Page 82 - 1899-06

Pagina. 2. CxAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 136-1899.

în proximul Sinod archidieoesan, care spe­ comună cu oel puţin 200 suflete să voteze din stânga au luat urna şi au isbit’o la de calificaţiune pentru învăţători s’au ţinut
răm dela Dumnedeu să 1 putem ţină în la densa acasă, âr comunele cu mai puţină pământ. Preşedintele a închis şedinţa, în (jilele de 8 — 14 Iunie v. sub presidiul
anul curent 1899. Aducând acestea la cu- populaţiă să fiă alăturate la cele mai apro- după-aceea s’a întrunit un consiliu de mi­ comisarului consistorial M. Voileanu. La
noscinţa veneratului cler archidiecesan, propiate comune. — Instituţia de viriliştl niştri, în care s’a luat decisiunea a-se pro­ aceste esamene încă a asistat I. P. S. Sa
pentru-ca să fiă deplin orientat în o ces- să fiă ştârsă în comitat şi oomună, âr în pune regelui închiderea sesiunei parlamen­ Metropolitul în mai multe rânduri, adre­
tiune atât de gravă şi atât de mult agi­ comitetul comitatens, oare este organ de tare. Regele a admis propunerea şi par­ sând tinerilor pedagogi cuvinte de îmbăr­
tată, mai observăm, cum că noi am pro­ controlă şi representaţiâ, să nu pâtă fi aleşi lamentul a fost închis. bătare şi dându-le sfaturi părintescl. Au
pus 592 preoţi spre a fi împărtăşiţi din f uncţionari orăşenesci, precum nici notarii cer ■ făcut esamenul ou „fârte bine 20 de învă­
tt
ajutorul ordinar şi estraordinar al anului cualî şi comunali. ţători şi 4 învăţătore, oeilalţl cu „bine“ şi
1898, şi că în lista de mai jos a preoţilor 2. Să fiă prin lege garantată libertatea „îndestulitor ; s’au relegat la repeţirea esa-
u
faptice împărtăşiţi din partea înaltului mi- necondiţionată de întrunire şi de reuniuni, menului după un an 3 inşi, corigenţi din
— 21 Iunie v.
nisteriu în parantesă am însămnat numele precum şi libertatea pressei; să se orânduâscă câte 1 — 2 obiecte au rămas 22; s’au retras
preoţilor şi în chipul, în care acela a fost desfiinţarea cauţiunei pentru productele de încheierea anului scolastic la şcâ- în cursul esamenului 6.
scris în rescriptul ministeriali pressă. lele elementare de copii şi fetiţe din loc
Esamen de cualificaţiune înveţă-
3. Să se execute revisuirea legilor po- s’a făcut erl Duminecă cu ceremnialul
torescâ s’a ţinut la seminarul diecesan din
litice-bisericesd, mai ales aceea despre că­ obicinuit. După serviciul divin ţinut în
De ce sunt persecutaţi Românii sătoria civilă, în sens, care corăspunde ade­ biserica sf. Nicolae, la care au participat Arad în cjilele de 14, 15, 16, 17 Iunie v. c.
din Bucovina? văratei libertăţi, adecă în modul oel puţin toţi şcolarii dimpreună ou corpul înveţă- sub presidiul părintelui archimandrit Au-
gustin Hamsea, fiind de faţă şi d-1 in­
condiţionat şi facultativ; âr posibilitatea toresc, în frunte cu directorii I. Vătăşanu
(0 declaraţia a baronului Bourguignon). spector reg. de şeâle al comitatului Arad
de a deveni cine-va neoonfesional, să fiă şi V. Aron, s’au adunat cu toţii în sala cea
Varjasi Arpad. Cu acâstă ooasiune s’au
O foie din străinătate aduce delăturată. mare a gimnasiului român, unde după dis­
scirea, că presidentul ţerii Bucovinei 4. Legea naţionalităţilor din 1868 peste cursul ocasional rostit de d-1 V. Aron, di­ supus examenului de cualifioaţiune toţi cei
16 elevi, cari au absolvat la finea anului
br. de Bourguignon a primit cailele tot, ca atare, şi mai ales în sensul ce co­ rectorul şcolelor de fetiţe, a urmat cetirea
şcolastic curent cursul al IV preparandial,
trecute pe mai mulţa bărbaţi distinşi răspunde intenţiunii ei originale, să fiă odată olasificaţiunilor în presenţa unui număros
cari toţi au prestat ou succes examenul de
din societatea bucovinenă, între cari adusă la îndeplinire şi practicată. public. Dintre datele statistice relevate în
se afla şi un membru din aristo­ deosebi în discursul d-lui Aron, e de re­ cualificaţiune învăţătorâscă. Afară de aceş­
craţia română. Gruvernorul a primit marcat îu primul rând faptul îmbucurător, tia s’au supus esamenului cu acâstă ooa­
pe acesta — 4i° — ou multă, afa­ Revistă externă. că interesul arătat faţă de şcâlă din par- siune 21 pedagogi absoluţi, din anii ante­
e
bilitate şi a convorbit cu el timp Din Francia. Spiritele în Francia tra poporului de rând din Braşov în anul rior], dintre oarl au prestat cu succes esa­
mai îndelungat. In decursul conver­ întrâgă sunt puse ârăşî în mişcare prin o acesta stă cu mult mai pe sus de anii menul 12, între aoeştia4 eleve preparandiste,
saţiei aristocratul, român a întrebat soire cu data de 1 Iulie sosită din Rennes. trecuţi. âr 9 au fost respinşi pănă la proxima în­
pe br. Bourguignon, că de ce a început Alaltăerl diminâţa la 6 ore Dreyfus a sosit trunire a comisiunei. Astfel numărul învă­
se ia faţă cu Românii mesurî atât în Rennes în cea mai mare taină. De pe Dela curtea română. Se anunţă, că ţătorilor cualifieaţl în eparohia Aradului
de severe. După puţină cugetare corabiă Dreyfns s’a dat jos pe uscat în curtea română se va strămuta în decursul s’a înmulţit cu 28.
locţiitorul-president răspunse urmă- Quiberon, de aici a călătorit cu trenul săptămânei acesteia la reşedinţa de vară Serbau — liberalul. Sub titlul a-
3
ţârele : în Sinaia. „Epoca“ mai află, că pe la fi­ acesta „Egyetârtâs“ scrie, că dela pactul
pănă la comuna Bruz, de unde cu trăsura
nea lui Iulie a. c. M. S. regele va face o
„Situaţia de pănă acum a Românilor a traversat un drum de 12 chim. până la între partide, deputatul Nicolae Şerban a
visită la Ischl M. Sale împăratului Fran-
a fost în mod escepţional privilegiată. An­ Rennes. El era însoţit de prefectul depar­ apărut Sâmbătă pentru întâia oră în Buda­
oisc Iosif.
tecesorii mei au permis tote Românilor în­ tamentul Ile-et-Vilaine şi de-un inspector pesta. „Astfel — dice foia kossuthistă —
gâmfaţi. Ei folosesc acum acâstă deose­ poliţienesc. Demonstraţia n’a fost, căci Parlamentul ungar. Ultima şedinţă în orl-oine va afla lucru fârte firesc, că el (8er-
bită cruţare, pentru-ca să se manifeste lumea nu era absolut orientată asupra so­ merit a parlamentului ungar va fi Joi 1. c. bah) numai acum a reintrat din nou în
u
înaintea domnitorilor străini ca naţiune, şi sirii lui Dreyfus. Trăsura în care veni După acâsta nu se va ţinâ decât o şedinţă, clubul li barai .
dau espresiune unei alipiri, care se opune Dreyfus, fu aşteptată la capătul oraşului apoi se vor începe vacanţele de vară, care Din Lipsea ni-se împărtăşesoe, că
condiţiilor de esistenţă ale monarchiei. în­ de 25 gendarml. Pece dintre aceştia au vor dura pănă în 2 Octomvre. — Camera d-1 Sterie Stinghe din Braşov a depus cu
sufleţirea, ou care au întâmpinat pe domni­ ocupat o altă trăsură, care a urmat pe a magnaţilor va desbate proiectul despre pact
succes în cjiua de 29 Iunie n. o. esamenul de
torul României, când s’a dus la Rusia, mi-a lui Dreyfus pănă la închisâre. Nimeni nu în şedinţa de Joi.
doctor în filosofiâ la universitatea de-acolo.
fost bănuitâre, şi eu am datoria de-a sufoca se putea să se apropie de înohisore. —
întărirea alegerii de episcop al Tot-odată ni-se scrie, că în luna trecută au
cu tâte mijldcele legale nemodestia politică şi De-odată cu sosirea lui Dreyfus în Rennes
Aradului. Etă textul resoluţiunei prea mai făcut esamenul de doctor în limba
neastâmpărul fără tact. Românii, ca cetăţeni se începe al doilea act din drama, care
înalte, prin care Maj. Sa monarchul a în­ română doi Nemţi, membri ai seminarului
austriacl, pot să fiă împărtăşiţi de favoru­ agită Francia dela 1894 încâce şi care, pâte,
tărit alegerea de episcop al Aradului, ale­ român, anume d-nii Adolf Storch şi Eugen
rile de drept, ce li-le dă legea, însă dăcâ ei se va încheia într’un chip, care să dea
gere săvârşită prin sinodul electoral dela Neumann.
stau înainte cu tendinţe de-a realisa aspira- ţârii pacea şi liniştea de mult dorită.
2 (14) MaiCi : „La propunerea ministrului
ţiuni naţionale, situaţia lor privilegiată de TJn foc mare a isbuonit în comuna
In Belgia lucrurile au început să ia meu ung. de culte şi instrucţiune publică,
pănă acum va înceta. Nu se p6te tolera, ca Sec, din comitatul Solnoc-Dobâca, în diua
altă faţă. După soirile telegrafice din urmă aprob prin acâsta alegerea arohimandritului
dintr’un fapt de curtoasiă faţă cu domni­ de 30 Iunie n. Etă ce ni-se scrie: Ac^I, 30
ar fi dispărut urmele revoluţiei de stradă. şi vicarului episcopesc gr. or. român Iosif
torul unui stat străin, âmenî fără suflet să Iunie n., pe la 2’/ âre după amâcjl s’a
Ea insă şi-a ajuns scopul, căci guvernul a G-aldiş oa episcop al eparchiei gr. or. ro­ 2
mistifice pe cetăţenii Bucovinei şi să-i sgu- iscat un foc teribil la locuinţa unui eoo-
amânat desbaterea proiectului reformei elec­ mâne a Aradului, efeptuită prin sinodul
due în iubirea şi respectul faţă cu patria nom de frunte. Focul, ajutat de vânt, s’a
torale. Demonstraţiile dela 28 şi 29 Iunie acelei diecese“.
comună“. încins cu iuţâla fulgerului. Au ars două
au speriat pe guvern şi l’au făcut să se plece 14
„Berliner TageMatt“ 4> > că de­ dinaintea opiniunei publice revoltate. Chiar Confiscarea „Patriei . ţ)iarul „Pa- strade principale şi cei mai bogaţi dintre
ce
u
claraţia acăsta a lui Bourguignon şi în cercurile politice mai moderate s’a tria din Cernăuţi a fost confiscat acum locuitori, între cari şi primarul şi al Il-lea
este forte ciudată. Foia berlinesă reounosout, că dâoă guvernul va oontinua a 13-a oră pentru un articul publicat în notar; a ars pentru a doua-âră şcâla de stat,
adauge: să fiă încăpăţinat, acâsta ar fi avut ca ur­ numărul dela 30 Iunie soris din incidentul farmacia, prăvăliile si ospătăriile cele mari
sosirii în Bucovina a ministrului de justiţia din piaţă. Focul nu s’a putut localisa pănă
Situaţia Românilor din Bucovina s’a mare o resvrătire generală a poporului, la
austriac Dr. cav. de Ruber. nâptea. Nu s’a putut stînge nimic, chiar
înrăutăţit în mod însemnat de când regele care s’ar fi alăturat şi cetăţenii oraşelor. —
Carol, cu prilegiul călătoriei sale la Peters- Primarii din Bruxella, Antverpia, Grent şi Inaugurarea bustului lui Enăchiţă şi pomi vercjl ardeau. Nu se scie ou sigu-
burg,j a visitat Cernăuţii. Cu ocasia aoesta Liege au fost primiţi alaltăerl în audienţă Văcărescu. Comitetul central al Ligei cul­ ritate, câte vieţi omenescl vor fi căcjut vic­
— elice — Românii din Cernăuţi, au făcut la regele şi au declarat, că dâcă guvernul turale, îu şedinţa sa dela 18 Iunie v. a. c., timă. Bisericele şi locuinţele preoţilor din
mari ovaţiunl regelui român, fapt, care a nu-şl va retrage proiectul, ei nu pot lua a decis organisarea unei mari serbări na­ norocire au fost scutite de furia flăcărilor.
produs gelosiă nu numai la guvernorul Bu­ răspundere pentru susţinerea ordinei. Pri­ ţionale şi artistice pentru diua de 29 Iunie Osman paşa, eroul dela Plevna, pre­
covinei, oi şi la oerourile curţii din Yiena. marul din Bruxella a desfăşurat înaintea v. a. c. (Sf. Petru şi Pavel) în onârea inau­ cum anunţă o telegramă din Constantino-
Acestei geloşii trebue să se atribue măsu­ regelui seriositatea situaţiunei şi a arătat gurării bustului primului gramatic al limbei pol, de câte-va q[ilc zace greu bolnav, âr
rile draconice, ou cari Românii bucovineni asupra primejdiilor, ce ameninţă monarohia. române Enăchiţă Văcărescu, care se va face medicii sunt fârte îngrijaţî de viaţa bă­
sunt tractaţi atât de fără cruţare. Regele a chiămat îndată la sine pe mi­ la 29 ale lunei în grădina Ateneului român, trânului general. Osmau-paşa s’a născut în
E de notat, că n’am v§4ut ni- nistrul president Van de Peerboom cu care cu următorul program: 1. La orele 8a. m , 1837 într’un sat din Anatolia şi deja de
căirl desminţindu-se amintita decla- a convorbit timp de 2 âre şi acestei con­ membri Ligei se vor aduna în localul Ligei, tînăr a păşit pe cariera militară. In ulti­
raţiă a guvernorului, ea prin urmare vorbiri se atribue, că guvernul a amânat de unde în frunte cu drapele şi musică, mele deoenii de mai multe-orl i-s’adat oca-
s’a făcut, şi încă tocmai faţă c’un desbaterea fatalului proiect şi a hotărît să vor merge în grădina Ateneului. 2. După siune să şl validiteze escelentele sale cali­
membru din înalta societate româ- încâpă tractărl cu oposiţia. sosirea Ligei şi a representanţilor autorită­ tăţi militare. Cea mai gloriâsă pagină în
ţilor, urmâză ceremonia desvălirii monu­
nescă. Închiderea parlamentului ita­ oariera lui militară e ultimul răsboiti ro­
Se-şî facă acum fiă-eare comen­ lian. Scenele turbulente, ce s’au petrecut mentului, în sunetele imnului naţional „Deş- mâno-ruso-turc, şi mai ales luptele din ju­
11
tariile ! în ultimele şedinţe ale parlamentului italian, tâptă-te Române . După depunerea coro­ rul Plevnei ale căror grave urmări Rusia
nelor şi rostirea celorlalte discursuri, începe
au făcut, ca parlamentul să fiă închis prin- le-ar suferi şi acll, dâcă n’ar fi fost tînăra, dâr
serbarea în profitul Ligei. 3. Pe estrada
Resolutiunea adunării slovace tr’un ordin regal. Etă oe s’a petrecut d. e. vigurosa oştire română. După răsboiti „leul
3 din faţa Ateneului, recitări şi declamaţiuuî
din Modra. Organul naţional slovac „Aâ- în şedinţa de Vineri. Preşedintele a dispus dela Plevna numai că n’a fost cjeificat din
u
patriotice. 4. In grădină, care sâra va fi
a
rodnie Noviny publică în numărul său dela să se voteze procesul verbal al şedinţei de partea poporului turoeso; şi se (jice, că
splendid iluminată, diverse jocuri, kermes,
29 Iunie punctele resoluţiunei adunării Joi, prin soulare. Deputaţii din stânga au prea marea popularitate a generalului ar fi
tombolă, lotârii, căişorl, etc. etc. 6. Dela
Slovacilor în Modra, care a fost bine cer protestat şi au cerut votare nominală, dâr deşteptat temeri şi bănuell şi în inima sul­
ora 10 sâra bal, în sala de jos a Ateneului.
cetată. Illtă acâstă resoluţiune: dorinţa acestora n’a fost ascultată. S’a în- tanului, care, ca să se asigure, nu s’a mai
Costumul naţional preferit.
1. Pe teritorul Coronei sf. Ştefan, la oeput votarea. Numâroşi deputaţi din stânga despărţit de bătrânul paşă, care de-atunel
alegerile în dietă şi în comitetele comi- estremă şi-au părăsit locurile, ca să împie­ Esamene în Sibiiu. La şcola civilă locuesoe permanent în Yildiz-ohiosc. Deo­
tateuse să fiă introdus dreptul electoral dece votarea. S'a produs o încăerare fârte de fete a AsOciaţiunei esamenele s’au ter­ sebita sa graţiă sl-a manifestat’o sultanul
universal, direct şi secret; ca curăţenia agitată, în oare câţi-va deputaţi adversari minat Merourea trecută printr’o frumâsă faţă de Osman-paşa şi prin aceea, că a dat
alegerilor să fiă garantată cât se pâte mai s’au lovit cu pumnii, s’au trântit la pământ serbare, la care a luat parte şi I. P. S. Sa de soţiă pe una din fiicele sale lui Nured-
sigur, votarea să nu se facă numai într’un şi s’au rănit. Incepându se votarea, s’a Metropolitul. Public a fost forte număros, din paşa, fiiul lui Osman, şi se dice, că al
singur loc al cercului electoral, ci fiă-care produs un sgomot infernal. OâţI-va deputaţi aşa că nu încăpea în sală. — Esamenele doilea fiiu al lui Osman paşa asemenea se