Page 83 - 1899-06
P. 83

Nr. 136.—1899                                                         GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                        Pagina 3.


       Ta  căsători  cu  una  din  prinoipesele  curţii  paţiă  s’ar  restitui,  âr  dâcă  în  cursul   voâscă a lua parte la acea adunare, prop­  de  franci  cheltueso  londonesii  pentru  „pri-
       turcesc!.                                     anului  nu  ’i  s’ar  întâmpla  nimic,  va  fi  ac­  tind causa sublimă a regenerărei culturale  mula veris*.
                                                     ceptat  de  acolo  înainte  şi  pentru  orl-ce   a femeiei române.
             Arcliiducele  Iosif  despre  „actaali-  eventualitate  în  cas  de  morte  ereejii  legali   Pentru  obţinerea  încuartirărei  gratuite   Inimă  cusută.  „Rivista  di  Chirur­
             u
       tăţile   politiee.  „Bud.  Hrlp“  este  informat,   ar  primi  suma,  pe  care  e  asigurat.  Eu  am                                    gia**  espune  un  forte  interesant  cas  de  ope­
                                                     fost  şi  sunt  amploiat  la  societatea  Gresham   va fi îngrijire.
                                       0
       că  archiducele  Iosif  a  fost  Zhel   trecute  la                                                                                     raţiune  chirurgică.  Intr’una  din  olinicele
                                                     şi  funcţionar  sub  titlul  de  inspector  şi   Maria Cosma n. Dragoş, Augustin Vicaş,
       Giula,  unde  a  ţinut  o  revistă  asupra  hon-                                                                                        Italiei  a  fost  adus  un  tînăr,  care  fusese
                                                     atunc,  şi  astăcjl,  când  soriu  aoeste  rânduri,   presidentă.             actuar.
       vecjimei  de-aoolo.  Fişpanul  Lukaos  G.  a  dat   oeea-oe  o  pot  documenta  în  tot  momentul                                       atacat  şi  străpuns  prin  inimă.  Tînărul,  care
       un  banchet  splendid  în  onorea  lui,  la  care  cu  plenipotenţa  autentică,  de  care  dispun.                                      nu  murise  încă,  a  fost  înoredinţat  chirur­
       au  participat  mai  multe  notabilităţi.  In  de-   Deci  cele  scrise  de  Veneţianul,  că  eu  nu   Petreceri.   Junimea   teologică   din   gului  dr.  Pomoni,  care  spintecând  partea
                                                                                           1
                                                     aşi  şte  în  legătură  ou  firma  „Gresham *  şi  Sâlagiu  şi  Chior  va  arangia  în  11  Iulie  n.
       oursul  prânzului  archiducele  a  lăudat  pe                                                                                           dintre  oosta  a  treia  şi  a  oinoea,  a  cercetat
                                                    că  aşi  fi  un  agent  şarlatan,  le  declar  de   în  comuna  Şilimeghitl  (Siilelmed),  sub  scut
       actualul  ministru-preşedinte  Szell  şi  a  diş,                                                                                       rana  prin  desohicletura  astfel  produsă.  Des-
                                                    neadevăruri,  er  pe  respectivul  individ,  care
       că  paotul  îl  avem  oe-i  drept,  „vom  avă  însă   se  subscrie  „Veneţianul**,  dâcă  în  termin   sigur,  o  petrecere  ou  dans.  Intrarea  pentru  o   picătura  făcută  în  inimă  pe  din  afară  a
       (Ungurii)  mult  de  lucru  cu  cei  de  peste  de  8  cjile  nu  va  desminţi  oele  publicate,  îl   persbnă  1  fi.,  în  familiă  80  cr.  Venitul  e   trebuit  să  o  prelungâsoă  cu  aprâpe  şâse
       Laita**.  S’a  vorbit  şi  despre  atitudinea  os­  declar  de  un  simplu  calumniator.  Teodor   destinat  în  favorul  biserioei  gr.  cat.de-   centimentri,  pentru-ca  să  p6tă  ajunge  la
                                                    Booa-Someşanul,  inspector  la  Gresham  in  acolo.  începutul  la  6  ăre  sâra.  Fami­
       tilă  a  Croaţilor  şi  de  ura  lor  contra  Ma­                                                                                       cele  două  tăeturl  de  pe  păreţii  camerei
                                                    Cluşiîi.                                      liile  sunt  avisate  la  provisiune  propriă.
       ghiarilor.  Aici  archiducele  a  istorisit  un                                                                                         inimei!  Acestea  au  fost  cusute  repede  şi
                                                          Observăm,  că  autorul  soirei  comuni­  Damele  sunt  rugate  a  se  presenta  în
       ■episod  din  călătoria  sa  de  anul  trecut  în-                                                                                      cu  multă  îngrijire,  asemenea  tăetura  din
                                                    cate  noue  şi-a  basat  afirmările  pe  un  răs­  toaletă  simplă.  Suprasolvirile  se  vor  cuita
       tr’un  oraş  din  Croaţia,  unde  i-s’a  făcut  pri­                                                                                    afară,  şi  aşa  sângele  a  încetat  de  a  mai
                                                    puns, ce cjicea, că li-s’ar fi trimis celor asigu­  pe cale Ziaristică.
       mire  sărbătorâscă  şi  episcopul  din  oraş  l’a                                                                                       curge.  Tinărul,  firesce,  a  slăbit  grozav  din
                                                    raţi  din  partea  direcţiunei  societăţii  „Gres­  Gavril  Gherebeţiă,  preşedinte.  Lau-
       «alultat  în  limba  germană.  „Eu  —  dise  ar­                                                                                        oausa  perderei  de  sânge;  operaţiunea  însă
                                                         1
                                                    ham *,  şi  prin  care  acâsta  nâgă,  că  ar  fi  renţiu  Bran  şi  Stef.  Sabo  vicepreşedinţi.
       chiducele  —  i-am  răspuns  :  Eminenţa  ta  a                                                                                         a  sucoes  atât  de  bine,  înoât  după  patru­
                                                    stat  cu  d-1  Boca  în  vre-o  relaţiune.  Prin   Ioan  Pop  controlor,  Emil  Câmpian  secre­
       greşit  limba,  în  care  mi-ai  vorbit  aici.  Pe                                         tar.  Vas.  Indrean  cassar,  Vie.  Anderco,  zeci  şi  nouă  de  Z^e  &  putut  părăsi  clinica
                                                    urmare  însa-şl  direcţiunea  societăţii  a  dat
       mine mii poţi saluta aici croaţesce, său ungu-                                             Eug.  Balint,  Vas.  Băşti,  Al.  Brancovan,  pe deplin vindecat.
                                                     ansă  la  învinuirile  ridicate  de  corespon­
                                          u
       resce,  nemţesce  însă  la  nici  un  cas .  Archi­                                        Em.  Butean,  I.  Butean,  I.  Coste  Victor
                                                     dent.                                        Criste,  Val.  Hecto,  I.  Lenghel,  I.  Lombon-   Justiţiă  chinesâ.  Un  clasio  oas  de
       ducele  a  vorbit  'apoi  despre  temele  lui  fa­
                                                                                                  ţiu,  Victor  Maior,  Victor  Marcuş,  Tr.  Ne­  justiţiA  ohineză  oomunică  „Ostasiatische
       vorite  :  pompieri,  Ţigani,  dâr  mai  ales  des­                                        meş.  Iustin  Pâter,  Pompeiă  Podină,  Vas.  Loyd“,  ce  apare  în  China.  In  Sanghai  s’a
       pre  cura  lui  Kneip  Zicând,  oă  i-ar  plăcâ           C'onvocăr I.                     Pogăciaş,  Val.  Sima,  Ios.  Stan,  I.  Tarţia,   întâmplat,  oă  un  actor  chinez  întreţinea
       să  potă  să  strige  lumii  întregi  :  „Numai    Fruntaşilor  români  din  părţile  Huedi­  Teof. Varna, membri în oomitet.           relaţiunl  de  dragoste  cu  metresa  unui  înalt
       desculţi,  căci  deşi  acâsta  nu  este  estetic,  e   nului li-s’a adresat următorea convocare :
       la tâfcă întâmplarea higienic**.                   P.  T.  Domnule!  Subscrişii  dorind  să           L i t e r a t u r ă .             funcţionar  de  stat.  Cei  doi  amoresaţl
                                                                                                                                                au  fost  în  fine  prinşi  in  flagaranti  şi  fiind-că
                                                     înfiinţăm  un  despărţământ  nou  al  „Asocia-                                             Chinesii  în  cestiunl  de  felul  acesta  nu  prea
                                                                                                                     francesă,
                                                                                                                                 teoretică
                                                                                                                                            şi
                                                                                                        Gramatică
                                                                     n
             Măsuri  în  contra  secetei.  In  şe­  ţiunii  pentru  lit ratura  română  şi  cultura   practică,  cuprinzând  afară  de  principalele   sciu  de  glumă,  actorul  a  fost  arestat  şi  în
                                                                     1
       dinţa  dela  18  Iunie  v.  a  camerei,  d.  Tache   poporului  român *,  care  să  se  estindă  peste   reguli  ale  limbei  franoese,  teme,  deprinderi  urmă  adus  înaintea  unui  tribunal  miest
       Ionescu,  ministrul  cultelor,  a  depus  un  pro­  teritoriile  cercurilor  administrative  ale  Hue­  de  cetire  şi  conversaţiune,  precum  şi  vocabu­  compus  din  indigeni  şi  europeni.  Ca  apă­
       iect  de  lege  pentru  autorisarea  judeţelor   dinului  şi  Hidei,  comitatul  Oojocnei,  con­  lar, prelucrată pentru usul Românilor, de Lu­  rător  şi-a  angajat  actorul  un  fiscal  engles,
       următore  de  a  contracta  împrumuturi:  Ba­  form  însărcinării  primite  dela  comitetul  dovic  Leist.  —  Acâsta  carte,  care  a  apărut   oare  însă  n’a  putut  esopera  mai  mult,  decât
                                                                                                  Zilele  acestea  în  editura  lui  Iuliu  Groos  în
       cău  350,000  lei.,  Brăila  400,000.,  Buzău   central  al  „Asociaţiunii**,  ou  dragoste  fră-   Ileidelberg,  este  compusă  după  metoda  sin­  ca  clientul  său  să  fiă  condamnat  numai  la
       400,000.,  Pălciu  150,000  ,  Ialomiţa  600,000,   ţâscă  Vă  rugăm  să  binevoiţi  a  Vă  presenta   tetică  Guspey-Otto-Sauer,  şi  e  în  deosebi  o  şâse  luni  înohisâre  şi  două  sute  de  lovituri
       Ilfov  100,000.,  Prahova  300,000.,  Rîmnicul   la  conferenţa  prealabilă,  eventual  adunarea   prelucrare  după  Dr.  Emil  Otto.  Materialul  de  bambus.  Acâstă  sentinţă,  în  comparaţiune
       sărat  150,000,  Tutova  150  000,  Romănaţ   generală  constituantă,  ce  se  va  ţine  în  0  gramaticei  se  împarte  în  cursul  I.  şi  II.   cu  rigorea  justiţiei  ohinese,  a  fost  fârte
       '300,000  şi  Teleorman  200,000  lei.  Din   Iulie  n.  c.  la  4  ore  d.  m.  cu  ocasiunea  petre­  Partea  întâia  cuprinde  numai  scheletul  gra­  uşâră.  Actorul  însă  nu  s’a  mulţămit  şi  a
       aceste  împrumuturi  se  vor  ajuta  ţăranii   cerii  de  vară,  ce  se  va  arangia  în  Huedin   maticei;  partea  Il-a  ouprinde  regulele  sin­  apelat  la  judecătoria  supremă.  Aici  însă
                                                                                                  taxei  pentru  înţelegerea  şi  practica  limbei
       lipsiţi  de  mijloce  din  cansa  secetei.  Pro­  în  aceeaşi  (ji,  în  sala  de  petreceri  a  hote­  usuale.  Cartea  se  sfîrşesce  c’un  Adaus,  cu-  afacerea  a  fost  predată  unui  juriu  compus
                                                                u
       iectul de lege se primesce.                   lului „Tigris .                              prinejend  o  oulegere  de  locuţiuni  alese  pen­  numai  din  indigeni,  cu  motivarea,  că  fis­
             In  aceeaşi  şedinţă  camera  a  ridicat     B.-Huedin, 20 Iunie 1899.               tru conversaţi unea francesă cu două vooabu-   calul  engles,  ca  străin,  nu  e  competent  să
                                                                                                  lare,  frances-român  şi  român-frances.  Gra­
       dela  1,000.000  la  2,000.000  lei  creditul  acor­  loan Pop,        Alexandru Sava,                                                   se  amestece  în  procese  de  felul  aoesta,  ce
                                                                                                  matica  francesă  (8°  424  pag.)  oostă  leg.  4
       dat  pe  soma  ministerului  de  domenii  pen­  protopop gr. cat. în   presbiter gr. or. în  mărci  şi  se  pote  procura  dela  luliu  Groos   privesc  numai  pe  Chinezi.  In  chipul  acesta
       tru  plata  meiului  dat  la  ţărani  şi  pentru     Morlaca.               Bediciu.        librar  editor  în  Heidelberg  (Germania)  prin  actorul  a  rămas  fără  apărător,  âr  juriul  i-a
       luarea  altor  măsuri,  ce  vor  fi  eventual  ne­  Dr. Simion Tâmaşiu,   Dr. Andrei Pop,  tâte librăriile de aici şi din România.       dictat  o  sentinţă  fârte  aspră:  a  fost  con­
       cesare  a-se  lua  în  vederea  secetei.  Din  acest   advocat în Hida.   adv în Huedin,                                                 damnat  la  două  mii  lovituri  de  bambus,
                                                                membri ai „Asociaţiunii .
                                                                                    11
       credit  se  vor  da  ajutore  ţăranilor  pentru  a                                                                                       după  cari  avea  să  fiă  şi  sugrumat.  Metresa
       8ămăna  de  pe-acum  meift,  care  să  servescă,                                                                                         la  rândul  ei  asemenea  a  fost  judecată  la
       ca  furagiu  pentru  vite.  Pentru  hrana  ţăra­   Adunarea  generală  a  despărţământului       Al  meu  şi  al  tău.  Un  filosof  din   cinci  sute  de  lovituri.  Sentinţa  a  fost  la
       nilor  se  ocupă  în  deosebi  consiliile  jude­  XVI  (Sâlăgian  Ckioran)  al  Asociaţiunei  se  Japonia  împarte  pe  omeni  din  punctul  de   moment  esecutată,  dâr  aşa,  că  deja  după
       ţene,  cari  au  votat  împrumuturi  pentru  va  ţine  la  3  August  n.  o.  în  Şimleul  Sil-  vedere  al  conceptului  „al  meu  şi  al  tău“   primele  sute  de  lovituri  carnea  cădea  în
       ajutâre.  Legea  privi  ţâre  la  amintitul  îm­  vaniei, cu următorul:                     în  patru  clase.  Cei  din  prima  clasă  vorbesc   bucăţi  de  pe  trupul  condamnatului;  âr
       prumut  de  două  milione  a  fost  votată  cu     Program.  1)  După  oficiarea  serviciului  astfel:  „Oe  este  al  meu,  este  al  meu  ;  ce   după-ce  şi-a  perdut  consoiinţa,  a;fost  trezit
       unanimitate.  Oomisiunea  pentru  studiarea  divin  solemn  la  7  ore,  urmâză  deschiderea  este al tău, asemenea e al meu“. Aceştia sunt   din  nou  cu  apă  rece,  l’au  aruncat  apoi  în
       măsurilor  de  luat  în  contra  secetei  s’a  în­  adunărei  la  9  bre  a.  m.  2)  Raportul  ac-  tâlharii  şi  bandiţii,  şi  în  genere  toţi  omenii   temniţă,  pentru-ca  a  doua  Zi  tortura  să  fie
        trunit  Vineri  din  nou  la  ministeriul  do­  tuarului  despre  activitatea  comitetului  desp.  de  nimio.  Cei  din  a  doua  grupă  au  obi­  continuată.  După-ce  a  primit  două  mii  de
        meniilor sub preşedinţa d-lui N. Fleva.      3)  Raportul  cassarului  desp.  4)  Esmiterea  ceiul  să  4i°ă  :  „Ce  este  al  meu,  e  proprie­  lovituri,  sentinţa  a  fost  uşurată  în  sensul,
             După-ce  d.  ministru  a  espus  comi-  comisiunilor  pentru  oensurarea  raportelor,  tatea  mea;  ce  este  al  tău,  este  al  tău“.   ca nefericita jertfă să flă spânZurată.
        siunei  starea  amănunţită  a  nenorocitei  si­  oonscriere  de  membrii  şi  încasare  de  tacse.  Aceştia  sunt  dst  regulă  omenii  egoişti,  dân
       tuaţii  create  de  secetă,  comisia  a  mai  luat  5)  Alegerea  a  doi  delegaţi  pentru  adunarea  în  urma  urmelor  tot  omeni  cinstiţi.  Devisa
        următorele  disposiţiunl:  Statul  să  cumpere  generală  a  „Asociaţiunei *.  6)  Eventuale  di-  celor  din  a  treia  categoria  este:  „Ce  este   „ALBIM", institui de credit şi de economii*.
                                                                             1
        cantităţi  de  fân  cât  va  put  de  mari;   sertaţiunl  insinuate  la  presiaiu.  7)  Desem­  al  meu,  este  şi  al  tău,  dâcă  ce  este  al  tău   Filiala llraşov.
        Fondul  de  un  milion  al  instituţiei  „Carol-  narea  locului  pentru  adunarea  viitâre.  8)  este  şi  al  meu“.  Aşa  vorbesc  cei  ce  sunt   Conspectul operaţiunilor în luna lui Innie 185)9.
       Elisabeta**  destinat  pentru  ajutorarea  săte­  Propuneri  diverse.  9)  închiderea  şedinţei  pentru  principiul  serviciilor  reciproce  şi          I  n  t r  a  t e  :
        nilor,  să  fiă  întrebuinţat  pentru  cumpărare  adunărei.                                al  pretiniei.  Iu  fine  cei  din  clasa  a  patra
                                                                                                                                                                                    9,367.86
        de  porumb,  care  să  se  împartă  la  sătenii    Invităm  pe  on.  membri  ai  despărţă­  profesâză  principiul:  „Ce  este  al  meu,  este   Numărar ou 1 Iunie 1899 .  fl.  101,129.80
                                                                                                                                                 Depuneri spre fructificare .
        lipsiţi;  să  se  cerceteze  cultura  cartofilor  mântului,  cât  şi  pe  toţi,  cari  se  interesâză  al  tău“,  omenii  de  soiul  acesta  sacrifică   Cambii răscumpărate.  7)  174,526.35
        din  ţâră.  Când  se  va  cunosce  cantităţile  de  cultura  poporului  român,  să  binevoâscă  totul  pentru  de  apropele  lor,  din  curat  simţ   Conturi curente .  .  .  .  7)  33,658.50
        de  cartofi  din  recolta  curentă,  comisia  va  a lua parte la adunare.                  de  umanitate  fără  să  aştepte  oontra-     împrumuturi pe efecte şi
        lua  măsurile,  c e l e   va  găsi  necesare,  s p i e   a   Pentru înouartirare va fi îngrijire.  servicii.                               alte împrumuturi . .       7)  26.249.80
                                                                                                                                                 Monetă....................................  16,578.60
        uumpăra  şi  distribui  cartofi,  ca  nutreţ  pen­  Alimpiu Barboloviciu, Augustin Vicaş,       jFlori  scumpe.  Un  nabab  american     ComisiunI, cupone şi efecte        8,267.89
        tru săteni.                                  Tic«riu şi directorul desp.    actuariu.      a  plătit  nu  demult  pentru  o  flore  120,000   Bănci......................................  7)  188,910.83
                                                                                                   franci.  Un  preţ  atât  de  fabulos  ne  face   Interese şi provisiunl . .     19,158 40
                                                                                                                                                                               7)
             O  întâmpinare.  In  nr.  dela  13  (25)  Iu­  Beuniunea femeilor române sSlăgene îşi  să  ne  speriem  şi  nu-i  vom  pricepe  roitul,   Diverse ..................................  7)  3,521.84
        nie  c.,  am  publicat  sub  titlul  „Agenţi  Şar­  va  ţinâ  adunarea  generală  în  Şimleul  Sil-  decât  gâudiudu  ne,  ce  sume  colosale  se                         581,369.87
                                                                                                                                                                            fl.
        latani'*  o  scire,  oe  ni-se  comunicase  din  vaniei la 3 August n. c. cu următorul     risipesc  în  Anglia  şi  America  pentru  flori.
                                                                                                                                                                 E ş i t e :
        jurul  Făgăraşului.  Faţă  ou  individul  învi­    Program:  1)  Deschiderea  şedinţei  prin  In  Westend  din  Londra  d.  e.  locuesc  mai
                                                                                                                                                 Depuneri spre fructificare   fl.  105,960.45
        novăţit  în  aoea  soire,  d-1  Teodor  Boca  Some-  d-na  presidentă  la  11  ore  a.  m.  2)  Rapor­  multe  familii,  cari  cheltueso  pentru  împo­  Cambii escomptate . .  188 826 57
        şanul  ne  trimite  o  îmtâmpinare  datată  din  tul  actuarului  despre  activitatea  anuală  a  dobirea  maselor  şi  a  şalelor  de  joc  cu  fiori   Conto curent............................  7)  6,176.85
        Cluşiîi  30  Iunie,  în  care  declară  urmâ-  comitetului  reuniunei.  3)  Raportul  d-nei  sute de mii cie franci anual. In sumele aces­  împrumuturi pe efecte şi alte
        torele:                                      cassiere  despre  starea  averei  reuniunei.  4)  tea  nu  sunt  socotiţi  banii  ce-i  cheltueso   împrumuturi.......................  7)  15,910.—
                                                                                                                                                 Monetă.....................................  6,999.28
              Este  adevărat,  că  am  fost  prin  părţile  Esmiterea  comisiunilor  pentru  censurarea  acele  familii  pentru  flori  rare,  bună  6ră  câ­
        Făgăraşului  şi  anume  şi  în  Veneţia  Infe-   rapbrtelor,  inscriere  de  membri  noi  şi  te-o  orchidă,  cu  care  ţin  să  storoă  admiraţia   ComisiunI, cupone şi efecte  7)  14,545.04
        rioră;  mi-a  succes  să  fao  şi  asigurări  pen­  pentru  încasarea  tacselor  şi  ref'eradele  ace­  âspeţilor.  Florile  de  specie  rară  sunt  cău­  Interese şi provisiunl .  7)  1,631.80
        tru  societate-Gresham.  Fiă-ml  permis  să                                                                                              Spese şi salare.........................  1,360.07
        arăt  şi  numele,  anume  :  d-1  Mateiii  Mateitî,   lora.  5)  Propuneri  diverse.  6)  Cetirea  diser-  tate  în  totă  lumea  şi  oşti  întregi  de  astfel   Bsmel.......................................  Ti  225,618.30
        învăţător  şi  la  soorul  d  sale  George  Coma-  taţiunilor  insinuate  la  presidiu.  7)  Desem­  de  oăutătorl  se  ocupă  numai  ou  meseria   Diverse.................................... „   3,677.06
        niciu  notar.  D  1  Mateiu  Mateiu  e  şi  acceptat  narea  locului  pentru  adunarea  viitore.  8)  de-a  provede  pieţele  Londrei  ou  flori  cat-   Numărar cu 30 Iunie 1899   „  11,664.45
        ^şi  e  obligat  să  plătescâ  apropre  100  fi.,   închiderea şedinţei.                   scumpe.  Pentru  câte-un  esemplar  lleya  Ari-                             fl. 581,369.87
        rata  primului  an,  r  d-1  ComanicI  e  res­         Rugăm cu tot respectul pe Stimatele  anae  bucuros  plătesc  cei  pasionaţi  4—5000
        pins  pe  timp  de  un  an,  sub  cuvânt,  că  su­                                                                                      N. P. Petrescu m. p.     C. AisSr   m. p.
        fere  de  o  bolă,  al  cărei  nume  în  termin   Domne membre şi membri onorari, funda-  de  franci,  ba  nu  de  mult  un  esemplar  de       adjunct.                 cassar.
        medical  îmi  scapă  din  vedere.  In  cursul      ţionall, ordinari şi ajutători, cât şi pe toţi  cuttleya  reinachiana  s’a  plătit  cu  20,000  fr.   R. Ardelea m. p.
                                                                                                                                     u
        anului,  dâcă  ar  muri,  banii  daţi  ca  antici-  părtinitorii culturei femeiei române, să bine­  Cu  ocasia  serbării  „Primrose  Day   milione        oomptabil.
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88