Page 78 - 1899-06

GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 165.—1899.

„sunare de înveţătorî. adunări, nici să se scuse temeinic. S’a ho­ ror fiilor comunei. Recomandă îmbrăţişarea Alegerea comisiei pentru verificarea pro­
tărît de-ocamdată, ca acei învăţători să fiă meseriilor şi stărue pe lângă părinţi şi cesului adunărei presente. 14) închiderea-
Ţera Oaşului, 1899. admoniaţl. După terminarea agendelor onoraţiorii comunei să se înfiinţeze o can­ adunărei.
Adunarea învăţătorilor din tractul d-1 preşedinte prin o vorbire însufleţitdre tină şcolară, care este forte de lipsă în Şimleul-Silvaniei, 27 Iun. n. 1899.
Ţărei-Oaşului s’a ţinut în 25 Maiu n. o. în a declarat adunarea de închisă. acestă comună, unde numai o parte locuesc Alimpiu Barboloviciu, Al. Fedorca,
Leehinţa, comuna oea mai vecină din ţi­ Cu toţii am fost invitaţi apoi la în comună, âr trei părţi sunt răspândiţi pe vicar for. episc. al Silvaniei secretar,
nutul acesta. Tot atunci s’a ţinut şi esa- masa ospitală a d-lui înv. local Emeric dâlurl în depărtări de mai mulţi chilometri. şi preşedintele reuniuuei.
menul cu pruncii din acea comună, sub Babiciu, care s’a silit a ne provedâ peste Un participant.
presidiul delegatului protopopesc Alexan­ aşteptare. Apoi am fost invitaţi şi la D-1
dru Mirişian, preot în Trip şi not. traotual. preot local Palffy, care asemenea ne-a pri­
De faţă la esamen au fost învăţătorii pre- mit cu cea mai mare ospitalitate. De lângă Făgăraş, Iunie 1899.
senţl la adunare, pe lângă cari, ca ospeţî: Ne-am depărtat în speranţa, că la In 5 (17) Iunie s’a ţinut esamenul la In a j u n u l s e c e r i ş u l u i .
Vartolomeiu Privigyei not. cerc. şi supra- tomnă în Călinescl vom conveni cu toţii, şcola română gr. or. din Mândra (corn. Fă­
vighetor peste şcole, Iuliu Oooiş înv., Aug. ca să desbatem împreună t,6te lucrurile re- găraş). Acâsta e o şcolă cu 2 învăţători, Suntem în ajunul secerişului.
Dragoş cantof, ambii în Gherţa mică, an- feritore la înaintarea învăţământului po­ clasa I d l Lazăr Comşa şi clasa a Il-a d-1 Fiă-care dintre cei ce se îndeletni­
tistia comunală, curatorii şi poporenl. poral. IIarie Comşa. cesc cu economia câmpului, — şi la
EsaminaţI au fost 12 copii şi 9 fete, Sentinela. S’a început esaminarea elevilor din noi în ţăra numărul acestora este co­
din Religiune, Limba maternă şi puţin din cl. I pe la 2 ore p. m. sub supravegherea vârşitor de mare, — aştâptă cu inima
comput; celelalte obiecte de învăţământ Esamene la sate. Ev. D-n protopop tractual Iuliu Ban; de strînsă se vadă o parte însemnată a
nici nu sciu, dâcă au fost propuse. Este faţă fiind şi ambele comitete, atât comunal, reeditatului şi ostenelelor muncei
pnulţ de dorit dşla d-1 învăţător Emerio Poiana-Merului, Iunie 1899. cât şi parochial. Ai fi stat să-i asculţi cât sale: secerişul.
!
Babiciu, care s a escusat cu aăeea, că parte Piua de 27 Maiu v. 0, a fost o mare de mult, căci era o plăcere de a audi, Vorba e mai ales despre ţăran.
şobla nu i-a fost în rând şi numai acum sărbătore pentru comuna Poiana-Mărului cum micuţii sciau da răspunsurile atât de Ţăranul, fiă mai cu stare, fia mai
clare şi precise. Servesce spre laudă d-lui puţin în putere, cum se (jiue, îşi ago-
s’a făcut totul, parte din causa morbului (comit. Făgăraş), căci în acea di s’a ţinut
pruncii n’au umblat regulat la şcolă. Am esamenul de vară la şcola română confe­ învăţător. nisesce traiul vieţii din munca agri-
lor săi. Aici îşi pune el tăte nădej-
văclut şi noi, că şcola numai de acum e sională gr. or. cu tote III clasele. După aceea a urmat esaminarea băe-
dele, aici zace capitalul său mult
adusă în rând, şi sperăm, că ne mai fiind Clasa I, învăţ. Teodosiu Fuşcar. Resul- ţilor din clasa a H-a. D-1 învăţător Ilariu
puţin cât îl are, de aici şi numai
aceste piedenî, în viitor se va nisui şi va tatul a fost slăbuţ. Căuşele se deduc parte Comşa, este un adevărat măiestru în ale
face progres spre îndestulirea tuturor. din împrejurarea, că grasând vărsatul mai pedagogiei. In întrebările, ce dânsul punea de aici scote el isvorul material al
După terminarea esamenului a urmat multă vreme între locuitorii comunei, şcola elevilor, aflai o dibăciă de pedagog în ade­ vieţii. Este prin urmare de-o netă-
adunarea, care a fost condusă de d-1 dele­ a fost închisă două luni. Potolindu-se epi­ văratul înţeles al cuvântului. De sine în­ găduitâ însămnătate a vedă resulta-
tul la care a asudat un an de a ron­
gat protopopesc şi notar tractual Alesandru demia, s’a bolnăvit învăţătorul şi nici la ţeles, că şi răspunsurile băeţilor erau peste
Mirişian. D-sa prin o vorbire acomodată a esamen nu s’a putut presenta. L’a substituit aşseptare. dul, căci decă acest rezultat este
deschis adunarea şi apoi a urmat verifica­ învăţătorul Andreii! Badiu, care pe lângă După esamen ne-am depărtat cu ini­ îmbucurător şi bun, bine le merge
rea şi cetirea protocolului adunărei trecute. t6tă stăruinţa şi bunăvoinţa de a ajuta mile pline de bucuriă şi mândri, că putem tuturor, decă e trist şi slab, reu le
S’a constatat numărul învăţătorilor causei, s’a vădut, că învăţătorul T. Puşcar vede şi la şcolele nostre asemenea învăţă­ merge şi acelora, cari nu-şi câştigă
traiul vieţii cu plugul şi cu sapa. Mai
presenţî şi s’a aflat, că sunt de faţă 11, er nu şi-a făcut datorinţa, nici când a fost să­ tori, cari îşi cunosc pe deplin chiamarea
ea ospeţî d-nii: Daniel Palffy preot local, nătos. Ar fi timpul, ca acest învăţător, care lor de luminători. ales în ţările agricole rodurile man­
Vart, Privigyei not. cerc., Iuliu Cociş, Aug. de-altfel servesce de 25 de ani, fiind şi om Un participant. ■ cei ţăranului sunt fiotărîtăre în cel
mai mare grad pentru înflorirea, îna­
Dragoş cantor în Gherţa mică şi G-eorge bătrâu şi nesănătos, se-şl ceră pensiune şi,
intea şi bunăstarea publică materială,
Ciorbai cantor în Bicsad. Fără scuse au retrăgendu-se, se dea loc u&ei puteri mai
C ® s a v © c ă r î . de unde urroeză şi progresul în tote
lipsit dela adunare: George Berce, Gavnil tinere, căci numai aşa vom pute scote biata
Reuniunea învăţătorilor români dela şco- celelalte ramuri, ca comerciu, indus­
Bud, ambii învăţ. în Bicsad, Ioan Moiş cl. I din boia, în care dăinue de atâţia ani.
lele poporale confesionale ortodoxe din proto­ tria, meserii de tot felul, cultură etc.
din Moişenî, care şi ca cassar tractual ar Conducătorii acestei comune au fost cu
popiatele araăane 1— VII îşi va ţinâ adu­ Durere, anul acesta a fost peste
fi trebuit să fiă sâu se încredinţeze pe al­ deosebită consideraţiune faţă de acest în­ narea sa generală ordinară de ăst-timp în
tul cu încassarea tacselor restante; Vas. văţător, — fiind fiiul comunei — şi i-au 15 şi 16 Iulie n. c. în hotelul balnear dela tot cjis nefavorabil pentru economii
Haiduc învăţ. în comuna vecină Cămăr- trecut multe cu vederea. Servind însă atâ­ Moneasa (Menyhâza). mari şi mici. Au umblat vremuri
zana, Gavriil Nap învăţ. în Bocşa. Se vede ţia, ani îşi va căpăta o pensiune, ca totuşi Convooând la acâstă adunare gene­ nefavorabile: secetă prea multă şi
rală ordinară pe toţi P. T. d-nl membri îq urmă nenorociri elementare, cari
trâba, că cei competenţi nu-şi prea bat să potâ trăi. Deci cel mai cuminte lucru
ordinari, fondatori şi ajutători, ne permitem în multe părţi au nimicit recolta
capul să împărtăşâscă învăţătorilor cercu- este se se retragă salvând mai întâih vii­
a învita la acestă festivitate a nostră şi pe
lariile în trebile şcolare, şi din astă causă torul şcolei, care este mai pre sus de orl-ce toţi binevoitorii şcolei nostre confesionale. rămasă în stare mai bună. Ploile
e 0
nu au sciut învăţătorii terminul adunărei. interes şi se va salva şi pe sine. Pentru distragerea on. public parti- mari, cari s’au descărcat în d’l I
Apoi s’a cetit disertaţiunea despre Clasa a Il-a, învăţ, llie Mânecuţa. cipător se va arangea în sâra de 15 Iulie din urmă peste tot, au micşorat şi
n. concert împreunat cu dans, pe lângă 'mai mult nădejdile şi, în genere vor­
„Vierifc" prin d-1 învăţ. Teodor Coroăan, Resultatul bun, dâr putea fi şi mai bun.
preţul de intrare 80 or. de personă şi 3 bind, recolta din ăst-an nu va fi mai
care însă luând aprope totă descrierea din S’a esaminat din Cetire, Istoria Biblică,
corone de familiă, în favorul bibliotecei
manualul de economiă de St. Pop, n’a pro­ Limba maghiară, Comput, dâr unde a ră­ reuniunii, despre ce se va da raţiociniu bună, decât anul trecut.
dus nici un efect. Celelalte observări le las mas Gramatica şi Geografia, domnule în­ public. Secetei, care a domnit mai ales
în grija personei, oăreia s’a dat spre cri- văţător? Ca învăţător tinăr, am constatat D-nii membri şi ospeţî, oarl doresc a la noi în Ardeal, i-a urmat o tem­
tisare. din răspunsurile elevilor, că şi-a dat multă participa la prândul comun (banchet), sunt peratură de tot scădută: brumă, ne­
A urmat apoi contra-critica d-nului silinţă, însă a trebuit să lupte cu multe respectuos rugaţi a-ae insinua la subscrisul guri dese şi reci, în unele părţi chiar
învăţ. Nic. Gheţie, făcută la critica esame­ greutăţi şi adecă: elevii din clasa I-a i-au secretar al reuniunii, cel mult pănâ la 10 şi zăpadă şi îngheţuri, au pricinuit
nului d-salo de d-1 G, Berce. Acesta a fost venit cu totul nepreparaţî pentru clasa Iulie n. c. (Arad, Fejsze-utcza) de unde pagube nespus de mari în sămeoa-
eventual vor putâ avâ şi bilete moderate
eu drept cuvânt un operat, în care â Că­ a Il-a. pentru călătoria. turî. In a doua jumătate a lunei Iu­
puş fără esagerare t6te scăderile, atât cu Clasa a IlI-a, învăţ. Andreiu Badiu. Arad, diu şedinţa ordinară a comi­ nie s’au descărcat asupra ţării în­
privire la înaintarea învăţământului, cât şi Resultatul fârte bun. S’a esaminat din tote tetului central ţinută la 15 Iunie n. 1899. tregi ploi mari, cari au mărit răul,
cu privire la neinteresarea celor competenţi obiectele, ce se recer, afară de Fisică, şi întru cât în unele ţinuturi au înce­
Pentru comitetul reuniunii:
°iţă de acesta. ne-am mirat mult, că un învăţător probat put să strice rău spicăselor rugina şi
Prof. Teodor Ceonteci, losif Moldovan, alte băle ale grânelor peste tot. Mai
Ar fi trebuit să urmeze critica esa- oa d-1 Badiu, consciu de chiămarea sa, cum
preşedinte. secretar. ales au suferit în urma acesta grâ-
jnului din .Cămărzana prin d-1 înv^ţăt. a putut întrelăsa nepropus acest obiect de
Iuliu Grofşorean, nele de tămnă. După raporteie mi-
Dem. Ardelean, dâr în acestă comună mare mare însemnătate pentru viâţă.
cassar. nisteriului de agricultură 5—20°/
şi curat românesoă n’a fost nici un esamen. întrebările au fost cu premeditaţiune 0
din grâne au îndurat pagube insătn-
D-1 învăţ. Ardelean a dis cam următorele: puse, aducând cu siguranţă răspunsul aş­
Adunarea generală a „Reuniunei învă­ nate aprăpe în tăte părţile ţării.
„Fiind-că n’a fost nici un esamen, aşa nici teptat, ceea-ce dovedesce, că învăţătorul a ţătorilor români Sălăgenl" se va ţinâ ăstimp
critică n’am făcut, că n’am avut ce critica". pătruns adânc în ale pedagogiei taine. la 16 Iulie st. n. în comuna Bănişor (A. Mult a stricat şi tăciunele, care s’a
Durere, că acolo, unde 400 oopii sunt obli­ Din Comput se pretindea ceva mai Bân), la care a participa este învitat On. ivit în spicăsele de pe Alfold, er ne­
cler, inteligenţa, poporul şi toţi binevoitorii gurile li-au făcut dăr şi mai rău.
gaţi a umbla la şcdlă, nu se interesâză ni-' mult, şi adecă eserciţii şi cu frângeri, re­
şi iubitorii de înaintarea culturei naţionale, Din pricina lor spicul secărei n'a pu­
meni, căci preotul are alte griji, er învă­ gula de trei, raporturile şi proporţiunile;
învăţătorii însă în sensul statutelor sunt tut se se desvălte, multe au rămas
ţătorul tot aşa. Ar trebui, ca superiorita­ nu uita a-le propune pe viitor, d le învă­ obligaţi a-se presenta.
tea nostră bis. să ia alte măsuri, ca să nu ţător! Ne face onore, că ai venit ca învă­ sterpe. Nu s’a putut de asemenea
Pro g a m a : După serviciul d i v i n :
vină alţii şi să facă şcdlă pentru copiii ţător dela normele din Braşov, dâr pentru Şedinţa 1. 1) Deschiderea adunării prin desvolta nici spicul orzului şi al
ovesului.
noştri, căci blăstămul neamului s’ar vărsa aceea şi poenarii pretind învăţătură, ca şi preşedinte. 2) Cetirea protocolului adunărei
asupra celor păcătoşi! braşovenii. trecute şi referarea despre efeptuirea deci- In 16 comitate grindina şi ploile
siunilor. 3) Cetirea ordinaţiunilor dela fo­ torenţiale au pricinuit pagube fărte
Critica esamenului din Leehinţa s’a Esamenul s’a încheiat cu declamaţiunî
predat d-lui învăţător Alexiu Stefuţiu. Adu­ şi oântărî şi cu deosebire aceste din urmă rurile mai înalte, 4) Raportul auual despre mari; negurile au bântuit în 27 de
activitatea „Reuniunei". 5) Raport anual
narea de tomnă sa va ţine în 4 Noemvre au reuşit pe deplin. Meritul este al învă­ despre starea Cassei şi bibliotecei. 6) Ale­ comitate; bruma a stricat mai ales
n. în comuna curat românâscă Călineşcî. ţătorului II. Mânecuţa. gerea comisiunilor : a) pentru înscrierea mem­ în părţile de miadă-năpte ale Unga­
Disertant va fi d-1 înv. G. Berce din Bi­ Eshauriată programa esamenului, pă­ brilor noi, b) pentru încassarea taxelor res­ riei, apoi dincolo de Dunăre şi în
tante şi ofrandelor, c) pentru constatarea părţile de Sud. la 12 comitate să-
csad, vorbind despre referinţele bisericei rintele Moise Micu, ca de încheiare, ţinu o
membrilor presenţî şi absenţi, d) pentru meuăturile au fost rău stricate de
faţă de şcolă. vorbire forte însufleţită atât şcolarilor, cât
înscrierea membrilor la fondul funebral,
S’a accentuat şi împrejurarea, că unii şi părinţilor şi tuturor celor presenţî, ară­ e) pentru scrutarea Cassei, f) pentru cer­ fel şi fel de insecte. Din 158 locuri
dintre preoţi nu comunică cu învăţătorii tând însemnătatea şcblei şi folosele, ce le nerea propunărilor de probă şi disertaţiune. se anunţă, că rugina a pricinuit pa­
cercularele, cari vin dela Consistor şi dela aduce cu sine, adecă luminarea minţii şi 7) Prelegerile practice, 8) Cetirea diserta- gube mar!.
ţiunilor.
alte locuri referitâre la şcolă şi învăţători. nobilitarea inimei. Stărue pentru cercetarea Nu cu mult mai favorabilă este
S’a hotărît, ca să se recerce M. O. D. pro­ regulată a şcolei, punându-le la inimă, că Şedinţa II. după prânej: 9) Referarea starea în ceea-ce privesce sămănătu-
comisiunilor esmise. 10) Propuneri diverse.
topop, să ia măsuri în privinţa acesta. S’a jertfele de cjecl de mii de floriul spesate rile de păpuşoi (cucuruz). Seceta nu li-a
11) Defigerea locului adunărei viitore, 12)
arai constatat, că unii dintre învăţători cu construirea pomposului edificiu şcolar, Alegerea membrilor cu propuneri practice priit, nu li-a lăsat să resară şi desvălte
nu-şl iau ostenâlă nici să se presente la să-şî aducă interesele prin luminarea tutu­ şi disertaţiunî pentru adunarea viitore. 13) la timp, er pe unele locuri li-a stricat