Page 77 - 1899-06

Nr. 135.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI.

membrii comitetului fură invitaţi prin o ţinut adunările prescrise în regulament. face şi următorele propuneri mai marcante : L l i t e r a t u r ă .
deputaţiune de trei membri. Când însoţit de Trist de tot pentru conducătorii lor ! a) Ca fosta foie a Reuniunei „Şcola popo­
membrii comitetului şi de mai mulţi preoţi După cetirea raportului s’au ales ur- rală“ să reapară şi Ven. Comitet să caute Din Istoria lumii, „tălmăcită de
preotul Constantin Morariu din cartea nem-
şi protopop, a intrat în adunare, cei pre- mătorele patru comisiunl, anume: a) Pen­ a face, ca să devină organul tuturor Reu­ ţescă a D-rului Th. B. Welter şi întocmită
senţi îl primiră intonând frumos în cor tru censurarea raportului şi propuneri, în niunilor din diecesă. b) Să se trimită un pentru folosul poporului român din Buco­
u
„împărate cereso . care s’au ales d-nii: Ioan lenei, Gavrilă memorand la guvern, în care să se oără, vina", a apărut în editura „Deşteptării"
din Cernăuţi: partea a doua. Ea este scrisă
Preşedintele apoi, prin o vorbire fârte Avram şi Teodor Bota. b) Pentru revede­ ca să dispună oficiolatelor subalterne, ca
tot atât de bine şi de uşor, ca şi partea
însufleţită, accentuând folosul, ce resultă rea socotelilor şi statorirea budgetului d-nii : salarul învăţătoresc să se repartiţieze după
întâiii, care a avut şi la noi mare trecere
din aceste adunări atât pentru popor, cât Constantin Man, Ioan Bud şi Ioan Coste, darea directă de stat şi nu după fumuri, mai ales printre popor. Cetitorii îşi vor
şi pentru membri, salută pe cei presenţl c) Pentru colectarea taxelor şi ofertelor şi să dispună a-1 scdte primăriile comunale, putea face o idee despre cuprinsul ei şi
u
şi declară adunarea deschisă. înainte de a d-nii Ioan Mânu, Vas. Pop şi Vas. Căpi­ er nu curatorii bisericesc!, c) Să se elabo­ din capitolul „Răsboiul dela Troia , pe ca­
re 1 reproducem adl în foileton. Preţul 50
întră în desbatere, la propunerea d-lui Teofil tan. d) Pentru oritisarea esamenului d-nii: reze manuale pentru şcolari, conform noului
cr. (plus 5 cr. porto.) — Cu acelaşi preţ
Grigorescu s’a decis a-se trimite o tele­ Ştefan Sileş, Ioan Morariu şi I. Gherghel. plan de învăţământ, ce va intra în vigdre. se mai pot căpăta dela Tigografia „A. Mure­
gramă de felicitare părintelui episoop die- S’a cetit apoi disertaţiunea premiată Urmâză raportul comisiunei pentru şianu" şi câte-va esemplare din partea în­
cesan şi patron al Reuniunei. a subscrisului, după care la orele 12'/ s’a censurarea socotelilor şi statorirea budge­ tâie, adăugând şi pentru acâsta 5 cr. porto.
2
Observ, că dintre membri puţini s’au terminat prima şedinţă a acestei adunări. tului. Prin referentul său Constantin Man *
presentat. Causa va fi şi depărtarea cea oomisiunea referâză, oă socotelile le-a aflat
La 6ra 1 p. m. au participat aprope Cugete şi consideraţiuni din es-
mare, dâr toi-se pare, că şi nepăsarea. E în ordine, şi propune a se esprima mulţă­
toţi membrii şi ospeţii la banchetul aran- perienţa vieţii lui Argirobarb. Tipărită
fdrte dureros, că d-nii colegi nu-şl pricep mită d-lui cassar Ioan Boeriu, âr budgetul în 1898. Cartea se estinde pe 30 pagine
giat în ospătAria d-lui Alexiu Stupariu, la
nici acum marea lor misiune. O c}ic acâsta îl lasă în buna chibzuială a Ven. Comitet şi conţine 170 de sfaturi înţelepte, scose
care s’au rostit mai multe toaste entusiaste.
mai ales faţă de învăţătorii tineri, cari de central. din păţania vieţii. Preţul 10 cr. (cu posta
D-l Stupariu a făcut tot posibilul, ca să 12 or.)
regulă absentâ’ă în număr considerabil, ce Oomisiunea pentru colectarea taxelor
ne potă servi bine, oeea ce spre onorea Dietetica poporală, sorisă cu deose­
numai spre onore nu le pote servi. Trac- şi ofertelor prin referentul său Ioan Man bită oonsideraţiune la modul de veţuire a ţe-
d-sale constat, că i-a şi succes.
tele Giulei şi Ciceu-Oristurului n’au fost re- refereză, că taxe dela membri au incurs ranului român, de Simeon Stoica, medio
*
presentate prin nici un membru. 6 fl., oferte 1 fl. 50 cr., âr d-l cassar a pri­ pensionat. Carte tipărită cu ajutorul Asso
oiaţiunei şi atât de favorabil apreţiată din
Pe cât ne-a mâhnit absentarea mem­ La 4 ore p. m. s’a început şedinţa a mit dela trei membri încă 3 fl. Ssuma de
partea cjiarelor nostre. Conţine vre o 25
brilor ordinari, pe atât ne-a îmbucurat pre- doua, adecă luarea esamenului şi critisarea 10 fl. 50 or.
figuri în text. Preţul 85 cr. trimis francat.
senţa inteligenţei române din acel jur, lui. Esamenul a decurs după un program Presidiul anunţă, că adunarea gen.
care în număr considerabil era de faţă. bine precisat din partea învăţătorului looal viitore e invitată a se ţină în Ciocman.
Dintre Reuniunile surori din raionul aces­ Iacob Bota. Din arangiamentul intern al Invitarea s’a primit cu mulţămită. ULTIME SUIRI.
tei diecese au fost representate trei, anume şoolei ne-am convins, că învăţătorul local Presidiul cere, ca adunarea să autori- Bruxelaa, 30 Iunie. Mişcarea ia
cea Sătmărenă prin harnicul său preşedinte îşi pricepe chiămarea, mai tare ne-a satis­ seze Comitetul a defige ârăşî premii pen­ proporţiuni tot mai mar!, având ca­
I). Atanasiu Lupan înv. în Baia-Sprie şi făcut resultatul esamenului, care a fost bun. tru elaborate, ceea ce s’a şi făcut. racter cu totul republican. Poporul
mai mulţi învăţători, cea Sâlăgiană şi Ma- După terminarea esamenului, în şedinţă în­ Terminându-se agendele, Magnificul cere retragerea guvernului. Guvernul
ramureşană asemenea prin mai mulţi învă­ chisă s’a făcut critica atât din partea co- D-n preşedinte, mulţămi membrilor pen­ nu mai este stăpân peste situaţiune.
ţători, ca membri ai acelor reuniuni. Pe misiunei, cât şi din partea unor membri, tru interesul arătat, d-lor 6speţî pentru Turburările de er! nopte au fost fără
lângă aceştia, mai mulţi învăţători greoo- după care la 7 ore se încheia prin presidiu onorea făcută şi în fine d-lui. preot şi popo­ sâmăn. Aprope 30,000 de âmenî au
orieotall din părţile Lăpuşului ne-au ono­ şi şedinţa a 2-a. rului din acestă frumosă comună pentru pri­ luat parte în luptele de pe strade.
rat cu presenţa, prin ce au dovedit, că mire şi ospitalitate. Apoi între strigătele In jurul primăriei oraşului s’au ridi­
In săra aceleeaşi dile a urmat petre­
-confesionalismul nu-i pedecă de a uni pe de „să trăăscă" ale celor presenţl declară
cerea cu joc arangiată de inteligenţa ro­ cat baricade. Dela carele tramvayu-
toţi Românii în cugete şi în simţiri.... adunarea de închisă, âr d-l Gavril Avram
mână din loc în folosul şcolei, care a suc­ lui caii au fost desprinşi şi carele
Din raportul general despre activita­ ces bine. întreg arangiamentul localului de în numele adunării mulţămesoe preşedin­ au fost folosite ca baricade. Sute de
tea comitetului central în decursul anului petrecere a fost frumos, dâr mai ales por­ telui pentru înţelâpta conducere. Adunarea omeni s’au urcat pe ele şi de-acolo
şcolastic espirat, cetit prin d l secretar tretul marelui nostru poet A. Mureşianu se termina cu cântarea: „Cuvine-se cu aruncau cu pietrii asupra armatei şi
Dionisiu Vaida prof. prep., apare, că Reu- împodobit cu frumosele nostre colori, ne-a adevărat". poliţiei. In strada „Chapelis" gen-
niuuea are bani depuşi la „Someşana" în încântat. Splenddrea petrecerii au ridicat’o Alexandru Pop, darmii călări au puşcat cu glonţe.
învăţ. în Ocna-Dejului
Deeş 1000 fl. 39 cr., er la cassă 54 fl. 69 multele costume naţionale, cari de cari mai şi v.-preşedinte al Reuniunei, Doi omeni au fost ucişi, 20 greu
cr. — Biblioteca Reuniunei constă din frumose. Onore Ddmnelor şi D-şorelor, cari răniţi. In marea învălmăşală multe
447 opuri. La cele trei teme publicate în le purtau. Conversaţia, jocul şi întreg spi­ femei şi copii au fost striviţi. Spi­
w
Nr. 245 din anul 1898 al „Gaz. Trans. a ritul petrecerii a fost românesc. Numai jAvis.*) talele sunt pline cu răniţi. Astfel de
incurs numai un elaborat, anume la a 3-a câte-o drăgălaşă copilă de preot ne îngâna „Deorece n’au răspuns tote reuniunile scene s’au întâmplat şi pe bulevar­
temă, care e „Datorinţele învăţătorului ca din oând în când cu conversaţia-i uugu- de cântări şi musică, şi corurile ţărănesc!, dul „Auspacli". Aici demonstranţii
crescător faţă de direcţiunea greşită a so • gurescă, mai ales când se afla între ai săi. la apelul meu referitor la adunarea date­ au luat cu asalt cafenelele, din cari
-cialismului modern", — şi care s’a şi pre­ Aşa se vede, că unii preoţi, pdte de dragul lor privitore la ele, îmi iau voiă a ruga âspeţii fugiau înspăimântaţi. Demon­
de nou pe conducătorii şi dirigenţii respec­
miat ou 24 corone. Acestă lucrare se va şi ajutorului de stat, umblă să se recomande stranţii strigau într’una: „Pieră re­
tivi să binevoiescă a-mi trimite aceste date
tipări ori în broşură, ori în acest diar prin cu orl-ce ocasiune. Vai, v a i ! . . . cât mai curând. gele! Trăescâ republica/“ La miecjul
proprietarul ei, oare e subscrisul. S’au mai Datele de cari am lipsă se află publi­ nopţii s’a dat o luptă sângerosă pe
*
premiat încă două disertaţiunî, cetite în cate în „Gazeta Transilvaniei" Nr. 75, „Tri­ piaţa bursei, în oare gendarmeria a
adunările subreuniunilor, anume a lui Cons­ Iu 21 Iunie, adecă MercurI diminâţa, buna" şi „Tribuna Poporului" Nrii 80, ucis prin glonţ doi omeni, a rănit
„F6ia Poporului" Nr. 17, „Foia Diece-
tantin Man înv. în Strimbu, despre „Impor­ s’a început şedinţa a 3-a şi cea din urmă, peste 20 şi a arestat peste o sută.
sană" Nr. 16 a. c. etc.
tanţa studiului Religiunei în şcola popo­ tot în biserică şi sub presidiul ordinar. Co- Bruxelaa, 30 Iunie. Intregă arti­
Braşov, în 15 (27) Iunie 1899.
rală", cu 2 fl., ăr a lui Iacob Bota învăţ, misiunea pentru censurarea raportului şi a leria şi corpul vânătorilor a fost mo-
în Copalnic despre „Combaterea beţiei" cu propunerilor referâză prin d-l Ioan lenei, Timotei Popoviă, bilisat. Garnisona întrâgă e consig-
1 fl. Raportul constată mai departe, că esprimând mulţămită Ven. Comitet pentru prof. de mus. la gimn, rom.
nată. Dinastia e în mare primejdiă.
unele dintre subreuniunî, şi anume a Giu- zelul arătat întru îndeplinirea agendelor
*) On. Redacţiuni dela tote jurnalele sunt
Li (erăşl a Giulei!) şi a Ciocmanului n’au reuniunei în anul şcol. espirat, — toţ-odată resodoţuos rugate a reproduce acest ayis,

lemn înlauntrul oraşului Troia. De­ au făcut calul aşa de mare, ca să Pe când adecă toţî Troianii durmiau au eşit din oraş nevătămaţi. Du
ocamdată însă Sioon a început a-se nu pâtă întră prin porţile Troiei". duş!, Sinon s’a furişat la pântecele multe călătorii şi rătăciri pe mare,
văieăra, prefăcându-se multă vreme, Cam aşa a vorbit viclenul de calului, a deschis uşa cea tainică şi Enea şi-a aflat în urmă adăpost în
ca şi când pentru tâtă lumea n’ar Grec. Troianii au crec|ut, şi abia l’au Grecii cei înarmaţî au eşit afară din ţera Italiei, unde s’a făcut om mare
putâ descoperi o taină aşa de mare, îngăduit să-şi sfîrşescă vorba de graba cal. Ei au apucat calea cătră porţile şi puternic.
ca aceea cu calul. „Nu“ — cj'cea el, ce i a apucat. Ei repede au pus răte cetăţii, i au omorît pe păzitorii de Mare nenorocire l’a ajuns pe re­
mai bine omorîţi-mă pe loc, decât sub piciorele calului, au legat funii nâpte, au deschis apoi porţile şi cu gele Priam. El împreună cu soţia sa
bS vă spun taina acesta!" de tdte părţile lui şi apoi s’au înhă­ strigăte de bucuriă Grecii au năvălit şi cu ccpii! săi au credut, că vor fi
Cu aceste cuvinte, Grecul i-a mat la tras. Bărbaţi, femei şi copii, în oraş din locurile lor de pândă. bine adăpostiţi înlăuntrul palatului
atîţat pe Troian! şi mai tare şi ei toţi voiau să ajute a trage, şi cine Sinon alerga cu făclii aprinse pe lor regesc, unde s’au pus să se seu-
cu rugăr! şi făgăduelî l’au înduplecat du putea prinde de vre-uu capăt de uliţe şi da foc caselor. tescă înaintea altarului penaţilor, seu
se le spuie taina numai decât. funiâ, acela se băga în rândurile cele Intr’un târdin s’au trezit şi Tro­ al deilor de casă. Nefericitul bătrân
Smon a vecţut la urmă, că a sosit lung! de băieţî şi de copile, ce mer­ ianii şi abia atuncî au vădut ei în­ a socotit, că duşmanii săi îl vor cruţa
timpul priincios, şi de aceea şi-a în­ geau frumos împodobiţi de amân­ şelăciunea nenorocirea lor. Lupte în acel loc sfânt, dâră amar s’a în­
ceput minoinosa sa istorisire aşa: două părţile calului şi cântau cân­ crâncene s’au îocins pe tote uliţele şelat, pentru-că Grecii au năvălit
„Asoultaţî! — cjise el — Grecii, tece, ca la paradă. Când au ajuns şi în tdte casele, până ce în scurtă asupra lor cu săbiile scose, străpun­
după cum sciţi, s’au pornit acasă. însă Troianii la porţile cetăţii lor, vreme tot oraşul se afla în gura fo­ gând mai întâiu pe copii înaintea
Ca se ajungă cu bine, preotul li-a au văcjut, că calul cel mare de lemn cului. ochilor tatălui lor şi apoi şi pe tată.
poruncit se facă acest cal, ca jertfă nu putea întră prin po»pile cele Cei-ce n’au cădut de sabia Pe soţia şi pe fiicele lui Priam Greoii
de împăcare pentru vătămata datate strimte. Ei s’au apucat aşa-dâră de Grecilor, au murit în flăcările focu­ le-au dus la corăbiile lor şi acolo
oorctitâre a oraşului vostru, a căreia au dărîmat porţile împreună cu o lui, ori au rămas înmormântaţi sub le-au împărţit între dânşii, ca să fiă
icână v’a înstrăinată} odată Ulise şi parte din zidul Troiei, apoi în chiote dăiîmătnrile, caselor ce se risipiau rdbe. Menelau şi-a căpătat pe fru-
Diomede în chip nelegiuit. De va şi jocurî de bucună au aşecţat calul din tdte părţile. Din primejdia aceea mosa sa Elena înapoi, dâră ca răs­
întră calul tefăr în oraşul vostru, înaintea templului rţeităţii ocrotitore au scăpat numai câţi-va Troian! îm­ plată marea cetate Troia era dări-
atuncî Troia, după spusa preotului, a oraşului, pentru ca fia care se-1 preună cu cucernicul Enea. Enea mată cu totul, şi sub dărîmătur! era
nu va pute fi biruită nici odată şi vadă şi să se bucure de vederea lui. adecă, vădând pustiirea Troiei şi a îugiopată mulţime de omeni.
va domni jur-împrejur peste multe Va să veselă a fost dina casei sale, l’a luat iute pe bătrânul
popâre. Chiar acesta au voit să îm- aceea pentru locuitorii Troiei. dâră, său tată Anchi8e pe umere, eră pe
pedice duşmanii voştri, şi ei anume vai! grozavă a fost ndptea următdre. fiiul său Ascaniu de mână, şi tustrei

Prin aualise şi observaţii acurate făcute de Apă amară „Francisc Xosef“, după conţinutul ei, este singurul mijloc salin purgativ de efect du­
autorităţi medicale s’a constatat oă recunoscuta rabil, şi apă plăcută la beut. Acestă apă se pote căpăta pretutindeni.