Page 73 - 1899-06

RE»ACŢIUNEA, „uazeta“ în Mcare iji,
Admliistraţitinea şi Tipografia. ADonaniente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şăse luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, po şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■IKISTRAŢIUNE lu Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
uzmătdrele Birouri da sminoiurl:
Se prenumeră la t<5to ofi-
In Viena : I*. Dukea Naohf. ciele poştale din întru şi din
Mu. Augonfeld i, Emerloh Lşsnar, afară şi la d-nii oolectorl.
Hslnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. ADonamentnl pentru Braşov
InBudapesta: A.V. Qoldber- Admmistrafiunea, Piaţa rxait
nsr, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiţ
burg; Marolyl A Llebmann. I.: Pe nn an 10 fl., pe ş4se
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
ni 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 8 luni 6 fl.. po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
■eriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 135.—Anul LXII. Braşov, Duminecă 20 Iunie (2 Iulie).

limea dela tote şcolele nostre mai mai aşa îşî împlinesce chiămarea sa, acestă mare şi sublimă îndatorire,
mari şi mai mici, ni-a dat şi de as- decă nu împărtăşesce numai cuno- ei se vor face i;uu numai vrednici
Nou abonament ta-dată probă de un zel, stăruinţă scinţe, ci înarmeză şi sufletul, inima de sfântul apostolat, ce l’au purtat
la şi abnegare, ce merită totă lauda şi şi caracterul tinerimei cu acele în­ antecesorii lor pentru românism, ci
recunoscinţa poporului pentru a că­
Gazeta Transilvaniei. ruia înaintare şi bunăstare ostenesce. suşiri,! cari tind a face din ea băr­ vor fi preamăriţi şi binecuvântaţi
bat’?. târî de caracter, conscii de da­
de fiii naţiunei nostre diu generaţiă
Cu 1 Iulie st. v. 1899 Der n’am voi binele nici al das­ toria lor şi răzimaţî pe propria lor în generaţiă.
călilor, nici al şcolarilor şi nici al putere... Mijlocele sunt diferite pe
se deschide nou abonament, la care
scolelor nostre susţinute cu atâtea deosebitele scări ale învăţământului.
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii Revista politică.
jertfe de bravul nostru popor, dâcă Dâr învăţătorul, pe scara cea mai
foiei nostre.
am cjice, că au ajuns culmea chiă- de jos, ca şi pe cea mai de sus, Săptămâna acăsta ni-a adus o
Preţul abonamentului: mării lor şi că n’ar mai lăsa nimic trebue să aibă totdâuna înaintea soire fărte durerăsă din Blaşiîi. Con-
Pentru Austro-Ungaria: de dorit. Chiar împrejurarea, că ochilor, că priceperea datoriilor des­ sistorul metropolitan a primit, ca
pe un an........................................12 fl. avem a ne lupta cu atâtea neajunsuri, pre patriă şi despre religiune, des­ ajutorul de stat să se împartă preo-
pe ş6se luni.....................................6 „ mai ales în ce privesce neîndestuli pre iubirea de 6menî, despre tot ce ţimei române unite în condiţiunile
pe trei luni......................................3 „ tdrele mijloce în tote direcţiunile ac­ e frumos, adevărat şi bun, este pe umilitore puse de guvern. F6ia bi-
pe o lună........................................ 1 „
tivităţii ndstre, ne arată, că multe, lângă crescerea familiară de cea sericăscă din Blaşiu vorbind despre
Pentru România si străinătate:
9 fdrte multe se cer încă pentru a mai mare înrîurinţă asupra formării hotărîrea consistorialul spune între
pe un an............................ franci, 40
pe şăse luni........................... „ 20 pută cjice, că învăţământul nostru caracterului tînărului.. . “ altele, că guvernul a venit c’un „ul-
pe trei luni............................. „ 10 naţional corăspunde pe deplin cerin­ Ministrul unguresc vorbesce aici timat“ eătră autoritatea bisericăscă
pe o lună................................ „ 3.50 ţelor tot mai mari ale timpului. eătră învăţătorii unguri. Dâr 6re să în care (ţice, că dăcă nu se va ri­
Abonamente numai la numeral poporal Nu vom întră astăcjî în amă­ nu aibă tot acelaşi preţ vorbele lui dica ajutorul votat, el îl va împărţi
nuntele scăderilor şi a neajunsurilor, şi pentru învăţătorul român, chiă- singur cu încunjurarea ordinariatu-
de Dumineca: ce s’au dat pe faţă şi la esamenele mat a cresce fiii poporului român ? lui şi va lua şi alte măsuri corăs-

Pentru Austro-Ungaria: din anul acesta ; ele sunt în cea mai Noi credem, că da. Dascălii noştri punejătăre. Ameninţarea acăsta a
pe un an..........................................2 fl. mare parte o moştenire din trecut, tot asemenea au marea chiămare, avut efect. Consistoriul s’a plecat şi
pe şăse luni.................................... 1 „ de care n’am putut scăpa mai ales de a înrîuri cu aceleaşi mijloce asu­ a primit.

Pentru România: din causa urgiei ce apasă asupra pra inimii şi caracterului şcolarilor De-odată cu primirea acăsta a
desvoltării scolelor nostre, urgia ad­
pe un an.................................................8 franci, lor, făcându-i să pătrundă tot ce e încetat în sînul clerului din archi-
pe şăse luni..................................4 „ versarilor românismului. frumos, adevărat şi bun, făcându-i diecesă mişcarea, ce se pornise eu
Abonarea se pote face mai uşor Asupra unui moment însă vom în tot chipul se-şi iubescă limba, le­ atâta nobil avânt în potriva argin-
prin mandate poştale. stărui şi de astă-dată, şi acesta este gea, nemul şi patria, înlocuind astfel ţilor amăgitori ai guvernului. E

A dminisîraţiunea. cultivarea inimii şi a caracterului în şi lipsurile crescerei din casa părin- vorba acum, ca la tomna să se convoce
şcolă. Se face ore destul de eătră tâscă, seu venindu-i puternic în un sinod archidiecesan şi atunci cle­
dascălii noştri în direcţiunea acesta? ajutor. rul să desfacă—dâcă va vrâ —ceea-ce
Noi am primit impresiunea, că ar Nici-odată noi Românii n’am a făcut consistoriul „sub presiunea
0 chiămare a dascălilor. trebui să se facă mult mai mult simţit mai mult ca acum trebuinţa momentuluiadecă se ia decisiune,
pentru a da hrană nu numai minţii, de a ave bărbaţi cu cultura inimii că respinge ajutorul. Ce va fi, vom
Cu săptămâna acăsta se încheie ci şi sufletului şi inimii şcolarului. şi a caracterului, car! în deplina con- vedâ. De-ocamdată însă constatăm
eraşî munca unui an şcolar şi cu Ca mărturiă pentru necesitatea sciinţă a datoriei lor, să potă sta pe cu durere, că e trist cum este, şi că
mult interes urmărim resultatele ei cu unei astfel de înrîurinţe a învăţăto­ picidrele proprii şi să nu se încovoie, lucrurile merg din rău în mai rău.
toţii, câţi avem inima şi pricepere pen­ rilor, aducem părerea chiar a mi­ ca trestia la. orî-ce suflare a vântului. *
tru înaintarea tineri mei nostre în învă­ nistrului unguresc al învăţământului Nicî-odată dascălii noştri n’an In şedinţa de Luni a dietei s’a
ţătură, pentru crescerea şi pregăti­ Dr. Iuliu Wlassics. Alaltăerî acesta, avut o chiămare mai mare şi mai votat proiectul de lege privitor la
rea ei, ca să potă sta faţă luptelor luând parte la sfinţirea unei nouă grea, ca acjl, de a arunca sămânţa regularea raporturilor vamale şi comer­
vieţii şi să fia capabilă de fapte şcăle civile de stat într’o comună acăsta de bărbăţiă şi de virtute în ciale dintre Ungaria şi Austria. Pro­
bune, folosităre şi nobile. maghiară, a cjis între altele în dis­ sufletul junimei nostre, menită a iectul guvernului a întrunit o mare
In mijlocul greutăţilor şi piede- cursul său: „Nu las să trecă nici salva şi a asigura viitorul naţiunei majoritate. In contra lui n’au vo­
cilor, car! nu s’au împuţinat, ci au o ocasiune sărbătorâscă fără de-a române. De vor avâ înaintea ochilor, tat, decât cei câţî-va kossuthiştî şi
mai crescut, putem cjlce, că dăscă- spune, că adevăratul învăţător nu­ la orî-ce atingere cu şcolarii lor, ugroniştî.

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. ţile miseriei locale şi de cele provocate de Dâmboviţa apă dulce ţăran român din Transilvania descoperise
persecuţiunile Turcilor. Oând ajungeau la Cine bea nu se mai duce. în malurile rîului Sargeţiu o comoră de
Dunăre, n’aveau alt cuvânt pe buze, decât Dâcă se ducea călugărul îndărăt, apoi vr’o 400,000 monedl de aur cu efigia
Istoricul închinării mănăstirilor ro­ cuvântul „eleImosini“. Bunul şi ospitalierul nu se ducea cu scopul să rămână la me­ lui Lisimac, regele Traciei. Un călugăr grec
popor românesc îi primia cu dragoste, îi tania lui, ferâscă Dumnecjeu! Oi se mai inmânâză Mitropolitului Românilor'din Ar­
mânesc! şi abusurile călugărilor
ajuta cu multă dărniciă pentru motivele, aducă şi pe alţi fraţi de ai lui întru nâgra deal, Ilie Iorest, o listă de tote locurile pe
streini. că erau fraţi de aceeaşi credinţă pe de o miseriă, şi deci începură a năvăli în Prin­ unde sunt comori. Acâstă listă, după de­
parte, âr pe de alta, că mai erau şi perse­ cipatele române, „de prin ţările depărtate tronarea Mitropolitului Iorest, cade în mâ-
D-l G. M. Ionescu, licenţiat în
teologiă dela facultatea de teologiă cutaţi de Turci. Călugării nu veneau nici­ „ale Alexandriei Egiptului, de pe la mun­ nile lui George III Racoţi. Naivul Ungur
din Bucurescî, trateză cestiunea mă­ odată cu mâna golă, ci aduceau pentru cre­ tele Sinai al Arabiei; veneau de prin An- puse să sape pe la locurile indicate, dâr
dincioşi : metanii, iconiţe, cruciuliţe, dâr „tiohia şi de prin Kilikia, din Anadonia înzadar.
năstirilor închinate într’o broşurică
mai cu seină moşte şi lemn sfânt. Cu ase­ „şi din Capadochia, din Iviria şi din Cele- Chiar deşteptul Principe al Munteniei
mică în întindere, însă bogată în cu­
menea obiecte se făcea în tot-dâuna parale. „siria, nu mai vorbesc de Ţarigrad şi de Alexandru Ipsilanti nu era scutit de ase­
prins. Pentru răspândirea adevărului
Lemnul sfânt însă nu-1 dădeau părinţii de­ „"Ayiov’' O^-og — de Sfântul Munte, de aci menea credinţe „şi a dat voe — dice Dio-
istoric, reproducem vre-o câte-va ca­
u
cât pe bani. Gherman, egumenul Văcăres- „veneau mereu, căci era mai aprope . nisie Eclesiarhul — ca ori cine ar sci, că
pitole, şi anume după cum urmeza.
cilor, rogă pe patriarchul din Constantino- Veneau mereu, căci vestea despre os­ „sunt unde-va bani îngropaţi în pământ, să
Călugării greci în Principatele pol să-i trimită lemn sfânt pentru fjiul ba­ pitalitatea românâscă şi binefacerile dom­ „sape, şi găsind ceva să arăte şi la dom-
nului Ghica Costachi şi Oreţulescu fost agă, nitorilor români, se respândise în tot Orien­ „niă, din care voe s’au pornit lumea la
române.
06
şi „făgăduesc, dâcă le veţi trimite, că vor tul. „Noi — (fi Atanasie patriarchul An- „săpat de ş’a rupt osele răsturnând pămân­
I. da ceva ajutor. Deci dâcă vor da, le dau, „tiochiei — dela marginile pământului... tul şi ziduri veohî .
u
u
Când au început se vină călugării altfel nu le dau . „audend de virtuţile tale, am alergat şi am c) Se mai respândise vestea, că Va-
greci în Principatele române? N’avem do­ • Dâr cel care a strîns bau! mulţi cu „venit cu totă graba (ba bine că nu) în lachia este o ţâră, cum nu se mai află sub
cumente negru pe alb. Istoria ne-au păs­ lemn sfânt este Kesarie Daponte, un scriitor „acâstă prea fericită ţâră, ca să vedem şi ceriu. „Am venit şi am vădut Târgoviştea,
trat numele şi epoca venirei unora dintre talentat, care a trăit mulţi ani în ţările „să aflăm în faptă ceea-ce am audit de de- „scrie Kesarie Daponte eătră marele boer
cei întâiu. Probabil c’au început să vină române. „parte.... Venind dâr şi vădând ÎDşi-ne şi „Dudescu, şi am dis: fala universului este
forte de timpuriu, de-oreoe am văclut, că De câte-orl venea un călugăr şi se „încredinţându-ne, am aflat mai multe şi mai „Valahia, frumuseţea Europei este Valahia.
deja la 1496, erau o mulţime de mănăstiri dedulcea la caşcavalul românesc şi apuca „măreţe lucruri, de câte am audit“. „Dumnezeu a făcut totă lumea fără a se
închinate în Orient. La început ei veneau să bea apă din Dâmboviţa, căci şi pe atunci b) Se mai svonise în Orient, că Prin­ „cugeta de loc, pe tine însă socot cu ma-
cu desagii pe spate, încovăiaţl de greută­ era ca şi aclî tot cipatele Române sunt pline de comori. Un „rea sa îngrijire! Ceriul şi pământul fără