Page 76 - 1899-06

GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 135 —1899.

■j—20 inşi. Despre celelalte fase ale tare frumose pentru slujba Stei liturgii mâne prea frig. De două Zd® am avut ploi sun, care de-asemenea a fost deţinut. Lo-
şedinţei de astăcll şi de ţinuta membrilor cu 56 fl. Tn anul acesta d-1 primar Ravasz reci cu un vânt şi mai rece; âr adl dimi- oul unde s’a petrecut crima era stropit cu
români, — cu altă ocasiune. Mikloş deşi e de altă religiune şi naţiune, neţă Carpaţii sud-osticl ai Ardealului, sânge; se vede, că feciorul s’a sbătut mult
Coresp. a cumpărat un potir cu 24 fl. 93 or., oare aoeştî martori ai suferinţelor nostre, pur­ în torturile groznice. Făptuitorii, precum
s’a sfinţit în diua de Pascl. Mihailă For- tau din nou barbă albă. Pare, că nu ne şi instrumentele de tortură, se află la pre­
SC1RILE DILEL ooşu a cumpărat un prapor negru ou 14 fl. aflăm în dricul verii, ci colo tomna târdiu, tura din Cohalm .
u
La stăruinţa lui Uie Laslo şi a altor po- pe la finea lui Octomvre ori prin Noem-
— 19 Iunie v. porenl buni, s’a contribuit şi adunat suma vre. Rele semne pentru sămănăturl! Cucu­ Proprietarilor de cai li-se atrage
atenţiunea asupra împrejurărei, că în urma
Despărţământul Timişora al Aso- de 12 fl. cu care s’a cumpărat un prapor ruzul s’a întârZiat de tot prin atâta ră- disposiţiunilor d-lui vice-şpan din loc, în
ciaţiunei şi-a ţinut adunarea generală în roşu. Tuturor acestor binefăcători şi aju­ câlă, — şi dâcă tbmna va fi scurtă şi ră- 10 Iulie n. c. dela orele 10 — 12 a. m. se va
e
25 Iunie n. sub presidiul directorului său, tători ai s-tei biserici prea bunul Dumne­ corosă, atunci putem Zi° de pe acum: ;inâ în piaţa Braşovului dinaintea stradei
d-1 Em. Ungurianu. Adunarea a fost cerce­ zeu să le răsplătâscâ aici pe pământ ou sănătate bună, mămăligă dragă! Iârba vămii un târg de cai, unde t oomisia de
tată de număroşl fruntaşi, precum proto­ sănătate, er oealaltă lume să le facă parte slabă, fân puţin, ovese pitici şi inspicate, asentare va cumpăra cai de 3, 4, 5 şi 6 ani.
popi, advocaţi, preoţi etc. şi a fost în ge­ în ceata aleşilor săi. îmi ţin de datorinţă de abia ridicate peste bruşl. Bieţii plugari
neral forte însufleţită. Din raportul comi­ sfântă a aminti, că meritul se cuvine vre­ privesc cu mare îngrijire la jocul elemeu- Un tîner roman, absolvent al şoo-
tetului s’a constatat, că deşi constituit îna­ dnicului nostru preot Nicolae Meior, care telor naturale: acum ploiă, mai apoi ză­ lelor comerciale, doresoe a afla în decursul
inte numai cu vre-o săse luni, în acest prin purtarea sa esemplară şi prin predicile padă ; aZl secetă cu fierbinţelă, mâne po­ lunelor de vară ocupaţiune fiă în vre-o
scurt interval comitetul a desfăşurat o ac­ sale cele frumăseşi plăcute, scie câştiga şi’în- top cu grindină! Mai lipsesc dobele eseeu- cancelariă, fiă ca instructor în vre-o fa-
tivitate fbrte frumosă: a înfiinţat un fond dulci inimele poporenilor săi, cari îl stimâză şi torilor, ca halul să fiă cu atât mai mare miliă. Pentru informaţiunl a se adresa la
propriu cultural, care acjl e de 320 fl.; afară iubesc, ca pe un adevărat părinte. E un băr­ Din Voila, lângă Făgăraş, ni-se scrie: administraţia Zarului nostru.
de acăsta a înaintat comitetului central din bat, care forte mult se ocupă cu cetitul; în După ce petrecerea araneiată în 1 Maiil 44
Teatru de vară în „Grand Hotel .
Sibiiu 700 fl.) a înfiinţat o bibliotecă am­ casa dânsului afli tot felul de cărţi şi Ziar®- n. c. în Viola şi-a ajuns scopul pe deplin, Repertoriul teatrului de vară din loc pen­
bulantă, care deja s’a şi dat în folosinţa Chiar şi în comunele vecine a răspândit diletanţii au hotărît, oa să se şi fotogra­ tru cele două Zii® următore s’a schimbat.
poporului. Adunarea, pe lângă alte lucrări gustul şi pofta de cetire, aşa în comuna fieze în corpore, în grup — pe spesele Duminecă 2 Iulie se va da piesa poporală
44
ale sale, a votat şi un premiu de 25 fl. unuia Coroi-Sânuaărtin sunt prenumăraţi la gazete proprii, firesce — ceea-ce în memorabila „Lolo’s Vater (cu comicul H. Wiegand).
dintre învăţătorii, despre cari comitetul a de-ale nostre pănă peste 10-12 înşl, dea Zi de 3 (15) Maiîi o. au şi făcut, procurân- Luni 3 Iulie, serata variată de operete:
14
constatat, că în anul şcolar espirat a do­ semenea şi în celelte comune vecine, pre­ „Păohterin und Bărbier musica de Gum-
bert (în care va juca subreta, d-şora Emy
vedit cel mai frumos progres pe terenul cum Şoimuşul român, Laslăul român, cu du-şî fiâ-care câte un frumos tablou de su­ Klinkhoff). „Nur 2 Glâsohen , de Bohm şi
44
venire. Iţi e mai mare dragul să-’i privesc!!
instrucţiunei. Acest învăţător e d-1 Ştefan un cuvânt e un preot demn, care se into- Trăescă să ne mai delecteze! „Friihere Verhăltnisse de Nestroy, ambele
44
Gherga din Topoloveţul mare, care ne r6gă reseză de biserică şi şcblă — I. C. Flosu, comedii cu cântece.
a esprima pe acăstă cale recunoscinţă co­ comerciant. Escursiune. Societatea Sodalilor români
Multă grijă causâză celor ce pătimesc
mitetului cercual dela Timişora. Diu partea „Lumina“ din Braşov arargiază Duminecă
44
„Arieşana , institut de credit şi eco­ de şoldinâ şi reumatism, că ce fel de mij-
ndstră felioităm pe d-1 învăţ. Gherga pen­ în 20 Iunie v. o escursiune în Stejeriş, la loce să întrebuinţeze pentru vindecare. Sin­
nomii în Turda, a dăruit biserioei române
tru distincţiunea, ce ’i s’a făcut. care învită cu totă onorea pe binevoitorii gurul mijloc probat este renumita alifiă
gr. cat. de-acolo 10 fl. pentru acoperirea
acestei societăţi. Plecarea va fi la l'/ 6re contra şoldinei şi reumatismului, care se
2
Congregaţia din Arad. Joi s’a ţi­ multelor sale trebuinţe. Pentru acest dar, capătă în farmacia Bela Zoltan în Buda­
p. m. din Groverl. In cas de timp ploios,
nut în Arad adunarea comitatensă estra- d-1 protopop Art. Codarcea, în numele cu- pesta cu 1 fl. borcanul. Ou acâsta alifiă
escursiuma se va amâDa pe Dumineca
ordinară, în care s’au făcut alegerile de ratoratului, esprimă pe acâstă cale institu­ s’au vindecat mulţi suferinZl.
proximă. — Comitetul.
44
funoţionarî ai comitatului. In vederea aces­ tului „Arieşana sinceră mulţămită.
Musica orăşenescă va concerta
tor alegeri, fişpanul a convocat o adunare Cununiă. Ni-se anunţă căsătoria d-rei
mâne, Duminecă, în grădina hotelului „Po­
de fruntaşi români la o consfătuire comună Adunări culturale. D-1 loan Mol- Victoria Pană din Pănesol (lângă Viziru) cu mul verde . începutul la 7 ore. — Aceeaşi
44
cu Ungurii. Românii însă au hotărît să nu dovan, protopopul Cătinei, fiind însărcinat d-1 George Lipăneanu din Constanţa. — Fe­ musică va cânta pe promenadă în fiă-oare
participe la conferenţă cu Ungurii, ci au din partea comitetului central al Asociaţiu- licitările nostre!
trimis din sînul lor pe trei fruntaşi la fiş- nei cu reconstruirea despărţământului XV' Luni şi Vineri la 6 ore p. m.
pan, ca să-i facă cunoscute dorinţele Ro­ (Mociu), a convocat în acest scop o adu­ Un tată ucigaş. Ni-se scrie : „Locui­
mânilor. Deşi fişpanul a recunoscut drep­ nare, ce se va ţină în 6 Iulie n. în Mociu. torul ungur din Dopca (lângă Cohalm) cu
numele Magda Sarma avea un fiiu vitreg Eenniunea învăţătorilor români din
tatea postulatelor române şi cu tote-că li-a — Adunarea gen. a despărţământului XXIV în etate de 23—24 de ani, cu care se avea
promis, că va ţină semă de ele, totuşi la (Mureş Oşorheiă) e convocată pe clma de jurul Gherlei.
alegere nici una dintre candidaturile Ro­ 6 Iulie n. în Nasna de Mureş. — Aduna­ rău. Mult timp orudul tată a nutrit planul Ocna Dejului, 25 Iunie n.
mânilor n’a reuşit. Atât la postul de vice- rea despărţământului XXXIII (Sătmar) al infernal de a-şl omorî fiiul vitreg. Sâm­
şpan, cât şi la cele de preşedinte al Se- Asociaţiunei e convocată pe 4> de 13 bătă sera (în 12 1. o.) şi-a şi esecutat pla­ Reuniunea învăţătorilor rom. gr. cat.
ua
nul : După-ce tînărul s’a culcat, a luat ba­ din jurul Gherlei şi-a ţinut adunarea ge­
driei orfanale, de protofisc etc. au fost Iulie n. în Seini. — Adunarea despărţ
aleşi tot Unguri. XXV (Ludoş) al Asociaţiunei e convocată rosul, l’a lovit în cap, i-a făcut trei împun­ nerală anuală în Oăpâlnic (Kâpolnok-Mo-
pe 11 Iulie n. în lclâncţel. — La tote aceste sături de cuţit în cap, i-a tăiat urechile, nostor) la 20 şi 21 Iunie, adecă a 3-a şi a
Daruri pentru biserică. Ni-se scrie i-a scos ochii, i-a pus o straiţă pe cap, pe 4-a Zi d® Rosalii, sub conducerea Magnifi­
adunări Românii sunt învitaţl a lua parte
din Vameş-Odorheiii: înainte cu doi ani oare a legat’o la gâtul nenorocitului, i-a cului D-n loan Papiu, preposit capitular
în număr cât mai mare, atât domni, cât şi
economul Isailă Jorju a cumpărat pentrii strîns cu ştrângul mânile şi piciorele şi şi preşedinte al Reuniunei.
plugari. — O altă adunare este convocată
s. nbstră biserică un moliftelnic dela Blaşlu astfel ciungărit l’a dus noptea la Olt, care In 20 Iunie n. a 3-a Zi d® Rosalii, s’a
pe 9 Iulie n. în Huedin cu scop de-a forma
legat f6rte frumos în preţ de 3 fl. 80 cr. curge în apropiere, şi l’a aruncat în valu­ săvârşit dimineţa în biserioa parochială s.
un nou despărţământ al Asociaţiunei, care
Tot în acel an a cumpărat loan Laslo şi rile rîului. In diminâţa cailei următore ca­ liturgiă prin D-nii: Dionisie Vaida profes.
să cuprindă comunele Huedinului şi al
soţia sa un rend de vestminte negre pen­ davrul nenorocitei victime a fost aflat de prep. şi secretar al Reuniunei, însoţit de
Hidei. Convocatori sunt patru fruntaşi din
tru înmormântări, precum şi nisce mâne- pescari şi adus în comună. Poporul s’a în­ mai mulţi preoţi tractuali, la finea căreia
aoele părţi în frunte cu protopopul Mor-
oărl şi procoveţă la alt rând de vestminte grozit. Au venit comisiunile da doctori şi d-1 preposit şi preşedinte ţinu o ouvântare
lacei, d-1 loan Pop.
bisericescl, pentru cari a jertfit cu totu de judecători, au prins pe sălbaticul tată, frumosă celor presenţl, învitându-i a par-
25 fl. In anul trecut poporeanul Yasilie Zăpadă. Ni-se scrie de lângă Făgă­ care silit de gendarml a mărturisit tote. tioipa la adunare.
Laslo cu soţia sa Anica au cumpărat pe raş cu data 29 Iunie n.: Timpul âmblă A mai mărturisit, că la transportarea oa- La orele 10 a. m.. s’a deschis adu­
sâma s-tei biserici un rând de vestminte aprope ca în Zilei® babelor: aZl prea cald, davrului la Olt i-a ajutat şi un fiiu al său narea în biserică. Magnificul president şi

tor aşa de reu cu lancea în gât, în­ întregi nu-1 prindea somnul, şi într’o aşa ca mine înaintea unui bărbat mai de lemn aşa de înalt, ca un turn, şi
cât l’a doboiît la pământ. Atunci nâpte a sărit ca un nebun din paf, tinăr. Şi ah, eu sărut mâna, care a omorit la pântecele calului aceluia au făcut
Hector a rugat pe duşmanul seu a înhămat caii şi a tîrăit încă de atâţia copii de ai mei! 11 o uşă tainică. Pe uşa aceea au in­
cu limbă de morte, ca măcar să nu trei-orî trupul lui Hector pe lângă Achil fu adânc mişcat de cu­ trat în cal Uiise, Menelau, Neopto-
facă batjocură de trupul seu. Achil mormântul lui Patroclu. vintele şi de lacrimele aceste. Cu­ lem şi încă alţi mulţi viteji, vr’o 30
însă n’a avut nici o milă, ci a bortit Pe când se întâmplau acestea, prins de mila şi de jale, el a îmbră­ de toţi, apoi au închis uşa şi au în-
piciârele lui Hector, a tras prin borţi regele Troiei, Priam, sta acasă şi plân­ ţişat pe Priam şi i a şoptit vorbe de cuiat’o cum se cade. După aceea
o curea, a legat trupul cel mort de gea. Betrânul nu avea nici linişte, mângâiere, apoi pe loc a poruncit să Grecii şi-au ars tabera şi s’au în­
carul seu, apoi, îndreptându-se spre nici somn, de-drece sciea, că iubitul spele trupul lui Hector şi se-1 îm­ dreptat cătră corăbii, prefăcându-se,
tabera Grecilor, a tras biciu cailor seu fiiu Hector zace pe câmp neîn­ brace în o haină frumâsă. După aceea că vrâu se se pornescă ia Grecia.
sălbatici şi a alergat cu trupul ne­ mormântat. El a cercat aşa-dâră Ceea el singur a pus trupul pe car, făgă- Atuncia toţi Troianii, bărbaţi,
norocitului Hector, tîrăindu-1 peste ce pâte cerca o inimă de tată. A duindu-i lui Priam, că va curma timp femei şi copii au năvălit prin por­
gropi şi pietri şi peste tot ce era pus adecă caii la un car, a încărcat de 11 fiile orî-ce luptă, numai ca ţile Troiei, ca se se uite la acel mi­
în cale. Maie era durerea bătrânului pe dânsul daruri preţiose şi aşa în Hector se pdtă fi înmormântat cât nunat cal de lemn, dâră nici unul
.Priam şi a celorlaţî Troian!, cari amurgul serii, nevecjut de nime, s’a se pote de frumos. Fericitul tată a nu-şl putea da sâmă, că âre ce se
priviau de f e zidurile Troiei la acestă dus la cortul lui Achil, pe care l’a grăbit apoi cu trupul mort al scum­ însemne calul acela. Etă înse, că de
faptă înfiorătore. găsit stând la masă cu capul răzi- pului seu fiiu cătră Troia, unde ai odată vin uisce păstori troian!, adu­
Ajungând la cortul seu, Achil mat pe mână. Când a intrat Priam săi l’au întimpinat cu bucuriă. Nici când pe un Grec prins cu numele
a lăsat trupul cel plin de sânge şi în cort, Achil s’a uitat lâ dânsul cu un Grec n’a turburat parada, sen ce­ Sinon. Păstorii îl găbuiră pe Grecul
de pulbere al lui Hector afară de ochi tare posomoriţi. Betrânul a cu­ remonia înmormântării lui Hector. acela in nisce stuh aprope de malul
cort, ca se-! mănânce paserile şi cânii, noscut acesta şi s’a înfiorat, apoi a După aceea resboiul s’a început mării. Acum Troianii, plini de bu­
dâră pe prietenul seu Patroclu l’a îngenunchiat la piciârele lui Achil, din nou. Intr’o luptă a murit şi Achil, curiă, se făcură râtă împrejurul Gre
înmormântat forte serbătoresce şi i a sărutat mânile şi a plâns cu amar fiind nimerit de săgeta lui Paris. In cului, îndemnându-1 care de care se
i-a cinstit pomenirea, înjghebând jo­ cjicând: Ah, pentru vieţa lui Hector urmă Grecii, sătui de atâta resboiu, le tălcuiască, ce însemnâză calul cel
n
curi strălucite de arme la mormân­ nu me mai pot ruga, dă-mi măcar tru- doriau din totă inima se se îutârcă de lemn. Viclânul de Grec chiar
tul lui. Nu era nici un chip, cu care pid lui, că acasă îl jelesc soţia, mama, acasă. Dâră înainte de pornire ei au acâsta o doria, de-orece el se înţe­
s’ar fi putut alina durerea lui Achil, surorile şi fraţii, eră eu, tatăl lui, me mai făcut încă o cercare, ca se cu- lese mai înainte cu fraţii sei, ca se
pricinuită de mârtea prietenului seu. aflu aici la piciorele tale. Găndesce, ce ceresc-ă Troia. îndemnaţi de Ulise, se lase prins şi apoi se-i pue pe
El era aşa de nemângăiat, încât nopţi ar fi, căncl betrânul teu tată ar şede Grecii au meşteşugit adecă un cal Troian! la cale se ducă calul cel de