Page 75 - 1899-06

Nr. 135.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI.
;

făţişa, şi ce de sigur ci se va pre- ce sciu să tâlcuescă legea, se le vină 1 oă Românii vor să luore pentru reuşita lui din decl&raţiunile vOrbirei-program a
senta ca mâue sub forma congruei în ajutor celor ce nu sciu, ca să Simionaş, au pus tote în mişcare, ca in­ lui viceşpaa. Tnainte de tdfce (fise, că o cri­
sub condiţia primirei autonomiei în scie cum şi ce să facă. In fine mai tenţiunea lor să se zădărnicâscă. Lumea tică asupra actului alegerei nu va face.
cadrul autonomiei bisericei maghiare observăm, că numai cei ce vor fi scie şi ouudsce bine, ce pote face un re- Dâcă şi de astă-dată dorinţa şi nisuinţa
latine din Ungaria, care biserică înscrişi în lista alegătorilor dietalf, presentsnt omnipotent al guvernului şi ce Românilor a rămas desconsiderată, acâsta
ni-a dat dovecji pipăite, că e mai mufi vor avâ drept de alegător! şi în co­ pot face peste tot, cei ce sunt astăcfi în o atribue regimului vitreg şi netolerant, la
maghiară, decât catolică, prin în­ mună şi comitat. stăpânirea puterei de stat, astfel nu e De- care e supus afil elementul român din
suşi actualul ei primate Vaszari. voiă să arăt şi se înşir câte şi câte s’au acâstâ ţâră. Stând în faţa unui fapt împli­
Fia, ca întreg cleiul unit al întreprins pănă în cjiua alegerei. nit, Românii, cari întotdâuna au respectat
provinciei metropolitane se fia pă­ Congregaţinnea Un moment caracteristic însă nu-1 şi respectâză ordinea, deşi cu mâhuire,
truns de spiritul hotărîrei şi abne comitatului Hunedâra, ţinută în pot lăsa neamintit. Fişpaiîul, înainte de sunt nevoiţi a lua la cunoscinţă alegerea
gaţiunei eroice, care ni-1 arată isto­ Deva la 30 Iunie n. 1809 congregaţiune cu câte-va (file, a convocat noului vice-şpan. După-ce însă acesta în
ria bisericei creştine, ca se se ade- o conferenţă intimă în causa alegerilor de cuvântul său program a făcut atâtea pro­
Deva, 30 Iunie 1899.
veresoă în el cuvântul S lui apostol astăcfi, la care a invitat şi câţî-va Români. misiuni solemne, că va fi un funcţionar
Paul: „ Sileşte te a te înfăţişa lui Dum­ Oongregaţiunea de astădî a fost una In acea conferenţă s’au propus trei can­ eonscienţios, drept şi imparţial, rămâne, ca
11
nezeu vrednic lucrător. (Ep. II. cătră din cele mai cercetate, din câte s’au ţinut didaţi : Mora Lâszlo, Csulay Lajos şi Ioan şi Românii să-şi spună cuvânt,ui.
Timoth. 2. 15). aici de ani de (file. Fostul vice-şpan Hol- Simionaş. Când a venit vorba de acesta „Românii, (fice, întotdâuna şi prin ur­
Un preot. laky Arthur a fost nutnit fişpan în comi­ din urmă, toţi membrii conferenţei au re­ mare şi în acâstâ congregafiuue. nu au
tatul Odorheiului, âr protonotarul Kapcsa
cunoscut, că singur I. Simionaş ar merita cerut şi nu au pretins alta, decât să li-se
Gyula a trecut în pensiune; ast-fel con-
Listele electorale. Ca în tot anul să fiă ales, dâr unul dm conferenţă a eşit respeoteze şi dreptul lor. Luptele nostre
vor fi espuse în luna acesta (Iulie), gregaţiunea de astăcfi avea să alâgâ doi cu farba şi a declarat, că „deârece sta­ pretutindeni, şi aşa şi în acest loc, nici­
r
funcţionari de frunte şi să suplinâscă câte-va
în tote comunele listele alegătorilor tul acesta e stat maghiar şi trebue să odată nu au trecut marginile legei. Cât
dictalî, după cum au fost alcătuite posturi devenite vacante prin alegerile, ce porte timbrul maghiarismului, administra- timp nou alesul vice-şpan va înţelege şi
trebuiau se se facă.
provisoriu de organele oficiâse, pen- ţiunea unui comitat nu se pote concrede unui va voi să înţelâgă intenţiunea şi nisuinţele
tru-ca fiă-cine se le potă vede şi se De sine înţeles, că îndată după nu­ om, fire-ar ori cât de calificat şi folositor, clecă nostre, cât.timp dânsul va traduce în fapte
se potă folosi de mijlocele legale în mirea lui Hollaky de fiişpau, s’au început acela nu e Maghiar ! u promisiunile făcute a(fi, fie sigur, că nu
apărarea dreptului său de alegător. corteşirile, căci timpul era sourt, abia 10 — In astfel de împrejurări s’au întrunit Românii vor fi aceia, cari să caute a-i
Conform legii (ord. 38 din 1874) 12 dile. Maghiarii erau mult îngrijaţî, căci adl membrii congregaţiunei, ca să facă pune pedeci fără rost. Dâr când noi pe
la ambele posturi nu aveau pe cine alege,
listele provisorii vor fi espuse la alegerea primului funcţionar administrativ. basa dreptului, ce-1 avem, îi vom spune,
primării dela 5—25 Iulie st. n., ceea înpuţinendu-se în anii din urmă bărbaţii Fişpanul a deschis şedinţa fără multă franc părerile şi-i vom face oposiţiă ba-
ce trebue se se publice pretutindeni. lor mai de ceva trehă. vorbă. După publicarea legilor sancţionate, sată pe dreptul nostru de a-1 controla, să
Vecţend cine-va, că nu e înscris în Ca în t6te comitatele, aşa şi la noi, contele Toroczkay propuse, ca să se facă nu se preocupe şi să nu esplice drept duş­
listă, seu nu după cum cere legea, interesele familiare de-o parte jocă un rol abatere dela ordinea (filei şi în primul rend mănia păşirea nostră, ci ca o datoriă sântă,
se reclame în contra listei, în tim­ destul de păcătos. Mai îotâiu erau corn- să se facă alegerea. Primită aoestă propu­ ce o avem şi suntem în drept a ne folosi
pul dela 5—25 Iulie n. c. Pote re­ binaţiunl de-a se alege viceşpan ârăşî un nere, comisiunea candidătore a propus în de ea.
clama fiă-care pentru persona sa, membru din familia Barcsai, dâr asta nu locul prim pe Mora Lâszlo, er în locul al „A mai accentuat noul viceşpan, că
der pot reclama şi mai multe per- li-a. plăcut la mulţi Maghiari, cari nu voiau doilea pe Ioan Simionaş. Membrii români aflând de „agitaţiuni politice sâu confesio­
sone într’o singură hărtiă, alăturând nici să audă de aşa ceva. In fine, ca totuşi au cerut, şi s’a ordonat votare nominală. nale , cari ar fi în detrimentul bunei înţe­
44
44
documentele (cărticica de dare, es- „dinastia sg nu cadă cu totul, s’au făcut E de însemnat, că la deschiderea şe­ legeri, va aplica legea cu totă rigorea. Fa­
tras din cartea funduară etc., prin mari corteşirî pentru ginerele unui membru dinţei, membrii români au fost în număr că-o ! Dâr s’o facă imparţial şi fără de
care se dovedesce, că respectivul din familia Barcsai şi aşa cu stăruinţa fiş- aprope de o sută. Peste tot, din 516 mem­ consideraţiune, dâcă este vorba de Români,
plătesce dare câtă se cere după lege, panului, după mult chiu şi vai, au făcut sâ bri ai congregaţiunei, Români abia sunt cu ori Unguri. ’L mai fac însă atent, că îna­
ca se fiă alegător). Reclamaţiile se păşâscă ca candidat Mora Laszlo, deputat totul 120. inte de a face cel dintâi pas întru aplica­
pot ceti la oficiu de ori şi cine, şi dietal guvernamental. 0 altă partidă voia Au votat 291. Mora Laszlo a primit rea legei, să caute răul la rădăcină, să-şi
se pot face observaţiunî contra lor să scotă pe tînărul fisolgăbirău Csulay 251, âr Ioan Simionaş 40 voturi. Astfel câştige tote dovedile neresturnabile şi să
dela 16—25 Iulie n. c. Atât recla- Lajos, care însă în momentul din urmă s’a Mora Laszlo s’a declarat ales şi a depus nu se ia după vorbe g61e şi după spusele
maţiunile. cât şi observaţiunile făcute retras, ca nu cumva, împărţindu-se voturile, jurământul. (fiarelor ungurescl, căci altfel nu va putâ
asupra lor sunt a-se adresa comite­ să isbutăsoă Românii cu omul lor dorit. Nou alesul, emoţionat mulţămesce pen­ vindeca relele. Atunci şi noi, membrii ro­
tului central şi a-se preda primăriei Românii adecă se hotărîră a pune tru încrederea pusă în dânsul: „Nu am mâni, îi vom sta în ajutor, ca să potă face
(antistiei) său în comunele mici no­ canditatura , d-lui Ioan Simionaş, fost proto- umblat după aoest post, elice, ci am primit o administraţiune bună, căci şi noi acâsta
tarului de cerc. notar şi viceşpan substitut în fostul district să fiu ales mai cu sâmă la stăruinţele ami­ o voim. 44
De rândul acesta, după cum al Zarandului şi de mai mulţi ani preşe­ cilor mei . După câte-va frase obicinuite A urmat apoi alegerea protonotaru-
44
dispune legea cea nouă asupra ju- dinte la sedria orfanală în Deva. Dorinţa de patriotism şi de ideia de stat maghiar, lui. S’a ales fostul protonotar substitut Po-
dicaturei Curiei, cei ce au rămas în şi intenţiunea Românilor a fost ou atât mai mai cfice: „Fac promisiunea solemnă, că gâny Bela, ca prim vice-notar Parkl Vil-
restanţă cu plata dării pe 1898 nu justă, cu cât d-1 I. Simionaş, precum se în postul meu voiii fi eonscienţios, drept mos, ca solgăbirău Amos Gligor şi alţii.
vor mai fi şterşî din liste, ci au recunosce chiar şi în raportul anual, este şi imparţial. Cu subalternii mei voiă tracta In şedinţa de după amâdl, la raportul
dreptul să fiă înscrişi şi ei, ca şi unul din cei mai consoienţioşl funcţionari conform purtării lor şi peste tot îmi voiă anual al viee-şpanului, Borosay Kalman a
ceilalţi, cari şi-au plătit totă darea la administraţiunea nostră, care şi ca pre­ ţinâ de cea mai sâută a mea datoriă a res­ făcut propunerea, ca landele, ce ’i se fac
la timp, numai să întrunâscă condi- şedinte la sedria orfanală şi ca în mai pecta şi a aplica legile în vigore. Er încât d-lui Ioan Simionaş în raportul vice-şpanu-
ţiunile legii. multe rânduri substitutul viceşpanului, a voiă afla, că se vor ivi agitaţiuni antipatrio­ lui, sâ se introducă şi in protocolul şedinţei
Ca întotdeuna aşa şi acum atra­ dat cele mai eclatante dovecfi despre des tice seu confesionale, prin cari s'ar conturba de astădî', adecă mai întâih o trântelâ, (căci
gem atenţiunea tuturor asupra aces­ toiuioia şi capacitatea sa, ca un escelent buna înţelegere între locuitorii comitatului, nici un membru maghiar n’a votat ou can­
tor prescrieri ale legii, îndemnându-i administrator. voiă aplica legea cu totă rigorea. 44 didatul Românilor), apoi — o mulţămită
să se îngrijâscă de a nu li-se ştirbi Ei, dâr ce să-i faci, dâcă d-1 Ioan Si­ Liniştindu-se „âljen -urile, luâ cuvân­ protocolară!
44
dreptul de alegător şi în cas de mionaş, pe lângă atâtea cualificaţiunl pre- tul membrul Francisc Hossu Longin, care Celelalte obiecte, ca de regulă, le-au
ştirbire să reclame la timp, er cei ţiose, este Român. Oum au aflat Maghiarii, într’un discurs mai lung răspunse la câte-va pertractat şi resolvit cei rămaşi în număr

se chiărna Ifigenia. Agamemnon tare mai ales insulele învecinate, eră o pept zale şi pe piciore şire de aramă, din nou. Amendoue părţile duşmane
s’a mschnit şi n’a vrut să primescă parte o oştirilor trebuia se lucre eră în mân! aveau paveze mar! de aveau învingeri şi perderî când una,
răspunsul acela, deră, dâcă fiică-sa pământul. piele de vită învelite tot cu aramă. când alta.
Ifigenia n’ar fi fugit de cu bună Partea aceea din oştiri, care era Rânduiala seu ordinea de bătaie era Mare daună era pentru Grec!,
vreme, ar fi jertfit’o cu bună seraă. menită se impresure cetatea Troia, încă neregulată, de-orece ostaşii nu eă cel mai vitez bărbat al lor, anume
Povestea ne spune, că o <4eiţ.ă a şi-a făcut, o tabără mare cu mul­ se luptau în cete deosebite după Aehil, n’a vrut se se lupte multă
luat’o pe copilă într’un nor şi în lo­ ţime de colibî şi de corturi şi îm­ soiul armelor, ci amestecaţi cu toţii vreme din pricina urei, ce o avea
cul ei a lăsat o capră. Capra a fost prejurul taberei a săpat şanţuri la un loc. asupra lui Agamemnon, cu care trăia
jertfită şi de-odată vântul a încetat, adânc.! şi late. Corăbiile şi-le-au Conducătorii aveau în luptă greu­ în duşmaniă. Ura aceea îl lăcea pe
corăbiile s’au pornit şi au ajuns cu tras Grecii pe uscat şi le-au pus ca tatea cea mai mare. Isbânda o ho- Achil chiar se se bucure, când ve­
bine la malurile Troiei. în forma unui zid. Bătăliile între tăria de multe-or! numai vitejia lor. dea, că Troianii întră învingători
Cum s’au uimit însă Grecii, când amândouă părţile duşmane se în­ Pe câud se aflau adecă liniile duş­ în tabera Grecilor. Omorînd îuse
au văcjut, că Troia este întărită cu tâmplau pe şesul cel întins dintre mane faţă în faţă, de-odată un con­ Hector pe cel mai buu prietin al lui
ziduri şi cu turnuri înalte! Inlănn- corăbiile Grecilor. Conducătorii se ducător eşia dintr’o parte pe carul Achil, anume pe Patroclu, atunci s’a
trul acelor ziduri era o oştire luptau de obiceiu de pe' carăle de seu de resboiu în mijlocul câmpului sculat şi leul din culcuşul seu. Ca
mare de Troian! şi de alte popâre, răsboiu, ce erau trase de doi seu trei de luptă, lăuda cu glas tare nemul o furtună a alergat adecă Achil pe
în fruntea căreia sta fiiul cel mai cai, ostaşii de rând se luptau ca pe­ din care se trăgea şi aţîţa pe alt câmpul de luptă, străpungând un
mare al regelui Priam, anume Elec­ destraşi, âră cavaleria încă nu era conducător din cealaltă parte se se Troian după altul, deră tot sângele
tor, pe care în curagiu şi în vitejiă cunoscută pe vremea aceea. Armele bată cu dânsul. Oştile de amândouă omorîţilor n’a putut stinge setea sa
nu-1 întrecea nici un Grec. Asta a întrebuinţate în lupta erau pe atun­ părţile se uitau apoi cu încordare, de resbunare, de-orece ei căuta pe
fost pricina, că Grecii au cucerit cia lăncile, adecă nisce bote lungi cum ee bateau conducătorii, şi dâcă omorîtorul prietenului seu, anume pe
oraşul Troia abia după fiece anî, şi de lemn cu cuie mar! şi ascuţite de cădea unul dintr’ânşii, veniau şi ele Hector. Aflându-1 pe acesta de cătră
încă şi atuncia numai cu înşelăciune. fier la un capăt, apoi erau săbiile, pept la pept, silindu-se se scape tru­ sără, de bucuria a răcnit cât l’a ţi­
Oştirile grecesc! numai rar puteau praştiile seu prâştele şi arcurile cu pul conducătorului celui mort şi ar­ nut gura. Pe cât de vitâz era Hec­
se fiă tâte la un loc, de-6re-ce le săgeţî. Decă pe timpul luptei armele mele lui cele scumpe. După-ce lupta tor, de astă-dată a apucat’o la săne-
lipsea hrana, sâu proviantul. De obi- se stricau, atunci ostaşii începeau a se sfirşia, se făcea pace pe mai multe t6sa. Achil îuse l’a ajuns pe loc şi
ceiu ele se împrăştiau în cete prin arunca cu pietrii unii asupra altora. efile, în care timp se ardeau trupu­ ameudoi s’au încăierat la o lupta pe
ţeră, căutând vite şi alt nutreţ. Luptătorii aveau şi scutur!, anume rile celor căfiuţl şi se serbau praz viaţă şi pe rnbrte.
Unele cete au început a şi prăda pe cap coifuri înalte de aramă, pe nicele obicinuite. Apoi lupta începea In sfirşit Achil a lovit pe Hec-