Page 71 - 1899-06
P. 71
Nr. 134—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
comunale. Aceia, cari şi au câştigat di Inul, cânepa, sfeclele, cartofii, mazărea, rului despărţ. Ioan Boeriu. 4) Raportul co ria lu primită de demonstranţi cu
ploma de notar înainte de punerea în apli fasolea, p&r’că n’au fost puse. misiunei pentru câştigarea de membri pldiă de pietri, în urma căreia forţa
care a nouei legi, îşi vor putâ valida di Iarba prin imaşurl devine din ce în pentru Asociaţiune prin referentele Vasiliu
armată a întrebuinţat baioneta şi a
ploma adu nu pe întregul teritoriu al ţârii ce mai rară, şi chiar rădăcina ’i s’a uscat. Vlassa. B) Alegerea unei oomisiuni pentru
respins pe turburători.
în conformitate ou praxa, ce o vor ave. Vitele se mai ţin cu viaţă prin sămăuăturl, oeusurarea raportelor de sub punctele pre
Liitich, 29 Iunie. Acjî nbpte a
Pentru aoeia, cari şi-au câştigat diploma prin stupării, păduri, şi cu paiele prin cedente. 6) Alegerea altei comisiunl pen
fost un mare meeting în contra gu
înainte de promulgarea legei, dâr fărâ să-şi obâre. tru înscrierea de membri şi încassarea ta vernului.
fi aflat post, va rămânâ în valore tot §. 6 al Fân însă mai de fel nu s’a adunat şi xelor dela cei înscrişi şi restanţierî. 7) Alte
Bruxella, 29 Iunie. Regele a fost
primului articul de lege din 1883. Aceia, cum nu vor fi nici paie, nădejdea —- pentru propuneri în interesul înflorirei despărţ.
chiămat urgent acasă din Ostende.
cari pe timpul, când va întră în vigore iârnă — e în nutreţurile rămase de an şi 8) Raportul comisiunei de sub p. B. şi al
Sera a fost un consiliu de miniştri.
legea, vor fi aplioaţl oa scriitori oomunalî, cele ce se sâmănă chiar şi acum. Ba frica celei de sub p. 6. 9) Defigerea looului şi
Situaţia e fbrte critică.
aâu adjuncţi notariali de cel puţin doi ani d’a se perde vitele la iârnă de fâmete, a timpul ţinerei proximei adunări generale.
Ciu-Tau (China), 29 Iunie Din
având numai cualifioaţiunea teoretică cir dat plugarilor tot felul de idei ;astfel se 10) închiderea adunărei generale prin pre
provinciă sosesc mereu scirî despre
cumscrisă în §. 6 al primului articol de lege sâmănă păringurl şi acum în locul grâne- şedinte.
mişcarea poporaţiunei chinese, cu ca
din 1883, vor pute fi admişi la esamen lor ce se smulg, prin ogore sterpe, şi chiar Căpuşul de Câmpiă, 27 Iun.- 1899. racter ostil şi de revoltă în contra
numai în caşul, deoă au ascultat deja our- se aruncă pănă şi prin porumburi la a doua Germanilor. Un mare cjiar ekines
Vasiliu Suciu, Romul S. Orbean,
sul teoretic sus amintit şi au etatea de prăsire. cjice, ca în primul rend China tre-
direct, despărţ. secret, despărţ.
cel puţin 22 ani. Şi în regiunile acestea bântuite îu
bue se se pregătbscă de resboiu con
atâta de secetă, am vădut pănă şi tr«i tra Germaniei.
Exitus. Atragem încă-odată atenţiunea
recolte nimicite. Ast-fel în grânele eşite rari Petreceri. Inteligenţa română din
publicului nostru asupra petrecerei ou dans
0
din iârnâ s’a sămănat ovă , care pierind JB.-Huedin şi jur învită la petrecerea de
(exitus), ce o vor arangia maturisanţii dela
s’a sămâuat apoi cu meiurl, sâu părâugurî, vâră, ce o va arangia în 9 Iulie a. c. în 8* 1 W 15 U £ 15.
seolele române gr. or. din loc mânesâră,
u
ce încă stau neresărite. sala hotelului „Tigris de-aoolo. începutul Venitul scriitorilor de drame
Sâmbătă, în sala otelului „Orient“ Nr. I.
Târna de lipsa de sămânţă de grîu, la 7V bre sâra. englesi întreoe chiar şi pe al scriitorilor
2
începutul la 8 ore sâra. Intrarea: de per
secară, orz şi ovăs, cum şi înlăturarea chel- Preţul intrării: de personă 1 fi., de franoesl. Autorii nu-şî prea vând operele
sonă 1 fi., de familiă (3 membri) 2 fi. BO
tuelilor de recoltat a unor proprietari în familiă pănă la 3 membri 2 fi. 60 cr., dela lor, căci dâcă se întâmplă, ca o piesă să
cr., âr pentru sudenţî BO cr. Venitul ourat
holde ce nu pot da mai mult de 2 la 3 3 membrii în sus de fiă-care membru câte fiă representată numai oevaşl ou suoces,
e destinat în scop de binefacere. Ofertele 80 cr. Suprasolvirile se vor chita pe cale ea devine pentru autor o adevărată mină
se vor chita pe oale publică. hectolitri la pogon, a născocit şi următOrea
învoială: dijma de doi pe smuls! Unii să cjiaristică. Ofertele marinimâse sunt a se de aur. O revistă englesă a făcut socotâla,
Al treilea tren expres-Orient. Din teni, cu braţe mai multe în familiile lor, adresa D-lui Mihai Marincaş, B.-Huedin că dâcă o piesă teatrală se presentă pe-o
Franckfurt 1. Majna se anunţă, că socie smulg grâne dela marii cultivatori, pe cari (Bânfify-Hunyad.) Venitul ourat e destinat bină cevaşl mai buuă şi numai de 200 de
tăţile, cari participă la circulaţia căilor fe le împart pe din două. în favorul fondului pentru edificarea unei ori, autorul câştigă un venit anual de 50 —
rate orientale, se vor întruni prin delegaţii Printre cele mai grave urmări ale biserici gr. cat. în B. Huedin. In privinţa 60.000 fi. Astfel de piese se mai representă
lor la Budapesta, unde se vor oonsulta acestui nepomenit râu an agricol, va fi îm mâncărilor se vor lua măsuri. apoi şi în provinciă, plătindu-i-se autoru
asupra punerii în oirculaţiă a unui al treilea puţinarea oulturelor. In adevăr, din oausa NB. Cei ce din greşâlă nu au fost lui oâte BO —100 fi. pentru o sâră. Au
tren expres orient, cu începutul lunei Oc- lipsei de sămânţă, cum va fi şi de hrană învitaţî, sunt rugaţi să se considere pe torul de obioeih îşi mai încârcâ apoi noro
tomvre pe linia Budapesta-Belgrad Sofia. prin atâtea părţi; din causa lipsei de pu aoâstâ cale ca în vii aţi. cul şi prin America şi Australia, făcând
Afară de acâsta la treDul accelerat Viena- tere a vitelor şi a puţinătăţei"lor, mai ales * j să ’i se represente şi acolo piesa. —Sirus
Gonstantinopol vor să adaugă vagone, că de acum se vând pe capete şi ieftin Junimea română din Sclagiu şi jur din două piese ale sale, devenite populare,
pentru-ca călătorii să nu fiă siliţi, ca pănă din pricina lipsei, nu se vor mai putâ se învită la petrecerea cu dans, ce o va aran avea cam 400,000 fi. venit la an, dintre
acum, a se da jos în Budapesta şi Viena. măna, ca îu trecut, multe cereale. O sume gia, cu ooasiunea adunărei generale a Reu- cari două din trei părţi le primia din pro-
vinoiă. Gilbert a avut din operetele sale
denia de locuri vor rămânâ pârlâge, dâcă niunei îuvăţătorilor rom. Sălăgenî şi prin
Predici. Poimâne, Duminecă, va pre
statul nu va lua măsuri repedl şi mari concursul acestei reuniuni, la 16 Iulie st. n. un câştig de un milion şi jumătate fi., de-
dica la biserica S-lui Nicolae din Scheiii oreoe ele au fost jucate de atâtea-orl, în
d-1 capelan militar N. Fizeşanu, fiind pre- de ajutorare a agrioulturei. 1899 îu comuna Bănişor (A.-Bân) sub scut cât venitul total al representaţiilor 'a fost
senţl toţi ostaşii români din garnisâna Iu unele părţi ploile parţiale, ce au larg şi sigur. de 40 miliâne. Tot atât de bine îi merge
din loc. tot cădut, au făcut mai mult rău decât Comitetul arangiator: Ioan Moldovan, lui Pinero. Amioii săi spun, că dintr’o sin
bine, din causă, că au căcjut la ceasuri ne preşedinte; Vas. Oltean, cassar; Alecsiu
Fometea, ce grasâză. în mai multe Fedorca, v.-preşedinte; Aug. Moldovan, gură piesă a avut un câştig de peste 250
potrivite şi n’au fostîndestulătore. In adevăr,
părţi ale Rusiei, a început să se estindă şi mii fio Barric cu o piesă a sa şi-a câştigat
acestei ploi parţiale, cu rari eseepţiunî, a că- controlor; Al. Moldovan, secretar I; I. Si-
în provincia transcaspică. Oausa e pe deo uu venit sigur de 40 mii fi. la an.
cjut tocmai cjiua după căldurile cele mai mon, secretar II. Constantin Albul, Simion
parte seceta extraordinară, âr pe de altă Barboloviciu, Eugen Borosiu, Vasilie Bul- Mănăstiri de nobili. In pădurea
groznice, astfel oă apa, îndată ce atingea
parte învasiunea lăcustelor într’o astfel de zan, Ioan Butean, luliu Chiş, Iosif Cos- Nâgră, şi anume lângă Beuron, există de
pământul aşa de încăldit, se prefăcea în
măsură, încât a trebuit să se recurgă la muţia, Ioan Oostea, Cassiu Deleu, Victor vr’o trei-cjecl şi oincl de ani o congregaţia
un fel de apă fiârtă, care opărea şi mai
ajutorul miliţiei, pentru de a pută nimici Deleu, Ioan Gozman, Lazar Maior, Victor de călugări benedictin!, cari aparţin cu
rău semănăturile; înainte dea însera, se
câta outropitore a insectelor. Catastrofa ia Maior, Victor Marcnş, George Miculaş, toţii celei mai vechi aristocraţii. Ast-fel,
desnora şi radele ferbinţl ale sârelui pre
dimensiuni cu atât mai mari, cu cât fo Ştefan Pocola, Pompeiu Podina, Alesandru cel care altă-dată a fost prinţul Filip de
făceau acâsta în o abureală caldă şi nimi-
metea a isbuenit şi în provinciile înveci Pop, Teodor Socota, George Simon, Teofil Hohenlohe Schilingfurt, a fost de curând
citore. („Gaz. Săt.“)
nate ale Persiei, prin ceea ce importul de Varna. consacrat preot în capela acelei mănăstiri
bucate şi alimente din aceste părţi s’a făcut Intrarea: pentru o personă 1 fi., de şi portă acum umilul nume de părintele
Cosivocări.
ou desăvîrşire imposibil. personă în familiă 80 cr. Suprasolvirile se Constantin. In timpul celor din urmă câţi
Adunarea generală a derpărţemântu- vor chita în (fiare. Venitul e destinat bi- va ani, acâstă cogregaţiă a luat o mare
Teatru de vară german se va des
chide în „Gr&nd Hotel “ din loc Sâmbătă in lui XXXIII lea (Satmar) al Asoeiaţiunei serioei gr. cat. din Bănişor şi fondului fu- extensiune şi călugării se dedeau aici la
1 Iulie n. cu comedia: „Dominourile rosa“ pentru literatura română şi cultura popo nebral învăţătorese. începutul la 7 Ore sâra. pictură, sculptură şi architeotură. Printre
de Delacour şi Hannequin. Duminecă în 2 rului român, se va ţ nâ în 13 Iulie st. n. Pentru viptuale este condus ospătar. Da dânşii mai sunt părintele Hildebrand, altă
Iulie: „Ein Rabeuvater% comedia în 3 la 10 ore d. m. în Seini în biserica gr. cat. mele sunt rugate a se pressnta în toaletă dată contele Hempţime; d’Oer, Jis părin
acte de Jarno şi Fischer. Luni în 3 Iunie n. de acolo, uude la 8 ore se va oficia serviciu simplă. tele Sebastian, fost preceptor sâu mai bine
w
(Sără de operete) „Păehterin u. Barbier divin solemn. După săvârşirea S. liturgii clis profesor al prinţului de Saxa, devenit
operetă în 1 act de F. Gumbert, „Friihere
Verhâltnisse“, comediă cu cânteoe în 1 act îşi va ţinâ adunarea generală „Reuniunea el însuşi preot; apoi părintele Sebastian,
de I. Nestroy; „Nur zwei Glăschen corne învăţătorilor gr. cat. din Comitatul Sât- care în lume fusese prinţul ţldmpud de
u
lii eu cântare în 1 act de Bohm. Ince- mar-Ugocia , după închiderea adunării în Madrid, 29 Iunie. In Saragos^a Radzivill, plpş âlţii şi alţi tot din familii
u
utul la 8 ore sera. Bilete se vând )a A. văţătorilor, va fi : turburările iau proporţii tot mai nobile şi cari, fiă dâ Yoe fiă de peyoe, ş’aq
tosner, birou de teatru şi de concerte.
1) Deschiderea adunării despărţămân mar!. In contra guvernului s’a decla călugărit.
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma tului. 2) înscrierea membrilor noi şi inca- rat o adevărată reyoluţiă. Poporul
4 MOLL, lîferantul curţii c. şi r. din Viena şareă taxelor. 3) Raportul direcţiunei. 4) îbfuriat a aaidiat palatul guvemoru- JEvreii in Palestina. Departamen
Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de tul de stat din New-York a publicat un
fotografare, articolele sale necesare pentrua io Eventuale disertaţiunl. B) Alegerea a doi lui şi poliţia s’a dovedit incapabilă raport al Consulului american din Beyruth
:
tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi delegaţi păntru adunarea generală a Aso- de a faCŞ, Cfdine. Un individ s’a arun âstlpra cdldniilor israelite din Palestina după
nând preţurile. Deposite în Braşov la î*. JtkeliuSj ciaţiunei. 6) Eventuale propuneri. cat asupra guvârnorului, a tras c’un care trăeâc astăcjl aci 40.000 de suflete sâu
F. Kelemen, Victor Roth farmacişti. Teutsch şi La ambele adunări deci se invită revolver în el, âr altul a voit se-1 stră
Tartler, D. Eremias nepoţi 20.000 mai mult de cât acum 20 ani. In
onoraţii membrii ai despărţământului, şi pungă c’un pumnal. însă a greşit, căci Ierusalim trăesc vr’o 22.000 Evrei, din
toţî aceia, cari se interesâzâ de progresul în loc de a nimeri pe guvernor, a lovit oarl jumătate au emigrat diu Europa şi
Starea agricolă în România. poporlilui român. pe un oficer din garda civilă. Guver- America. Vr’o 960 familii evreescl, în total
George Şuta Dr. Sasile Lncactil; norul sărind în apărarea oficeralui, a 6000 persone, se află pe 22 colonii fondate
Seceratul pripitului grâu de tomnă ucis pe atentator. — In alt ioc po
-
direct, despărţ. secretai . de' Societăţi europene. Cea mai mare co-
a început dela 10 Iunie. E aşa de mic, în
Sâfmar. porul a asediat un claustra al iesui- loifiă este cea numită: „Tacob Memorîat“
cât am vătjut unii săteni smulgendu-1 din
ţilor, ă pătruns în el şi a prădat tot. ca 1000 persone şi vr’o 2000 hectare do
genunchi pentru a nu perde şi sămîn- Adunarea generală â! despărţământului Asemeni Cââurî s’au întâmplat în Se- păment Cultivat. Mişcarea zionistă a con
ţa pe unde nu s’a întors cu meiurl şi pă- XXV (Ludoş) al Asociaţiu'âei pentru lit. villa şi îu alte' 6'raşe ale Spaniei. tribuit mult iâ deavoltarea Palestinei, de
rânguri, său nu s’a păscut vite. rom. şi cult. pop. rom. se convocă pe 11 Madrid. 29 Iunie, Ministrul-pre- de ore-ce a îndemnat pe Evrei la munca
Orzurile şi ovăsurile pârlite, rari, pră- Iulie st. n. (diua de SS. Apostoli Petru şi şedinte Silvela a declarat, că va pământului. Sultanul se arată dispus a
adite, încurend tot astfel se vor recolta. Paul) la 2 6re d. a. în şoola gr.- cat. din proclama starea de asediu asupra acorda permisiuni pentru construirea de
Porumburile puse timpuriu tot au Iclâncjel, şi se învită toţi membrii despăr ţării întregi. căi ferate, porturi şi albe asemenea, dâr con-
mai resistat, dâr stau cu foile strînse. ţământului, cum şi sprijinitorii cultufei po Bruxella, 29 Iunie. Astâ'<$î 600 tribuţiunile sunt prea mari şi funcţionarii
Cele târejiu sămănate se perd pe di ce porului român. de demonstranţi s’au adunat dinain corupţi, afară de acâsta se pun încă p edec
;
trece şi multe stau nerăsărite. Programa: 1) Deschiderea adunărei tea parlamentului. Poliţiei abia cu emigraţiunei. Cu tote aceste însă influinţa
Meiurile şi părângurile mai t,6te erau prin directorul despărţăm. Vasiliu Suciu. greu i'-a succes de-ai împrăscia. Tul europeană a prins rădăcini în Palestina
nerăsărite la 12 Iunie; d’asemenea şi unele 2) Raportul anual prin secretarul despărţ.- burările cele mai mari au fost în astfel în cât realisarea ideilor moderne nu
mrumburî. Romul Orbean. 3) Raportul auual al cassa- strada Freudenburg. Aici gendarme- va mai putâ întârfiia mult timp.
