Page 74 - 1899-06
P. 74
Pagina ~T~ GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 135—1899.
Slovacii din partea de mia4ă- mânia pentru sprijinul moral ce-1 potriva reformei şi au provocat mar! si să ne umilâscă pănă unde le va
nopte a Ungariei s’au pus în miş dau fraţilor bucovinenî luând în apă scandale în parlament. Ei au aţîţat plăcâ.
e
care. In două locuri au convocat în rare drepta lor causă, publică unele însă şi poporul. De câte-va 4^ Se recere der, ca păzitorii Sio-
truniri poporale, în care fruntaşii slo pasage din articulul „Gazetei Trântii Bruxella, capitala Belgiei, este tea nului să fiă la înălţimea chiămărei
u
aa
vac! ţin poporului vorbiri asupra vaniei dela 22 1. c., în care vor- trul celor mai mar! demonstraţiunî lor, să vegheze 4> şi noptea şi să
deosebitelor legi, ce privesc dreptu besce despre persecuţiunile din Bu cu caracter revoluţionar. Alaltăerî nu se lase amăgiţi nici prin promi
rile poporului. O astfel de adunare covina, (jicând, că din causa censu- s’a ţinut o mare adunare de pro siuni şi daruri, nicî prin ameninţări
s’a ţinut în orăşelul Modra, care a rei nu pote publica articolul întreg. testare la care au luat parte peste şi terorisărî: „Căci Dumnezeu nu ni-a
fost forte bine cercetată şi a avut o Cu tote astea au fost confiscate şi 20,000 de bmenî. S’au ţinut vorbiri dat spiritul temerei, ci al puterei şi al
bună reuşită. S’a vorbit despre drep aceste pasage din articulul nostru. revoluţionare. Intre altele unul dintre iubirei şi al minţii sănetdse (S. Paul II
:
tul electoral dietal şi în comitat, Mult sânge rău şi multă amă vorbitor! 4i © „Revoluţia ni-a dat Timoth. 1, 7 - 8).
s
despre dreptul de reuniune şi de răciune produc în sînul fraţilor noş constituţia, revoluţia ne va şi sus- Dec!, dâcă s’a recerut vre odată
adunare, precum şi despre liberta tri din Bucovina aceste persecu- ţine-o“. Demonstraţii au voit se pă bună înţelegere între preoţime, so
tea pressei, apoi despre revisuirea ţiunî, şi amărîciunea cresce văcjend trundă în palatul regal, dâr a inter lidaritate, abnegaţiune şi postpune
legilor politice bisericesc! şi despre ei, că răuvoitorii prigonesc tot ce e venit armata şi poliţia. Cu prilejul rea micelor interese materiale şi de
legea de naţionalitate. — O altă românesc în Bucovina, prigonesc acesta s’au petrecut scene adevărat oportunitate interesului general al
adunare este convocată pe cji de tricolorul român, tinerii român! brav! revoluţionare. Demonstranţii au în bisericei, acuma se recer tote aces
ua
mâne, Duminecă 2 Iulie n., în Tu- sunt daţî afară din universitate, unii ceput să ridice baricade şi cu pie- tea cu atât mai vârtos, cu cât dela
roţ-St.-Mărtin, la care de asemenea din ei espulsaţî, er ca vârf la tote trile din ele au aruncat aspra ar ţinuta preoţimei atârnă mântuirea
vor lua cuvântul fruntaş! slovac!. sunt distinşi cu medalii omenî, matei, care a răspuns cu glbnţe din bisericei, salvarea independenţei, a
* car! n’au altă vredniciă, decât că puse! şi revolvere. Luptele acestea onorei şi a va4ei clerului.
lovesc şi calcă în piciore dreptu s’au repeţit în mai multe părţi ale Apoi la abnegaţiune eroică ne
Sâmbăta trecută, 24 Iunie n.,
s’au deschis în Bucuresc! Corpurile rile Românilor şi-i batjocoresc fără oraşului, că4end răniţi din ambele îndemnă şi marele apostol al ginţi
sfială. Der sperăm firni şi tare, că tabere număroş! omenî. S’au au4it lor, când fiice cătră Timoteiu : „Derâ
legiuitore române. M. S. Regele, în-
duşmanii românismului din Bucovina strigări de: „jos guvernul!jos regele! pietatea cu îndestulare este câştig mare:
cunjurat de principele moştenitor şi
de miniştri, a dat cetire mesagiului vor fi înfrânţi de statornicia şi tăria trăiâscă republica! trăiescâ revoluţia/“ Căci nimic nu am adus în lume şi este
tronului. Mesagiul salută represen- de suflet a fraţilor noştri în lupta Soirile telegrafice din urmă spun, că vederat, că nici nu putem a scăte ceva
taţiunea naţională, care a fost con grea, ce au s’o ducă cu ei. Dumne situaţiunea e forte primejdiosă şi că dintr’ănsa. Derâ avend hrană şi îmbrăcă
zeu să le ajute!
e ameninţat însuşi tronul.
vocată în sesiune estra-ordinară pen minte, cu aceste să fim îndestulaţi. Er
* cei ce vor se se îmbogâţescâ cad în is
tru a procede la verificarea titluri *
lor şi la constituirea puterii legui- Din străinătate sosesc scir! forte Aprâpe tot aşa de turburate pită, şi în cursă şi în multe pofte nebu-
tore. Cu adâncă mâhnire constată grave. In Francia s’a constituit, ce-i sunt spiritele în Spania. Şi aicî s’a nescî şi vătămătore; cari cufundă pe
mesagiul, că în unele părţî ale ţării drept, ministeriul şi la începutul pornit o mare agitaţiă în contra gu omenî în perire şi pereţare. Căci iubirea de
recolta anului acestuia a fost com săptămânei s’a şi presentat înaintea argint este rădăcina tuturor răutăţilor, pe
parlamentului. Guvernul acesta nou vernului. Oposiţia este în contra bud cari unii râvnindu-o au rătăcit din cre
promisă. Din pricina acesta guver getului şi pentru a îngreuna posi-
nul va propune măsuri pentru a-se însă pare a nu fi de durată lungă. ţiunea ministeriului, a arangiat în dinţă şi s'au încurcat în multe dureri.
veni în ajutorul ţăranilor. Cât pri- Chiar în prima şedinţă el, propu- mai multe oraşe adunări de protes (Ep. I. cătră Timot. 6. 6-11.)
vesce relaţiunile cu străinătatea, me nându-se un vot de încredere, n’a tare. Mar! turburărî s’au produs din Er istoria bisericei creştine este
sagiul constată, că România este şi putut întruni decât o majoritate de causa acesta în Saragossa, unde între plină de esemple de abnegaţiune
de astă-dată în raporturi amicale cu 25 voturî. Au votat în contra lui şi popor şi armată au fost ciocniri începând dela esemplul cel mai su
tote puterile. —După cetirea mesa republicanii, car! nu-s multămiţî cu sângerose, ba s’a făcut chiar morte blim al Dumne4eu-Omului şi al
giului s’a deschis sesiunea estra-or stările de acjî. Spiritele în Francia de om. martirilor, al acestor eroi ai biseri
dinară a corpurilor legiuitore şi s’a sunt turburate de nenorocita afacere Pretutindenî aşa dâr nemulţă- cei, şi pănă în 4ilelo nâstre.
procedat la constituirea camerelor. Dreyfus, căpitanul evreu esilat pe Şi chiar istoria bisericei nbstre
insula Dracului, care în urma hotă- mirî şi turburărî! românesc! ni-a inregistrat hotărirî
*
rîrei mai noue a tribunalului su eroice şi esemple de abnegaţiune
Gona în contra Românilor din prem, va fi readus în ţâră pentru a pănă la martiriu.
Bucovina, der mai ales în contra or fi din nou judecat înaintea tribuna Un cuvent cătră cler. Să ne ridicăm dec! privirea în
11
ganului naţional Patria din Cer lului militar din Rennes. Acest pro De lângă Gherla, Iunie 1899. sus şi să căutăm printre şirurile
năuţi, nu vre să înceteze. Fiă-care ces se va pertracta la începutul lu- veacurilor şi vom afla esemple de
număr a.1 „Patriei “ este confiscat. nei Iulie. Dreyfus este pe drum spre Situaţiuuea bisericei rom. unite însufleţire nobilă, car! ne vor îndem
Aşa a fost confiscat numărul de Francia. este astă4î grea şi dimpreună cu na şi pe noi se fim solidar! şi să res
Duminecă al. ei, peste jumătate * acesta, ca fiind în legătură firescă, pingem ispita, care astă4î ni se pre-
din articuiul prim, şi un articul apă Cu mult mai grave şi mai ame- grea este şi posiţia preoţimei, care sentă sub formă de ajutor, în rea
rut în cţiarul „La Roumanie“ în fa ninţătore sunt stările în Belgia. Gu astădî mai mult decât or! şi când litate însă e preţ de cumpărare a dem
vorul fraţilor bucovineni. Din numă vernul belgian vre să Introducă o trebue se fia la înălţimea chiâmărei nităţii nostre, a independenţei nbstre,
rul de Miercuri cu data de 16 (28) reformă electorală, care deşi susţine sale. a consciinţei nbstre, căci se pote
Iunie, a fost confiscat întreg arti votul universal, totuş! desfiinţeză Doră nioî-odată Sionul româ statori acsioma, că al cui este cle
colul prim, în care se vorbia des scrutiniul pe listă. Cu măsura acâsta nesc nu a fost ameninţat de pri rul, a aceluia este biserica şi viito
se e
pre procederea guveruului local faţă nu sunt de loc învoite aşa 4i ^ mejdii mai mar!; doră nicî-odată ini rul poporului, pe care respectiva bi
de votul de neîncredere, ce i-l’a dat partide înaintate (socialiştii, radicalii mic! mai astuţî nu au ţesut planuri serică îl cresce şi-l conduce pe că
adunarea deputaţilor român! prin şi o parte din liberal!), car! văd în mai viclene pentru a ne încungiura rarea vieţii, 11 mângâie si-1 fericesce.
cunoscuta resoluţiune, pe care am acest proiect o împiedecare a lor de cu şanţuri în cerc tot mai restrîns Da! Istoria bisericei creştine
publicat’o şi noi în întregul ei. Tot în a întră în număr mai mare în par cetăţuia Siouului, pentru a ne sparge este isvorul nesăcat, din care putem
11
acest număr „Patria mulţumind lament. Din causa acesta socialiştii murii cetăţuei şi pentru a ni-o cu să ne însufleţim, ca să respingem şi
călduros cţiarelor delanoi şi din Ro au făcut obstrucţiune în cameră în ceri, ca apoi în ea ei volnic! să fiă pe viitor orî-ee ispită, ce ni-s’ar îu-
„ostenelâ, cu tine însă socot ca ostenit.... s’a pus cu dânsa în corabiă şi a’a salia, Mnesteu din oraşul Atena, Ido-
„Fala universului, Valahia, frumuseţea Eu Resboiul dela Troia. dus la Troia. meneu din insula Creta şi încă alţ!
ropei Valahia !, livecjile tale-s pretutindenî, Menelau a încremenit, când şi-a mulţî vitej! vestiţi.
Din „Istoria Lumii Partea II, tălmă-
a
„stupii tăi în tot locul; ca fruncjele-’s boii, găsit casa pustie. El a început de-o- Cel mai voinic şi mai slăvit din
măcită de preotul Const. Morariu din Bu
„ca stelele-’s oile, ca nisipul c a i i . . . că- camdată a se văicăia şi a ameninţa, tre toţî luptătorii era conducătorul
„priore câte voescî, şoimi câţi ’ţî place, covina. deră mai pe urmă s’a pus se gân- Mirmedonilor din ţâra Tesaliei, anu
„de epurî şi cânii se satură. Bună-i Mol- în ţâra Misiei din Asia-mică se dâscă, cum se se răsbune, şi a ho- me Achil. Dâră în înţelepciune nicî
„dova, dâr mai bună-i Valahia. Bună-i Po- află oraşul Troia. Oraşul acesta era tărît să-şî aducă soţia înapoi cu pu unui nu se putea asemăna cu Odiseu,
„lonia, der mai bună-i Valahia. Mândria capitala poporului, ce se ehiăma terea armelor. Toţî regii şi toţî fii! său Ulisse, care era rege în insula
„romeilor (grecilor) Valahia ! Intestinele pa Troianî. Dela Troian! ni-a re mas cea de regi ai Greciei i-au făgăduit, că Itaca, şi cu bătrânul Nestor, care era
tentului tău sunt adevărată mană; pân mai frumosă dintre tbte poveştile vor porni la un resboiu răsbunător rege în oraşul Pilos din ţera Mese-
tecele tău e bucuria şi din ţîţe curge în grecesc!, anume povestea despre „răs- împotriva Troiei, de-orece toţî o cu- niei. Peste o sută de mii de ostaş!
„adevăr miere şi lapte şi din copsele ei boiul dela Troia , seu „răsboiul troian . nosceau şi o iubeau pe frumbsa Elena. s’au fost adunat în portul Aulis, şi
11
u
„apa cu aur curat şi lucitor, acâsta ’i rar! Etă ce spune povestea aceea: 4icând, că răpirea ei este o ruşioe acestor oştiri le stau la indămâuă vr’o
„Pieptul îmbrăcat cu temple, spatele cu Priam, regele Troiei, a avut doi pentru tbtă ţera grecâscă. Pe vitejii 12 mii de corăbii, cu cari aveau se
„mănăstiri, umerii săi cu grădini_______ Din fii, anume Iiector şi Paris. Fiiul cel Greciei îi ademenia mai ales nădej trâcă peste mare pănă la Troia. Toţi
„frunte, ca din răsărit apare Bucurescii, mai mic, Paris, a călătorit odată cu dea, că vor pustii cetatea Troia şi regii l’au ales comandant asupra în-
„auritul BucurescI, dulcele Bucuresc! etc. . corabia dela Troia la Grecia şi a apoi se vor întbica acasă cu avuţiile tregei oştiri pe puternicul Agamem
u
Cam astfel erau ideile călugărilor greci ajuns pănă la ţâra Laconiei din pe ei. Ei a.u hotărît, c-ă locul de unde non, fără însă ca unul seu altul să-şî
despre ţările nostre. Când ei veneau aci, ninsula Pelopones. Acolo el a mers se se porneseă cu toţii de-odată, se slăbâscă domnia asupra supuşilor săi.
Românii îi primeau cu dragoste, îi miluiau în ospeţiă la Menelau, regele din fiă portul seu limanul Aulis din ţera Un vent mare a împedicat multă
cu galantonie şi prin acesta chiămau ei Sparta. Menelau l’a primit pe bspele Beoţiei. In portul acela s’au adunat vreme pornirea corăbiilor pe calea
singuri pe Greci în ţările lor, credend că seu cu tbfă cinstea, pentru-că nu împreună cu oştirile lor păcălitul şi spre Troia, şi se 4i° . ca vântul
ea
se pun la adăpostul unei mai mari sfinţenii! scia nimic de gândurile lui cele rele. păgubaşul Menelau din Sparta cu acela e pornit de mânia De
Românii au îmbrăţişat în tot-dâuna grecis Dâră într’o 4b nefiind Menelau acasă, fratele seu Agamemnon, care era aceea l’au chiămat pe preotul Cal-
mul — după cum îmbrăţişase şi slavonis- viclenul Paris i-a răpit, seu i-a furat rege în oraşul Micene, apoi s’au adu chaa şi l’au întrebat, cum s’ar mul-
mul — de câte-orî s’au presentat sub man pe soţia sa, anume pe frumbsa Elena, nat vitâzul Diomedo din oraşul Ar- conii mânia 4eilor- Calchas a răs
tia religiunei. a dus’o împreună cu cele mai scumpe gos, Aiax din Salamis şi Aiax din puns, că se pbte mulcomi numai cu
G. M. Ionescu,
licenţiat în Teologia şi în litere. odore ale casei pănă la malul mării, Lacria, Patroclu şi Filoctet din Te- sângele fiicei lui Agamemnon, care
