Page 69 - 1899-06

REDACŢIUNEA, w ftAZETA“ iese în flecare ji.
Admiflistraţiunea şi Tintgrafla. Abonamente pentru Anstro-Ungaiia:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şăse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
ScriBorî nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
IH8ERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 frunoT.
următ(5rele Birouri de ununolurl: Se prenumeră la tdte ofi­
In Viena: M. Dukes Naohf. ciale poştale din întru şi din
Box. Aujenfeld tEmerloh Lesnor, afară şi la d-nii coleotori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. S
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţinnca, Piaţa n are
ger, Eksteln Bernat. In Ham- TBrgul Inului Nr. 80, etagit
burg.- Harolyl a Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUH1L0R : o se­ luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria fţarmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu­ TT Z-i 1L S Z X T . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inscrţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 134. Braşov, Sâmbătă 19 Iunie (1 Iulie). 1899.

Timpul secerişului. tăciune, aşa că printr’asta s’a cau- rare pe calea conversiunei datoriilor rilor pregătite de raportorul central, să
sat o pagubă de 5—20°/ - Negurile cu mari dobân4î. Agricultorul va fi der facă cercetări imediat la faţa locului pentru
0
A sosit timpul secerişului şi pre­ au bântuit în 27 de comitate, bruma avisatmai mult la propriile sale mij- a se putâ stabili posiţiile eşitelor, cari ar
cum nu s’a mai întâmplat în alţi a stricat mai ales în părţile de mâc|ă- Ibce. Şi—adauge numita foia— trebue inspira îngrijiri. — Nu mai comentăm.
ani normali, grânele încă nu sunt nopte ale Ungariei şi în multe loca­ să se ţină sâmăşi de neîmpăcata animo-
pe deplin copte. Noi pe aici abia lităţi ale Ardealului. In 12 comitate sitate, ce domnesce în Austria con­ Miniştri unguresc! la Viena.
n
am simţit pană acuma căldura verii sămănăturile au fost bântuite de in­ tra Ungariei şi care 4il i° este nu_ „Bud. Tud.“ anunţă, că ministrul-preşedinte
din causa vremii schimbăciose, care secte de tot felul. Nici săcara şi trită, aşa că în genere, nu se pâte Szell a plecat alaltăerl la Viena, de unde
în loc de călduri ni-a adus vânturi ovăsul nu s’au putut desvolta cum procede destul de precaut. se va reîntârce adl. De asemenea a plecat
reci şi mai apoi ploiă rece. Şi cam se cade, şi tot acesta se pote cfi Nu putem sci încă din rapor­ şi ministrul de culte şi instruoţiune publică,
ce
ca pe mâne să fiă de faţă la depunerea
aşa a fost mersul timpului în luna despre păpuşoiu (cucuruz), despre turile generale cum se presentă si­ jurământului din partea noului episcop
acesta nu numai la noi în Ardeal, păstăiose şi legume, cărora erăşi li-au tuaţiunea recoltei în special în ţi­ Goldiş. Duminecă se vor reîntârce apoi la
ci şi în Bănat şi în Ţâra unguresoă. stricat răcelile mari. nuturile locuite de Români. Sperăm Budapesta.
Timpul abnorm în decursul ier­ Este cu tâte astea surprinc].ător, însă, că în total resultatul nu va fi
nii nu mai puţin, ca în primăvară că la bursa din Budapesta, preţurile din cele mai nefavorabile. Rămâne Din România.
şi acuma în vară, se ’nţelege, că nu­ cerealelor în loc să se urce în urma acum, ca agricultorii şi ţăranii noş­
mai favorabil n’a putut fi recoltei în raportelor mai mult nefavorabile, tri să fiă bine sfătuiţi, ca să păs­ Proiectul de adresă al Camerei.
genere. încă pe la începutul Iun ei ele au scăcfut. O foie din Pesta vrând treze cât mai mult cumpăt, să D-l N. Filipcscu, raportorul comisiunei
acesteia erau prospecte mari în Un­ să cerceteze causa acestei stranie caute pe cât se pâte a-se asocia, ca de răspuns la Mesagiul Tronului, a comu­
garia mai ales de o recoltă forte aparatiunî găsesce, că nu bursa este să potă resiste mai bine contrami- nicat camerei proiectul de adresă, al că­
bună şi erau mari speranţe, că de cea preaputernică, ci propietarii sunt nei speculanţilor evrei şi să nu-şî ruia text e următorul:
astă-dată secerişul fiind mult mai cei slabi. Ei au mult de plătit şi vân4ă secerişul lor înainte pe preţuri Sire,
bogat, ca în alţi anî, şi raporturile terminul de plată al celor mai mulţi bagatele, pe când pâte cu puţin Adunarea deputaţilor, espresiune fi­
despre starea semănăturilor din ţă­ cade pe timpul secerişului. Astfel mai tâi’4iu ar putâ să ia pentru el delă a voinţei Ţărei, de curând rostită în
rile concurente, cum e România, apoi se întâmplă, că proprietarul trebue un preţ frumos şi mult mai mare, alegerile generale, aduce Majestăţei Vos-
Rusia şi America fiind de rândul să vândă când creditorii năvălesc având în vedere, că tocmai în anul tre mărturia respectuâsă a devotamentului
acesta nefavorabile, resultatul sece­ asupra lui şi aşa succesul contra- acesta exportul va fi mai viu şi cum­ său şi a neclintitei sale credinţe.
rişului la noi va putâ să îndrepteze minei dela bursă l’au asigurat multele părătorii din tâte părţile vor fi mai Sire,
situaţiunea economiei rurale într’un ordine de vâncjare ce au venit din mulţi, ca în anii premergători. In urma retragerei cabinetului prece­
mod, încât printr’asta să se delăture provincia, dent, Majestatea Vostră a încredinţat sar­
cina puterei partidului conservator.
cu totul urmările pagubelor, ce le-a O altă f6iă, „N. P. Journal Erăşî Congrua. Pe când guvernul Acâstă sarcină e acjl cu deosebire
suferit în anii trecuţi. vorbind despre resultatul recoltei unguresc impune cu forţa preoţimei ro­ grea din causa crisei economice şi finan­
Aceste speranţe au fost în partea 4ice, că el nu va da nicî-decum oca- mâne unite să primâscă arginţii lui în ciare, pe care o străbatem.
cea mai mare paralisate în săptă­ siune unui avânt economic mai viu. nisce condiţii din cele mai umilitore, pe Pătrunşi de îndatoririle ce, în atarl
mânile din urmă. Raportele oficiale Ungaria e fără îndoială forte în­ atunci catolicii din comisiunea centrală împrejurări, patriotismul ne impune, vom
despre starea sămănăturilor nu nu­ cărcată cu datorii, cari apasă asu­ pentru Qongruă se întrunesc şi ei la Pesta, da cabinetului un sprijin de-o potrivă cu
mai că nu pun în prospect un sece­ pra tuturor claselor societăţii, der ca să desbată asupra propunerii secţiei 5 devotamentul, ce se cere acjl dela dânsul,
şi vom întovărăşi — prin încuviinţarea mă­
riş bun, der mai ales în ce privesce mai rău asupra economiei rurale. din aoea comisiă, privitâre la oensurarea surilor legislative, ce ni-se vor propune —
grânele spun, că ele abia vor da un Creditul rural e încă enorm de oonscrierilor venitelor paroehiale din ar- silinţele guvernului de a alina suferinţele
populaţiunei rurale.
resultat mai bun ca cel din anul scump şi nu stă în raport cuvenit chidiecesa gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş.
trecut. Astfel, după situaţia de as- cu renta solului. Situaţiunea agri­ Şedinţa comisiunei a presidat’o un anumit Sire,
In asigurările de pace, ce ni-le dă
tăc|î, decă vor urma de acpf încolo cultorilor devine astfel critică, şi in- Daruvary, raportor a fost un d-n ce se
e
un şir de 4^ calde, pentru-ca să- tr’un an mijlociu trebue să se bu­ chiamă Timon Okos, de faţă era şi I. P. Majestatea Vostră, vedem putinţa de a ne
îndrepta totă activitatea asupra probleme­
mănăturile să se pâtă regresa, se cure, decă pote s’o ducă cu chiu cu S. Sa Metropolitul Victor Mihalyi din Bla-
lor de orgauisare internă şi cu deosebire
pote calcula numai la un seceriş vai. Nu se pâte gândi însă nici a-şî şitt. După o scurtă desbatere s’a primit o asupra cestiunilor financiare, ce cer o băr-
mijlociu moderat. plăti tote datoriile, nici la investiţiunî propunere a deputatului Horanszky, care bătescă deslegare.
După raportul ministrului de agri­ mai mari. Agricultorul va vegeta der c}iee, că acele autorităţi administrative, pe De aceea am primit, cu o viuă mul­
cultură dela 20 ale curentei, tote şi în anul acesta mai departe, mângăin- al căror teritoriu zac parochiile archidie- ţumire, încredinţarea despre raporturile
amioale, ce întreţinem cu tote puterile
soiurile de cereale, dâr mai ales du-se, că pote în viitor se va mai cesei gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş (ei
străine.
grâul şi orzul, s’au deteriorat mult putâ regresa cum se cade. La acâsta o numesc diecesâ catolică de rit grecesc) să
Să trăiţi Majestate!
în diferite ţinuturi. Grâul a suferit se mai adauge, în genere, şi starea fiă provocate prin ministeriul de culte şi Trăiâscă Majestatea Sa Regina!
cam pretutindeni de rugină şi de generală nefavorabilă pentru o uşu­ instrucţiune publică, ca amăsurat îndrumă­ Trăiâscă Dinastia!

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. Binevoâseâ d-l reeensent să mediteze nici nu ar mai esista în Maestru. Am fă­ sunt acei noi? — In tâtă România este
mai adânc asupra celor (fi de mine în cut două şeme şi am dovedit acâstă aser­ întrebuinţată acâstă espresiune, atât în
se
broşură şi se va convinge de esactitatea ţiune esaot în mod aritmetic, dâr tot-deo- şcolă, cât şi în practică, ba în cărţile mai
Răspuns la o recensiune. lucrului. Să ne închipuim pentru un mo­ dată am arătat, de ce nu este practic a vechi românesc! găsim espresiunea „Dela“
ment o afacere începută cu un capital în face o astfel de concentrare. Lucrul acesta (Vecj.1 Iarcu, Contabilitate 1870), care de-a-
De prof. I. C. Panţa.
bani gata, care nu-şl încheie socotelile 2 l’am arătat şi pentru contul Perdere & Pro­ semenea era bună.
— F i n e . — ani, seu să ne înohipuim, că 5 ani etc. şi fit tocmai pentru reciprocitatea ce esistă Să seie d-l reeensent, că espresiunile
Dâcă d-l reeensent se mulţămesce ou am ajunge forte lesne la convingerea, că între aceste trei conturi la afaceri singulare se schimbă, şi dâcă şi-ar da silinţa să se
forma cunoscută de dânsul, nu am ni­ Contul Bilanţ nu ar apârâ de loc în Ma­ (nu la societăţi) atât în comerciul de măr­ intereseze şi în mod istoric de sciinţa con­
mic de dis, der eu nu mă pot mulţămi, estru. îndată ce vine vorba de încheierea furi, cât şi la bancheri, şi astfel pentru tabilităţii, ar fi mai indulgent în aserţiunile
căci într’o teoriă trebue esplicat totul. De unei afaceri, trebue să se facă bilanţul, tre­ acâstă reciprocitate le-am numit conturi D-sale.
altfel, distincţiunea acâsta e de lipsă pen­ bue să ajute la înoheierea conturilor din importante. De-altmintrea împărţâla con­ Per sâu Prin (franţ. Par)? Este tot
tru un teoretic, care caută a clarifica lu­ Maestru contabilităţii duple, trebue să stabi- turilor se va face cu altă ocasiuue într’o atât, cu deosebirea, că Prin e românesce
crurile. Bilanţ de eşire şi intrare arată mai Uscă ecvaţiunea continuă, care este caracteristica broşură separată, aci am indicat mai mult e introdus în totă România, şi oorăspund
limpede, că sumele din acest cont sunt nu­ principală a contabilităţii în partidă duplâ. partea aritmetică a contabilităţii, care stă pe deplin, ba perfect pot dioe la prescurtă­
mai transitorii, es când încheiem Maestru După ce a făcut acest lucru bilanţul ajută într’o continuă equaţiune, ce are efectul rile usitate în contabilitate. Căci dâcă
şi întră când redeschidem, şi astfel în sen­ în acelaşi mod, dâr în sens contrar, la re unui plus şi minus continuu faţă de capi­ plătesc f. 25 ca oheltuelî fac următorul
sul aritmetic sumele din Bilanţ servesc nu­ deschiderea afacerei, âtă prin urmare re- talul pus îu circulaţiune, care plus seu articol:
mai pentru încheierea şi redeschiderea ge­ sonul, de-a numi Bilanţul un cont de formă. minus, după un timp ore-care se concen-
trâză într’o singură sumă numită oapitalul Cassa este creditore prin Spesele avute,
nerală a conturilor din Maestru, de aceea In broşura mea am indicat la pag.
final. sâu pentru sâu pe basa speselor avute.
am numit eu aceste sume: valori dela tran- 80 şi 81 o cestie teoretică, corectă oa fond,
sacţiuni neîndeplinite, dăr închipuite ca înde­ — care nu e tractată pănă acum în mul­ Mai am ceva de refleotat faţă de es- Acâsta este o frasă românâscă forte bună
şi limpede. Prescurtând, cum se cere în
plinite pentru încheiere şi redeschidere, de ţimea de cărţi de contabilitate, cunoscute presiunea Prin , care determină pe debi­
u
v
ce
aceea contul Bilanţ este un cont de formă, de mine, care însă e basată în esenţa teo­ torul şi care espresiune nu-i convine d-lui contabilitate, voiii 4^ după Jurnalul
frances :
un cont de ordine, după cum l’am numit în riei, — de a-se trece Bilanţul direct în reeensent, ba într’un mod de tot îndrăsneţ
broşura mea. contul capital, în care cas un cont bilanţ (jiee, că la noi nu se întrebuinţâză. Cine Spesele la Cassa etc., âr în Cassa după