca să-şi retragă dojana, căci altfel par­ sesce soirea despre catastrofa cunoscutului d-şoră Veturia; Dr. Tr. PuticI cu d6mna;
acesta şedinţa dela 27 1. c. a camerei bel­ tea acâsta a ordinaţiunei o va considera aeronaut Merighi, pe care l’a ajuns neno- P. Rotariu, G. Ardeleanu, Dr. P. Jurma
giano a fost estraordinar sgomotâsă. So­ ca neesistentă. Să aştâptă acum cu mult
rooirea în înălţime de 3500 metri. Gasul ambele cu d-şorele, N. Gherdan cu d-şâra,
cialistul Dambion a imputat guvernului, că interes răspunsul ministrului.
s’a petrecut astfel : Merighi s’a ridicat cu Trifu Jianu din loc, V. Rusu, preot Ut-
este o adunătură de hoţi, er proiectul de Societatea studenţilor români din balonul Luni, la 5 ore p. m. ' în presenţa vinl, I. Doboşan înv. din Denta, Romul
lege l’a numit o hoţiă. Ceru, ca guvernul
Zliricii şl-a constituit comitetul pe semes­ unui public imens, luându-şl proviant pen­ Carabaşiu cassarul, şi Ioan Miculesou con-
:să retragă proiectul, dâcă voesce să nu fi? trul de vară astfel: preşedinte: I. Stoian, tru trei (file şi având de gând, să se co- tab. „Timişanei , cu domnele lor ş. a.
44
răsturnat printr’o revoluţiă sângerâsă. Dam­
stud. ing. Vice-preşedinte şi cassar : Al. bore în Fiume sâu Triest, de unde să se Arangeamentul acestei petreceri a
bion provoca armata, să stea pe partea so­
Ifould, stud. ing. Secretar şi bibliotecar reîntorcă apoi erăşl în Graţ. Cei cari au fost în mâna tinerilor: Corn. Prosteanu, I.
cialiştilor şi să-şî întorcă arma în contra
G. Nalbantu, stud. arch. urmărit balonul cu ochianul, au observat Lengeru, Arcad. Opreanu, R. Carabaşu
miniştrilor. Socialistul Fluchet vorbi îu 44
dintr’odată, că balonul nu mai are formă (toţi funcţionari la „Timişana ), Dr. Iul.
acelaşi spirit. Intr’aceea se produse un In loc de cinci an! — doue luni.
de glob şi că e mânat în jos ou o celeri­ Greou, medio.
sgomot înfernal. Preşedintele nu putu de Tribunalul penal din Oluşitî a adus alal-
tate nespusă. Era evident, că balonul să Să trăiâscă!
loo să restabilâscă ordinea. Deputaţii din tăerl sentinţă în procesul intentat profeso­ Raportorul.
spărsese, şi de fapt nu peste mult s’a tele­
stânga şi din drăpta săriră unii asupra altora rului dela Academia de drept din Pojun
fonat din Abtissendorf, oă în apropiere a
ameninţându-se cu pumnii. De pe tribună nu P. Oberschall, care a omorît în duel pe
căcfiit un aeronaut, care şl-a frânt un pi­
se putea aucli nici, un cuvânt. In sfxrşit proprietarul ungur Putnolcy Domobos. Alinea Dare de semâ şi mulţămită publică-
cior. Aeronautul a fost Merighi, care a de­
preşedintele suspendă şedinţa şi a îndoit 3 a §-lui 298 din legea penală prevede o La concertul dat de corul bisericii
clarat, că după oe balonul s’a coborît la o
garda în jul tribunei. După redeschidere pedâpsă de 5 ani pentru acela, care a din Braşov-cetate în 6 (18) Iunie a. c. s’au
înălţime de patru-cjecî de metri, a sărit din
clericalul Bemlcin a înoeput să vorbâscă omorît în duel pe 'adversarul său. Tribu­ încassat peste tot 394 fl., spese ordinare
naia balonului, cu gândul să se sinucidă. 264 fl. 57 cr., spese estraordinare 50 fl., ve­
despre budgetul ministeriului de justiţiă, nalul însă a condamnat pe Oberschall nu­
Bărbaţii de specialitate spun, că catastrofa nitul curat de 79 fl. 43 cr., s’a distribuit
la oeea-ce stânga parlamentară cânta de mai la două luni închisore.
s’ar fi putut încungiura, şi că Merighi a în­ astfel: 50 fl. s’au predat On. Direcţiuni
44
trei ori „Marselleisa , er la fine strigară: a gimnasiului român din Braşov în favo­
Escursiune. Ni-se comunică urmă- cercat să se sinucidă numai din causă, că
„Piâră miniştrii ! Jos cu clericalii! Trăâscă rul mesei studenţilor, âr restul de 29 fl. 43
torele: Membrii corului bisericii române nu i-a succes întreprinderea, âr de altă cr. a întrat îu fondul corului bisericii s.
14
republica! Preşedintele a declarat şedinţa
d'n Braşov-cetate am făcut Duminecă, în parte şi din motivul, că ajunsese într’o Adormiri din Braşov-cetate.
închisă între sgomote infernale produse
13 Iunie v. c. o escursiune în Nou, care desperată crisă financiară. Totodată esprimăm şi pe acâstă cale
de socialişti. Ou t6tă obstrucţiunea aces­
a avut o reuşită deplină. La 2 ore d. a. profunda nostră mulţămită d-şorei Onoria
tora, guvernul n’are de gând să-şi retragă T. Popovicl, D-nei Mi'ţi N. Popovid şi d-şorei
membrii corului, dame şi domni, însoţiţi şi
proietul. Adunarea despărţământului Timi- Iulie Eesshaimer, pentru bine voitorul con
de alte persone, am plecat din piaţă ou
curs dat la acest concert.
In Spania încă se întâmplă lucru) I, tramvaiul. Sosiţi în Nou am făcut o plim­ sora al Asociatiunei. Braşov, în 15 (27) Iunie 1899.
ca şi în Belgia, însă acolo ele sunt cevaşl bare pănă la „Fântâna hoţilor şi de aci
14
Timişora, 26 Iunie n. Maria B. Baiulescu, Timoteiu Popovicl.
mui înaintate, de6re-ce s’a publicat şi starea îu „Poiana florilor , unde între cântece ve­
44
de asediu. Opiniunei publice spaniole nu-i sele am petrecut pănă pe la 47 , când Piua de erl a fost o di de bucuriă şi
2
place de loo noul budget, şi acestei neplă­ ne-am concentrat cu toţii îa Restaurantul de veseliă pentru Românii din aceste părţi. ■ ULTIME 8CIEI.
Dâcă nu ne este încă dat de-a serba aceste
ceri îi dă espreişiune prin demonstraţiunl Schmidt, unde s’a servit o masă gustosă.
întruniri cu mare pompă şi cu mult pu­ Craiova, 28 Iunie. Foile polone
şi turburărl. In Madrid, Sevilla, Saragossa, Veselia a fost generală, toastele n'au lipsit.
îu alte părţi ale Spaniei, au fost mari tur­ S’a toastat pentru D-na Maria B. Baiu- blic, causa este, că timpul actual 63te cel primesc din Varşovia soirea, că po-
mai scump al economilor, la cari aparţin siţia ministrului rusesc de esterne
buri în di lele din urmă, deoât tdte însă lescu, căreia îi revine meritul principal al
mai periculâse au fost turburările din Sa­ acestei esoursiunî, precum şi în general ca mult puţin şi preoţii, ca şi învăţătorii din contele Muraiviev este sguduită. Ca
ragossa, din oare pricină guvernul a procla­ iniţiatore a corului; pentru mult meritatul acest ţinut, de altă parte despărţământul ’ urmaş al seu se crede a fi princi­
mat starea de asediu asupra oraşului. Intr’u- paroch al biserioei din cetate d. protop. este încă nou, aşa cficând abia înfiinţat şi pele Oboroloski, fost locţiitor al Var­
na din şedinţele camerei spaniole ministrul B. Baiulescu, pentru dirigentul corului T. organisat, deci nu a străbătut -încă eu lă­ şoviei.
preşedinte a declarat, că la cas de nece­ Popovioî, damele corului, membrii corului ţirea sa în tote unghiurile. începutul însă Madrid, 28 Iunie. Turburările în
sitate, starea de asediu va proclama-o asu­ etc. Spre sârâ s’a început dansul, care a este bun şi mult promiţător. Saragossa s’au repeţit în stil mare.
pra ţării întregi. ţinut pănă la vremea plecării spre casă. Şedinţa adunărei generale s’a deschis Numerose bande au traversat stra­
Spania este de altfel bântuită şi de La gară, pănă la sosirea tramvaiului, am în localul cunoscut, la ora 3*/ d. m. prin dele oraşului şi au silit pe comer­
4
alt râu: mişcarea carlistâ, despre a cărei încis cu toţii o horă naţională. Sosiţi în d-l preşedinte Em. Ungunanu. PresenţI cianţi se-şî închidă prăvăliile. Circu­
lăţire sosesc soiri din Roma. După aceste oraş ne-am despărţit unii de alţii ducând erau toţi membrii din comitet, apoi d-nii laţia e sistată. Dinaintea palatului
scirl autorităţile francese au confiscat 30-0 cu noi cele mai plăcute suveniri şi ex- protopopi Dr. Tr. PuticI, Georg. Trăilă şi guvernia.l s’au dat şarje, un cetăţen
de pusei, cari erau să fiă importate în Spa­ primându-ne dorinţa, de a mai face astfel I. Vulcan (gr. cat.) din loo; Voicu Hara- a fost omorît, doi grav răniţî. Er!
nia la ordinul partidei earliste. de esoursiunî, — Un escursionist. sea (Lipova', Ioan Pinciu (Ciacova), advo­ 13 soldaţi au fost răniţî de turbură­
caţii P. Rotariu, Dr. Aurel Oosma, Dr. La- tori. Guvernatorul telegrafeză, că
Tl’ăsură-motor. Alaltăerl s’a vecjut zar Şimon (Ciacova), Dr. Val. Mezin, Ge- agitaţia cresce din ce în ce. S’au
Cestiunea taxelor dela Porţile pentru prima-oră pe stradele şi pe piaţa orge Ardeleanu etc. etc., câţl-va preoţi şi făcut 30 de arestări.
5
de fer, care a preocupat aşa de mult cer­ nostră o trăsură-motor, proprietatea d-lui plugari dela sate. Madrid, 28 Iunie. In şedinţa de
curile politice, a luat o nouă faşă. In a- K. Klein, ce pârtă numele „Meteor . Se După deschidere şedinţa s’a suspen­ ac}! a senatului, Almenas a apostro­
44
câstă privinţă etă ce scrie „Neue Freie înţelege, că face mare sensaţiă, mai ales dat pe 74 de oră îu scopul de-a se mai fat pe miniştri cu cuvântul de anar-
Presse : în poporul de rând, acâstă trăsură fără cai, aduna membri şi tacse de membri. S’a cliişti.
u
D-l Alexandru cavaler de Suzzara, şef care se mişcă aşa de uşor şi se dirige cu adunat o sumă frumuşică, în care se cu­ Paris, 28 Iunie. După scirile so­
de secţiă în ministeriul de esterne din cea mai mare precisiune. Prin oraşele mari, prinde şi o dăruire de 50 fi. dela d-l Dr. site în urmă Dreyfus a debarcat la
Viena, a fost (filele trecute la Budapesta, mai ales în Paris, motorii sunt deja folo­ Iosif Gali, membru în casa magnaţilor, şi Duiberout.
nude a tratat cu guvernul unguresc ces­ siţi cu miile. 30 fior. din partea d-lui adv. Dr. Petru Bruxella, 28 Iunie. Partida mun­
tiunea taxelor dela Porţile de fer. S’a ajuns Cegle, asemenea present, dăruiri pentru fon­ citorilor de aici a hotărît proclama­
în sfîrşit la o înţelegere. Taxele de peiaj Nunciul papal Taliani din Viena a dul cultural al despărţământului. rea unei greve generale pe cfi de
ua
vor intra în vigore la 1 August. Disposi- fost lovit de o mare nehorocire. Un acces După redeschiderea şedinţei s’a cetit 5 Iulie, ca prin acâsta se sprijinescă
de dambla i-a luat facultatea vorbirei şi
ţiile pentru trecerea vaporelor prin Porţile raportul comitetului despre activitatea sa acţiunea socialiştilor în contra gu­
afară de acesta i-a sdrobit într’atâta orga­
de fer 'au suferit însă în mai multe puncte de o durată cam de 6 luni, din care se vernului. La mişcarea grevistă se
nismul, încât el nu mai cunosce pe ni­
modificări. In schimb, nu este probabil, ca vede, că despărţământul are deja un fond yor alătura şi muncitorii din pro-
meni.
guvernul ungar să admită vre-o schimbare propriu cultural de 320 fl., peste asta a în- vinciă.
în tariful taxelor. Un porumb al lui Andree In Olmfitz cassat şi administrat centralei 700 fi. v. Londra, 28 Iunie. In Kiaucîau
au prins mai (filele trecute un porumb de a., s’a creat o bibliotecă ambulantă de 48 de 1000 de Chines! s’au revoltat în con­
postă slăbit pănă la 6se. Pe piciorul po­ opuri, care deja e pusă în practică. Rapor­ tra Germanilor şi cu tot felul de
rumbului s’a aflat un inel de fier cu in- tul a fost luat la ounoscinţă, asemenea s’a arme au năvălit asupra acestora si-
— 17 (29) Iunie. scripţiunea „1897“. Se crede, că porumbul luat la cunosciuţă raportul cassarului, pro- lindu-i a întrerupe lucrul la linia fe­
a fost dintre porumbii de postă ai lui vâdându-se cu clausula aprobătâre. rată. O companiă germană de in-
întărirea alegerei lui Goldiş. Foile
Audrâe. Urmând disertaţiunile, d-l protopop fanteriă a grăbit în apărarea Ger­
ungurescl din Budapesta confirmă soirea,
I. Pinciu a ţinut o disertaţiune mult aplau­ manilor şi fiind-că Chinesii nici la
că monarchul a întărit alegerea lui Goldiş Din Lugoş ne trimite d-l Aurel Isac,
44
dată despre „muncă , âr d-l G. Ardeleanu repeţite provocări n’au voit se se
ca episcop al Aradului. Acesta va merge student medicinist, o mulţămită publică,
despre factorii, c&rl au conlucrat dintru împrăscie, soldaţii german! au des­
încă în decursul acestei săptămâni la Viena prin care esprimă recunoscinţă d-lui advo­
întâiă în acest oraş pentru desvoltarea Ro­ cărcat puscile şi au ucis 9 Chines!
pentru a depune jurământul. cat de acolo Dr. Ştefan Petroviciu, fiind-că
mânismului.
d-sa a binevoit a contribui şi a iniţia şi o
0 dojana la adresa profesorilor Terminându-se şi acestea, obiectele
colectă penţru a face posibilă tînârului me­
universitari maghiari, ţhlele trecute mi­ puse la ordinea (filei s’au eshauriat şi ast­ { L i t e r a t u r ă .
dicinist susţinerea sa la studiu în semestrul
nistrul unguresc de culte şi instrucţiune fel presidiul lăudând zelul celor presanţi şi Artieulul de lege XIV din 1898, pri-
al doilea al anului curent.
publică, într’o ordinaţiune a sa, s’a plâns mulţâmindu-le pentru ostenâlă, a declarat pritor la întregirea venitelor parocJiiale
în termini aspri şi plini de amârîciune con­ Vite morte de fonie. Cetim în şedinţa şi adunarea de îueheiată. Era ora s’a tradus pe românesoe din partea d-lui
tra profesorilor dela universităţile ungu­ „Drapelul din BncurescI: Din causa sece­ 67 d. m.
44
4 Dr. Ilie Cristia şi se pote procura atât
resc!, dicând, că la aceste universităţi nici tei şi a lipsei de nutreţ vitele sunt în mare Săra la ora 87 s’a început, in aoe- dela d-l traducător, cât şi dela Tipografia
2
nu se propune, nici nu se înoaţă cu succesul, pericol. Pe moşia AndrieşenI din judeţul laşl local, o petrecere de dans de tot plă­ archidiecesană din Sibiiu cu 20 cr. (plus
care ar trebui. Dojana acâsta a supărat Iaşi, au murit de fome 32 de oi ale locui­ cută şi animată. Se adunase o societate 3 cr. porto.) Dela aceeaşi tipografia se
rău pe d-nii profesori. Profesorii de mate­ torilor. Mereu veefi cârduri de vite şi turme cam mică, der forte alesă şi omogenă. Nici pote procura broşura „Dotaţiunea Clerulm
u
matică şi de sciinţele naturale dela uni­ de oi urmate de umbre desperate şi lihnite, o notă discordantă, ci toţi în iubire şi dra­ de Ilie Dinursenî cu preţul de 50 cr.
versitatea din Cluşiă au înaintat un pro­ rătăcind pe câmpurile arse şi pustiite. Dâcă goste şi-au petrecut pănă ia răsăritul so-