Page 70 - 1899-06

Pagina. 2 GrAZBTA TRANSILVANIEI. Nr. 134—1899.

S’au depus pe birourile camerei ur- natul de băeţl proiectat la Sibiiu, — âr Fournemont oare însă trase după el pe blicului, spre a cerceta esposiţia lucrurilor
r
mătorele proiecte de legi: până la înfiinţarea acestui internat se va j adversar şi amândoi căduţî jos începură de mână făoute de eleve. Două sale ocupă
Cererea unui credit de un milion pen­ da acostă sumă (1000 fi.) pentru şeola ci­ a-se pălmui şi a-şl smulge părul reciproc. acâstă frumâsă esposiţiă, splendidă în totă
tru plata meiului cumpărat de guvern şi a vilă de fete a Asociaţiunii. Scena acâsta a fost însă numai introduce­ privinţa. Lucrurile, dela cele mai practice
cheltuelilor făcute cu cumpărarea de fu­ Consistoriilor din Blaşiii şi Sibiiu li-s’a rea celor-ce au urmat. Guvernamentalii şi şi necesare, pănă la cele artistice, fac
raje în vederea secetei, ce a lovit popula- făcut propunerea, să primâscă a fi escon- oposiţionalii începură a se înoăera cumplit. onore elevelor şi profesorei lor domnişora
ţiunea rurală. tentate în partea ce li-se cade din lăsă- Clericalul Meroda atăcâ pe socialistul Jour- M. Oioban. Serbarea s’a sfîrşit după 6 âre.
Cererea unui credit de 1,191,327 lei mânt acjl (câte 2500 fi. unul) pentru şco- ner, îl lovi în faţă cu pumnul şi-i sparse
Ciangăii din Torontal. Sunt 16 ani
pentru noul palat telegrafo-postal. lele din Cojocua, pe cari sume apoi să şi-le ochilarii. Alt olerical se aruncă asupra so­
deja de când sub regimul lui Coloman Tisza
Cererea unui credit de 30,000,000 lei administreze numitele consistorii în favorul cialistului Hvbas, cu care se bătu timp de
au fost aduşi din Bucovina sute de familii
pentru înfiinţarea casei şcoielor şi olădirl acelor scole, în chip autonom. cjece minute la pământ. Aprope 20 de so­
de Giangăi, pentru a-le colouisa prin Ar­
de locale şcolare. * cialişti se aruncară asupra olericalului Huys-
* Inauser strigând : „Trăâscă republica ! Piârâ deal şi Ungaria, mai ales prin ţinuturile
Un nou despărţământ. Fiind-eă fruntaşii locuite de naţionalităţi. I-au adus, ca să-şi
Camera şi Senatul au votat proiectul clericalii!“ şi în lovituri continue îl sco-
poporului nostru din părţile Huedinului şi sporâscă cu ei „naţia singur alcătuitore .
44
de lege pentru ridicarea busturilor lui Las- seră afară din sală. Toţi miniştrii începură
Hidei au avisat comitetul, că pOporul ar Număroşii Giangăi au fost colonisaţl în co­
car Catargiu şi Al. Lahovari. a fugi, numai ministrul Van de Peeroboom
dori în acele părţi să.aibă un despărţământ mitatul Torontal lângă ţărmul Dunării, pe
* propriu al Asociaţiunii, comitetul luând rămase nemişcat în mijlocul acestor scene unde limba ungurâsuă era corb alb. Li-s’a
Tote consiliile judeţene provăd în cu bucuriă act despre acâstă dorinţă, a fă­ grozave. Clericalii Se grupară în jurul lui, parcelat pământ erarial şi în scurt timp
ca să-l scutâscă de socialişti, cari ’i stri­
budgetele respective sume considerabile cut paşii necesari pentru organisarea unui între Panciova şi Buziaş s’au ridicat câte-va
pentru ajutorarea ţăranilor, în localităţile nou despărţământ al Asociaţiunii, stând gau: Tu eşti causa la t.6te! Tu vei fi de sate de Giangăi. Au dus’o bieţii Giangăi
unde a bântuit secetă. diu cercurile Huedin şi Hida. vină, dâcă va curge sânge ! Intr’aceea in­ cât au dus’o, dâr în cele din urmă văd, oă
Consiliul judeţului Buzău (România) * terveni armata şi sili publicul să deşerteze nu mai merge. S’au săturat şi ei de oblă­
sala. Socialiştii cântară pe strade „Mar­
întrunit în şedinţă extraordinară, a votat
Studiile pedagogice în cursul complemen­ 44 duirea ungurâscă şi acum 500 de familii
un împrumut de 400,000 de lei pentru a seillaise .
tar al scolei de fete. In legătură cu propu­ se pregătesc a-se reîntârce ârăşl în Bu­
veni în ajutorul ţăranilor.
nerea presentată în şedinţa dela 2 Febr. n., Conflictul serbo-turcesc. piarul covina. „Bud. Hrlp.“ atrage atenţiunea mi­
44
s’a decis, ca în cursul complimentar al sco­ „Herald din Petersburg, vorbind da con­ nistrului unguresc de agricultură asupra
Dela Asociaţiune. lei superiore de fete a Asociaţiunii, din Si­ flictul dela graniţa sârbescă, scrie între al­ acestei apariţiunî, şi cfi ) că ar fi ruşine
ce
biiu, să se introducă în mod facultativ şi stu­ tele : O parte a pressei străine cârcă a fo­ să-i lase pe Giangăi a-se reîntoroe acolo de
Sibiiu, 27 Iunie 1899. diile următore, pentru elevele ce ar dori a losi ultimul conflict dela graniţa sârbo-tur- unde au fost aduşi cu atâta alaiă.
In ultima şedinţă a comitetului cen­ se pregăti şi dedica carierei învâţătorescî: oâsoă pentru de a face să înfăţişeze ra­
44
tral al „Asociaţiunii s’au luat unele hotă- Pedagogia, Psichologia, Didactica, Istoria Pe­ porturile dintre Rusia şi Austro-Ungaria Socialiştii erăşî se mişcă. Din Arad
rîrl vrednice a fi cunoscute în cercuri mai dagogiei şi Scola de aplicatul. ca sdruncinate. îndată ce a eşit însă în se scrie, că în comitatul Bichişului se ob­
largi, şi pe cari vi-le comunic în urmă- Rip. publicitate acest conflict, contele Murawiev servă din nou mari agitaţiuni printre mun­
torele: a îndrumat pe representantul diplomatic citorii agrari. Munoitorii abcjie cu sutele
Inactivarea lăsământului 1. Olteanu. La rusesc din Belgrad să facă paşi amicali pe lucrul, la care se angajaseră prin contract,
propunerea comisiunii însărcinate a veni cu Revistă externă. lângă guvernul sârbesc. Tot aşa a proce­ aşa că cucuruzul a rămas mai peste tot
un raport şi uu proiect asupra inaotivării Helgia fierbe. In Belgia se petrec dat şi contele Goluchowski, dând îndru­ nesăpat, şi nici secerişul nu se pote înoepe.
lăsământului lui Ioan Olteanu, — comite­ lucruri mari. Deja Dumineca trecută s’a mări identice representantului austro-ungar Agitatorii li-au băgat muncitorilor în cap
tul a decis, că deorece. scopul, pentru care început cu tot^ puterea şirul scandalelor. din Belgrad. Tot acesta s’a întâmplat şi la ideia, oă autorităţile sunt obligate să se
testatorul şi-a lăsat frumosa avere, este ace­ Se deschisese Duminecă esposiţia de cai la Constantinopol. Rusia şi Austro-Ungaria îngrijâscă de subsitenţa lor; drept aceea
laşi cu scopul, pe care îl urmăresce şi Aso- care fu aşteptat şi regele. Socialiştii au aşa-dâr au procedat paralel — dice cfi aru l luorătorii au rupt contractele încheiate şi
ciaţiunea, şi deorece el nu a lăsat disposiţii, voit să folosâscă acest moment, ca în fata rusesc, — ceea-oe dovedesce politica lor pentru săpatul cucuruzului în loc 70—80
ca suma totală a lăsământului să se admi­ regelui sâ arangeze demonstraţiunl în con­ pacinică şi armonia în procederea lor în cr. pretind 1 fl. 40 cr., urmarea a fost, că
nistreze separat, ca fundaţiune, — capitalul tra proiectului de lege electoral. Regele a Balcani. gendarmii au fost concentraţi din tote păr­
ţile în localităţile, unde s’au pornit miş­
(50,000 fl.) se încorporâză la fondul general şi sosit Duminecă din Ostende, n’a mers
al Asociaţiunei. însă la desohiderea esposiţiei, temendu-se, cările socialiste.
Asupra venitelor lăsământului dela că demonstraţiile socialiste vor lua carac­ Maghiarii duşmăniţi în Croaţia.
mortea fericitului testator (1892) pănă acjl, ter periculos. Demonstraţia însă totuşi s’a — 18 (30) Iunie. Nu este di în care pressa maghiară să nu
s’au dispuse următorele: făcut. Socialiştii s’au dus în massă în par­ Starea sănetătii inonarchului nos- se plângă de nenorocirea, oă Maghiarii au
Venitul anului prim (1892—93), cu- cul oraşului, care se află în apropierea pa­ mulţi duşmani. Duşmani vede ea în tot ce
tril merge constant spre bine, însă dure­
venindu-se la doi nepoţi ai săi, s’au luat latului regal, şi aici aşteptară pănă când nu este unguresc. Un „patriot din Agram
44
rile reumatice totuşi nu i-au încetat. Mo-
măsuri a se face să ajungă la destinaţia, musioa militară va înceta sâ cânte. In- scrie bunăoră, că nieăirl şi de nimeni Ma­
conform disposiţiilor testamentare. dată-ce a încetat musica, demonstranţii au narchul s’a hotărît să folosâscă cură de ghiarii nu sunt atât de duşmăniţi, ca în
masagiu.
Din venitele anilor următori pănă adfi cântat „ Marseillaise şi „ Carmagnole , Croaţia de cătră Croaţi. Acolo, cjiee el» le
44
u
se dau câte 746 fl. 73 cr. consistorielor mulţi strigară: „Pieră popii ! A bas le roi La şcola (le fete a „Asociaţiunei dau jos pajorele, le sfîrtioă stâgurile şi le
u
dela Sibiiu şi Blaşiu, pentru susţinerea soo- de. carton /“ (jos cu regele de carton). Poli­ s’a făcut alaltăerl d. a. încheierea solemnă ard cu „sbierete sălbatice . Regii din casa
14
lelor gr. or. şi gr. cat. din Oojocna ; asupra ţia abia a putut împrăştia pe demonstranţi. a anului şcolastio. Elevele s’au produs cu lui Arpad sunt priviţi în Croaţia ca „usur-
restului dispune Asociaţiunea altfel, tot Scandalele apoi s’au continuat în ca­ piese de musică şi declamaţiunl în tote pătorî şi eroii Maghiarilor de nisce „tră­
44
pentru scopuri culturale. meră. In şedinţa dela 28 1. c. s’au întâm­ limbile. Public asistent forte mult, din loc dători . In cărţile de şcolă croate tine­
14
Pentru anii viitori, disposiţiile sunt plat scene indescriptibile. Preşedintele pu­ şi din provincia. A asistat şi Metropolitul rimea e învăţată la ură contra Maghiarilor,
acestea: 50% (adecă 1250 fl.) se capitali- sese la ordinea dilei budgetul căilor fe­ Meţianu, care după cuvântul de închidere din fiă-care puiă de croat se cresce câte-un
sâză la fondul general; 10% (câte 250 rate, însă socialiştii au pretins, ca camera al comisarului „Asociaţiunei , asesorul N. duşman jurat al Ungurilor. In tot şi în
44
florini) se împart între consistoriile dela sâ se ocupe cu proiectul legii electorale. Ivan, a adresat câte-va cuvinte părintesc! tote se manifestă adl în Croaţia sentimen­
Sibiiu şi Blaşiîi pentru ajutorarea şcoielor Nici o vorbire nu se putea aucji din ma­ câtră eleve, îndemnându-le sâ persiste şi tele de duşmăniâ şi dispreţ faţă de Ma­
din Oojocna; 40°/ sb jertfesc în scopuri rele sgomot, ce se produse, sgomot, oare în viâţă pe calea oea bună, ce li-s’a arătat
0 ghiari. — E atât de posomorit tabloul zu­
umanitare culturale, anume se vor da pen­ dura şedinţa întrâgâ. Socialistul Fourne- în şcolă, spre bucuria părinţilor lor şi a grăvit de „patriotul din Agram, încât mai
14
tru întreţinerea a 4 locuri gratuite pe sâma mont atăcâ dinaintea tribunei pe clericalul marei nostre familii, poporul românesc. I. c’ar trebui să le plângi de milă, dâcă n’ar
a 4 tineri (2 gr. or. şi 2 gr. cat.) în inter- Guchtenaere. Acesta trânti la pământ pe P. S. Sa s’a retras între aclamaţiunile pu- trebui sâ te întrebi : de unde acâstă duş-
măniă, cine a sădit’o şi cine o nutresce?
Ou aceste întrebări ar trebui să se ocupe
metodul italian voifi dice: Cassa Prin Spese franţ. compte), cum de întâlnim 1» diverse semnate şi o mulţime de articol! în foile „patrioţii înainte de a-se plâuge. Pâte ar
44
sâu scriind Cassa de-asupra liniei voiţi avâ: ocasiunl espresiunea acâsta în mai multe de specialitate, între cari aminteso foia afla mijloce de îndreptare.
u
O a s s a feluri şi scrisă diferit? Aşa ceteam odată: „Zeitschrift fiXr Buchhaltung , „Fachblatt fur
t£
| Prin Spese... 25 Contul Bilanţului, âr în active escompte de das gesammte Rechnungs'wesen , redactată Naşul fiicei Ţarului. După o tele­
cambii, şi subscris N. N. comptabil. Dâcă de Hans Belohlawelc. gramă din Petersburg, Ţarul Nicolae a in­
Despre terminologia e de lipsă să se
am adoptat espresiunea cont, care este vitat pe moştenitorul de tron grecesc
sorie un articul speoial, să se stabilâsoă o In fine d-1 recensent când încheie îşi George să primâcă sarcina de a fi naş al
forte bună, atunci consequent trebue să
normă în privinţa terminilor, căci noi, esprimă speranţa, că ce voiu afla bun in re- nou născutei prinţese rusesc! Maria.
(ţinem contabil, contabilitate, scont sâu es- censiunea dânsidui, voiu folosi la retipărirea
cum luăm tâte dela străini, ne pocim de
cont de cambii. Altă-dată am cetit într’un viitâre.
multe-orl limba. Chiar espresiunl de ori­ Nou proiect de lege pentru cuali-
bilanţ: Cec-Conto, Cheque-Conto şi Giro-
gine latină, când noi le luăm dela stră­ Eu îi răspund d-lui recensent, că voiă fiejtţiimea notarilor. înaintea camerei de­
Conto, cu topica acâsta germană, în tocmai
ini, le întrebuinţăm în mod greşit, ne obiol- publica mai departe, şi sper în timpul cel putaţilor s’a aşternut un proiect de lege,
cum aşi dice Mâr furi-Conto, în loc de con­
nuim ou ele şi nu ne cugetăm destul mai scurt, broşurile mele aşa după cum în­ în sensul căruia notar comunal, respective
tul mărfurilor. De-asemenea se întrebuinţâză
de serios asupra lor, ba ce-i mai trist, ţinem ţeleg eu lucrul în materiă de contabilitate. cercual, precum şi vioe-notar numai acela
fără nici o noimă espresiunea a conta, care
morţiş la espresiunile; ce le-am învătat, şi Intru cât privesce lucrurile de practică, îl pote fi, care a depus ou succes esamenul
românesce nu însemnâză a trece un arti­
ne dore, dâcă trebue să le lăsăm la o parte. asigur pe d-1 recensent, că stau în cores­ prescris înaintea unei oomisiunl de specia­
col într’un registru sâu într’un cont, ci are
Să aduc câte-va esemple : Când învă­ pondenţă viă cu o mulţime de specialişti lişti. Cel, care a depus esamenul, va primi
cu totului tot altă semnificaţiune etc.
ţam eu la şcolă mi s’a esplicat în aritme­ dela diverse afaceri, şi că cercetez destul o diplomă de notar, care e valabilă pentru
tică practica velşică; acâstă numire este Acestea am avut să le răspund d-lui de des centre comerciale pentru a esem- întreg teritorul Ungariei. La esamen vor
luată dela Germani, cari numesc popâ- recensent 1. Vătăşan pentru a-i da deslu­ plifica teoria contabilităţii. fi admişi numai cei ce au depus esamenul
rele latine Wălschen, cum ne dic nouă şirile de lipsă, şi a-i arăta metodul scien- Gu plăcere aşi utilisa observările, ce a de maturitate la vre un gimnasiu sâu şcâlă
Walachen. Germanii f^io : Wâlsche Praotib, ţific de-a face teoriă, metod întrebuinţat cu binevoit d-1 recensent a mi-le face, deocam­ reală, au urmat apoi cu suoces cursul co­
âr noi trebue să dicsm practica italiană. mult succes de profesorul meu losif Scherber, dată însă să nu se supere, dâoă prin re- munal administrativ, âr după terminarea
0
Când în codul comercial român se dela politechnicul din Viena, de teore- censiunea presentă nu mi-a pus nimic la cursului au făcut praxă de doi ani de cţil
dice cambiâ, poliţă, la ce să întrebuinţăm ticianii Degranges, şi Lâautey, precum şi disposiţiă, ce aşi putâ utilisa. în cancelaria vre-unui notar comunal, sâu
noi în Ardeal espresia cambiu? — Am de teoreticianul Schăr, care pe terenul con­ cercual. Se vor începe drept aceea în dife­
adoptat d. e. espresia italiană cont (conto, tabilităţii are publicate cinci volume în­ rite părţi ale ţării cursuri administrative