Page 83 - 1899-06
P. 83
Nr. 136.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
Ta căsători cu una din prinoipesele curţii paţiă s’ar restitui, âr dâcă în cursul voâscă a lua parte la acea adunare, prop de franci cheltueso londonesii pentru „pri-
turcesc!. anului nu ’i s’ar întâmpla nimic, va fi ac tind causa sublimă a regenerărei culturale mula veris*.
ceptat de acolo înainte şi pentru orl-ce a femeiei române.
Arcliiducele Iosif despre „actaali- eventualitate în cas de morte ereejii legali Pentru obţinerea încuartirărei gratuite Inimă cusută. „Rivista di Chirur
u
tăţile politiee. „Bud. Hrlp“ este informat, ar primi suma, pe care e asigurat. Eu am gia** espune un forte interesant cas de ope
fost şi sunt amploiat la societatea Gresham va fi îngrijire.
0
că archiducele Iosif a fost Zhel trecute la raţiune chirurgică. Intr’una din olinicele
şi funcţionar sub titlul de inspector şi Maria Cosma n. Dragoş, Augustin Vicaş,
Giula, unde a ţinut o revistă asupra hon- Italiei a fost adus un tînăr, care fusese
atunc, şi astăcjl, când soriu aoeste rânduri, presidentă. actuar.
vecjimei de-aoolo. Fişpanul Lukaos G. a dat oeea-oe o pot documenta în tot momentul atacat şi străpuns prin inimă. Tînărul, care
un banchet splendid în onorea lui, la care cu plenipotenţa autentică, de care dispun. nu murise încă, a fost înoredinţat chirur
au participat mai multe notabilităţi. In de- Deci cele scrise de Veneţianul, că eu nu Petreceri. Junimea teologică din gului dr. Pomoni, care spintecând partea
1
aşi şte în legătură ou firma „Gresham * şi Sâlagiu şi Chior va arangia în 11 Iulie n.
oursul prânzului archiducele a lăudat pe dintre oosta a treia şi a oinoea, a cercetat
că aşi fi un agent şarlatan, le declar de în comuna Şilimeghitl (Siilelmed), sub scut
actualul ministru-preşedinte Szell şi a diş, rana prin desohicletura astfel produsă. Des-
neadevăruri, er pe respectivul individ, care
că paotul îl avem oe-i drept, „vom avă însă se subscrie „Veneţianul**, dâcă în termin sigur, o petrecere ou dans. Intrarea pentru o picătura făcută în inimă pe din afară a
(Ungurii) mult de lucru cu cei de peste de 8 cjile nu va desminţi oele publicate, îl persbnă 1 fi., în familiă 80 cr. Venitul e trebuit să o prelungâsoă cu aprâpe şâse
Laita**. S’a vorbit şi despre atitudinea os declar de un simplu calumniator. Teodor destinat în favorul biserioei gr. cat.de- centimentri, pentru-ca să p6tă ajunge la
Booa-Someşanul, inspector la Gresham in acolo. începutul la 6 ăre sâra. Fami
tilă a Croaţilor şi de ura lor contra Ma cele două tăeturl de pe păreţii camerei
Cluşiîi. liile sunt avisate la provisiune propriă.
ghiarilor. Aici archiducele a istorisit un inimei! Acestea au fost cusute repede şi
Observăm, că autorul soirei comuni Damele sunt rugate a se presenta în
■episod din călătoria sa de anul trecut în- cu multă îngrijire, asemenea tăetura din
cate noue şi-a basat afirmările pe un răs toaletă simplă. Suprasolvirile se vor cuita
tr’un oraş din Croaţia, unde i-s’a făcut pri afară, şi aşa sângele a încetat de a mai
puns, ce cjicea, că li-s’ar fi trimis celor asigu pe cale Ziaristică.
mire sărbătorâscă şi episcopul din oraş l’a curge. Tinărul, firesce, a slăbit grozav din
raţi din partea direcţiunei societăţii „Gres Gavril Gherebeţiă, preşedinte. Lau-
«alultat în limba germană. „Eu — dise ar oausa perderei de sânge; operaţiunea însă
1
ham *, şi prin care acâsta nâgă, că ar fi renţiu Bran şi Stef. Sabo vicepreşedinţi.
chiducele — i-am răspuns : Eminenţa ta a a sucoes atât de bine, înoât după patru
stat cu d-1 Boca în vre-o relaţiune. Prin Ioan Pop controlor, Emil Câmpian secre
greşit limba, în care mi-ai vorbit aici. Pe tar. Vas. Indrean cassar, Vie. Anderco, zeci şi nouă de Z^e & putut părăsi clinica
urmare însa-şl direcţiunea societăţii a dat
mine mii poţi saluta aici croaţesce, său ungu- Eug. Balint, Vas. Băşti, Al. Brancovan, pe deplin vindecat.
ansă la învinuirile ridicate de corespon
u
resce, nemţesce însă la nici un cas . Archi Em. Butean, I. Butean, I. Coste Victor
dent. Criste, Val. Hecto, I. Lenghel, I. Lombon- Justiţiă chinesâ. Un clasio oas de
ducele a vorbit 'apoi despre temele lui fa
ţiu, Victor Maior, Victor Marcuş, Tr. Ne justiţiA ohineză oomunică „Ostasiatische
vorite : pompieri, Ţigani, dâr mai ales des meş. Iustin Pâter, Pompeiă Podină, Vas. Loyd“, ce apare în China. In Sanghai s’a
pre cura lui Kneip Zicând, oă i-ar plăcâ C'onvocăr I. Pogăciaş, Val. Sima, Ios. Stan, I. Tarţia, întâmplat, oă un actor chinez întreţinea
să potă să strige lumii întregi : „Numai Fruntaşilor români din părţile Huedi Teof. Varna, membri în oomitet. relaţiunl de dragoste cu metresa unui înalt
desculţi, căci deşi acâsta nu este estetic, e nului li-s’a adresat următorea convocare :
la tâfcă întâmplarea higienic**. P. T. Domnule! Subscrişii dorind să L i t e r a t u r ă . funcţionar de stat. Cei doi amoresaţl
au fost în fine prinşi in flagaranti şi fiind-că
înfiinţăm un despărţământ nou al „Asocia- Chinesii în cestiunl de felul acesta nu prea
francesă,
teoretică
şi
Gramatică
n
Măsuri în contra secetei. In şe ţiunii pentru lit ratura română şi cultura practică, cuprinzând afară de principalele sciu de glumă, actorul a fost arestat şi în
1
dinţa dela 18 Iunie v. a camerei, d. Tache poporului român *, care să se estindă peste reguli ale limbei franoese, teme, deprinderi urmă adus înaintea unui tribunal miest
Ionescu, ministrul cultelor, a depus un pro teritoriile cercurilor administrative ale Hue de cetire şi conversaţiune, precum şi vocabu compus din indigeni şi europeni. Ca apă
iect de lege pentru autorisarea judeţelor dinului şi Hidei, comitatul Oojocnei, con lar, prelucrată pentru usul Românilor, de Lu rător şi-a angajat actorul un fiscal engles,
următore de a contracta împrumuturi: Ba form însărcinării primite dela comitetul dovic Leist. — Acâsta carte, care a apărut oare însă n’a putut esopera mai mult, decât
Zilele acestea în editura lui Iuliu Groos în
cău 350,000 lei., Brăila 400,000., Buzău central al „Asociaţiunii**, ou dragoste fră- Ileidelberg, este compusă după metoda sin ca clientul său să fiă condamnat numai la
400,000., Pălciu 150,000 , Ialomiţa 600,000, ţâscă Vă rugăm să binevoiţi a Vă presenta tetică Guspey-Otto-Sauer, şi e în deosebi o şâse luni înohisâre şi două sute de lovituri
Ilfov 100,000., Prahova 300,000., Rîmnicul la conferenţa prealabilă, eventual adunarea prelucrare după Dr. Emil Otto. Materialul de bambus. Acâstă sentinţă, în comparaţiune
sărat 150,000, Tutova 150 000, Romănaţ generală constituantă, ce se va ţine în 0 gramaticei se împarte în cursul I. şi II. cu rigorea justiţiei ohinese, a fost fârte
'300,000 şi Teleorman 200,000 lei. Din Iulie n. c. la 4 ore d. m. cu ocasiunea petre Partea întâia cuprinde numai scheletul gra uşâră. Actorul însă nu s’a mulţămit şi a
aceste împrumuturi se vor ajuta ţăranii cerii de vară, ce se va arangia în Huedin maticei; partea Il-a ouprinde regulele sin apelat la judecătoria supremă. Aici însă
taxei pentru înţelegerea şi practica limbei
lipsiţi de mijloce din cansa secetei. Pro în aceeaşi (ji, în sala de petreceri a hote usuale. Cartea se sfîrşesce c’un Adaus, cu- afacerea a fost predată unui juriu compus
u
iectul de lege se primesce. lului „Tigris . prinejend o oulegere de locuţiuni alese pen numai din indigeni, cu motivarea, că fis
In aceeaşi şedinţă camera a ridicat B.-Huedin, 20 Iunie 1899. tru conversaţi unea francesă cu două vooabu- calul engles, ca străin, nu e competent să
lare, frances-român şi român-frances. Gra
dela 1,000.000 la 2,000.000 lei creditul acor loan Pop, Alexandru Sava, se amestece în procese de felul aoesta, ce
matica francesă (8° 424 pag.) oostă leg. 4
dat pe soma ministerului de domenii pen protopop gr. cat. în presbiter gr. or. în mărci şi se pote procura dela luliu Groos privesc numai pe Chinezi. In chipul acesta
tru plata meiului dat la ţărani şi pentru Morlaca. Bediciu. librar editor în Heidelberg (Germania) prin actorul a rămas fără apărător, âr juriul i-a
luarea altor măsuri, ce vor fi eventual ne Dr. Simion Tâmaşiu, Dr. Andrei Pop, tâte librăriile de aici şi din România. dictat o sentinţă fârte aspră: a fost con
cesare a-se lua în vederea secetei. Din acest advocat în Hida. adv în Huedin, damnat la două mii lovituri de bambus,
membri ai „Asociaţiunii .
11
credit se vor da ajutore ţăranilor pentru a după cari avea să fiă şi sugrumat. Metresa
8ămăna de pe-acum meift, care să servescă, la rândul ei asemenea a fost judecată la
ca furagiu pentru vite. Pentru hrana ţăra Adunarea generală a despărţământului Al meu şi al tău. Un filosof din cinci sute de lovituri. Sentinţa a fost la
nilor se ocupă în deosebi consiliile jude XVI (Sâlăgian Ckioran) al Asociaţiunei se Japonia împarte pe omeni din punctul de moment esecutată, dâr aşa, că deja după
ţene, cari au votat împrumuturi pentru va ţine la 3 August n. o. în Şimleul Sil- vedere al conceptului „al meu şi al tău“ primele sute de lovituri carnea cădea în
ajutâre. Legea privi ţâre la amintitul îm vaniei, cu următorul: în patru clase. Cei din prima clasă vorbesc bucăţi de pe trupul condamnatului; âr
prumut de două milione a fost votată cu Program. 1) După oficiarea serviciului astfel: „Oe este al meu, este al meu ; ce după-ce şi-a perdut consoiinţa, a;fost trezit
unanimitate. Oomisiunea pentru studiarea divin solemn la 7 ore, urmâză deschiderea este al tău, asemenea e al meu“. Aceştia sunt din nou cu apă rece, l’au aruncat apoi în
măsurilor de luat în contra secetei s’a în adunărei la 9 bre a. m. 2) Raportul ac- tâlharii şi bandiţii, şi în genere toţi omenii temniţă, pentru-ca a doua Zi tortura să fie
trunit Vineri din nou la ministeriul do tuarului despre activitatea comitetului desp. de nimio. Cei din a doua grupă au obi continuată. După-ce a primit două mii de
meniilor sub preşedinţa d-lui N. Fleva. 3) Raportul cassarului desp. 4) Esmiterea ceiul să 4i°ă : „Ce este al meu, e proprie lovituri, sentinţa a fost uşurată în sensul,
După-ce d. ministru a espus comi- comisiunilor pentru oensurarea raportelor, tatea mea; ce este al tău, este al tău“. ca nefericita jertfă să flă spânZurată.
siunei starea amănunţită a nenorocitei si oonscriere de membrii şi încasare de tacse. Aceştia sunt dst regulă omenii egoişti, dân
tuaţii create de secetă, comisia a mai luat 5) Alegerea a doi delegaţi pentru adunarea în urma urmelor tot omeni cinstiţi. Devisa
următorele disposiţiunl: Statul să cumpere generală a „Asociaţiunei *. 6) Eventuale di- celor din a treia categoria este: „Ce este „ALBIM", institui de credit şi de economii*.
1
cantităţi de fân cât va put de mari; sertaţiunl insinuate la presiaiu. 7) Desem al meu, este şi al tău, dâcă ce este al tău Filiala llraşov.
Fondul de un milion al instituţiei „Carol- narea locului pentru adunarea viitâre. 8) este şi al meu“. Aşa vorbesc cei ce sunt Conspectul operaţiunilor în luna lui Innie 185)9.
Elisabeta** destinat pentru ajutorarea săte Propuneri diverse. 9) închiderea şedinţei pentru principiul serviciilor reciproce şi I n t r a t e :
nilor, să fiă întrebuinţat pentru cumpărare adunărei. al pretiniei. Iu fine cei din clasa a patra
9,367.86
de porumb, care să se împartă la sătenii Invităm pe on. membri ai despărţă profesâză principiul: „Ce este al meu, este Numărar ou 1 Iunie 1899 . fl. 101,129.80
Depuneri spre fructificare .
lipsiţi; să se cerceteze cultura cartofilor mântului, cât şi pe toţi, cari se interesâză al tău“, omenii de soiul acesta sacrifică Cambii răscumpărate. 7) 174,526.35
din ţâră. Când se va cunosce cantităţile de cultura poporului român, să binevoâscă totul pentru de apropele lor, din curat simţ Conturi curente . . . . 7) 33,658.50
de cartofi din recolta curentă, comisia va a lua parte la adunare. de umanitate fără să aştepte oontra- împrumuturi pe efecte şi
lua măsurile, c e l e va găsi necesare, s p i e a Pentru înouartirare va fi îngrijire. servicii. alte împrumuturi . . 7) 26.249.80
Monetă.................................... 16,578.60
uumpăra şi distribui cartofi, ca nutreţ pen Alimpiu Barboloviciu, Augustin Vicaş, jFlori scumpe. Un nabab american ComisiunI, cupone şi efecte 8,267.89
tru săteni. Tic«riu şi directorul desp. actuariu. a plătit nu demult pentru o flore 120,000 Bănci...................................... 7) 188,910.83
franci. Un preţ atât de fabulos ne face Interese şi provisiunl . . 19,158 40
7)
O întâmpinare. In nr. dela 13 (25) Iu Beuniunea femeilor române sSlăgene îşi să ne speriem şi nu-i vom pricepe roitul, Diverse .................................. 7) 3,521.84
nie c., am publicat sub titlul „Agenţi Şar va ţinâ adunarea generală în Şimleul Sil- decât gâudiudu ne, ce sume colosale se 581,369.87
fl.
latani'* o scire, oe ni-se comunicase din vaniei la 3 August n. c. cu următorul risipesc în Anglia şi America pentru flori.
E ş i t e :
jurul Făgăraşului. Faţă ou individul învi Program: 1) Deschiderea şedinţei prin In Westend din Londra d. e. locuesc mai
Depuneri spre fructificare fl. 105,960.45
novăţit în aoea soire, d-1 Teodor Boca Some- d-na presidentă la 11 ore a. m. 2) Rapor multe familii, cari cheltueso pentru împo Cambii escomptate . . 188 826 57
şanul ne trimite o îmtâmpinare datată din tul actuarului despre activitatea anuală a dobirea maselor şi a şalelor de joc cu fiori Conto curent............................ 7) 6,176.85
Cluşiîi 30 Iunie, în care declară urmâ- comitetului reuniunei. 3) Raportul d-nei sute de mii cie franci anual. In sumele aces împrumuturi pe efecte şi alte
torele: cassiere despre starea averei reuniunei. 4) tea nu sunt socotiţi banii ce-i cheltueso împrumuturi....................... 7) 15,910.—
Monetă..................................... 6,999.28
Este adevărat, că am fost prin părţile Esmiterea comisiunilor pentru censurarea acele familii pentru flori rare, bună 6ră câ
Făgăraşului şi anume şi în Veneţia Infe- rapbrtelor, inscriere de membri noi şi te-o orchidă, cu care ţin să storoă admiraţia ComisiunI, cupone şi efecte 7) 14,545.04
rioră; mi-a succes să fao şi asigurări pen pentru încasarea tacselor şi ref'eradele ace âspeţilor. Florile de specie rară sunt cău Interese şi provisiunl . 7) 1,631.80
tru societate-Gresham. Fiă-ml permis să Spese şi salare......................... 1,360.07
arăt şi numele, anume : d-1 Mateiii Mateitî, lora. 5) Propuneri diverse. 6) Cetirea diser- tate în totă lumea şi oşti întregi de astfel Bsmel....................................... Ti 225,618.30
învăţător şi la soorul d sale George Coma- taţiunilor insinuate la presidiu. 7) Desem de oăutătorl se ocupă numai ou meseria Diverse.................................... „ 3,677.06
niciu notar. D 1 Mateiu Mateiu e şi acceptat narea locului pentru adunarea viitore. 8) de-a provede pieţele Londrei ou flori cat- Numărar cu 30 Iunie 1899 „ 11,664.45
^şi e obligat să plătescâ apropre 100 fi., închiderea şedinţei. scumpe. Pentru câte-un esemplar lleya Ari- fl. 581,369.87
rata primului an, r d-1 ComanicI e res Rugăm cu tot respectul pe Stimatele anae bucuros plătesc cei pasionaţi 4—5000
pins pe timp de un an, sub cuvânt, că su N. P. Petrescu m. p. C. AisSr m. p.
fere de o bolă, al cărei nume în termin Domne membre şi membri onorari, funda- de franci, ba nu de mult un esemplar de adjunct. cassar.
medical îmi scapă din vedere. In cursul ţionall, ordinari şi ajutători, cât şi pe toţi cuttleya reinachiana s’a plătit cu 20,000 fr. R. Ardelea m. p.
u
anului, dâcă ar muri, banii daţi ca antici- părtinitorii culturei femeiei române, să bine Cu ocasia serbării „Primrose Day milione oomptabil.