Page 85 - 1899-06
P. 85
REDAOŢIUNEA, „gazeta* iese înecare fi.
Admlnistraţiimea ?i Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şise
INSERATE se pnmeao la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE lu Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorelo Birouri de anunolurl: 8e prenumeră la t<5to ofi-
In Viena: M. Duke» Nacht'. oiele poştale din Intru şi din
S*x. Auaenfeld A Emerloh Lesner, afară şi la d-nii oolectort.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. Abonamentul pentrn Braţe?
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. B
IuBudapesta: A. V. Qoldbar- Admtnistraţiunca, Piaţa mart
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Tfirgul Inului Nr. 30, etagit
burg; Narolyl k Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şdst
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Ou dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu A I T T J L LZEZII. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 137. Braşov, Miercuri 23 Iunie (5 Iulie). 1899.
trebue să îndure în tăcere şi cu ce maghiară, domnia minorităţii asupra alegere de vice-şpan a fost zădărni
ochi neîncreiţttor! sunt priviţi de maiorităţii. cită, fu distins la propunerea unui
Nou abonament cătră şefii lor şi de cătră mulţimea Dâcă maioritatea poporaţiunei e maghiar cu introducerea laudelor,
la colegilor lor unguri, decă se mărgi desconsiderată la compunerea repre ce s’au făcut hărniciei sale, în pro
Gazeta Transilvaniei. nesc a-ş! împlini datoria, fără a face zentanţei, atunci cu atât mai mult cesul verbal al şedinţei.
nicî un fel de politică şi mai ver- se vede desconsiderată minoritatea
Tablou al situaţiunii!
Ca 1 Ialie st. v. 1399 tos politică în spiritul dominant română din representanţă.
c
se deschide nou abonament, la care maghiar. In Boemia curge lupta de 4© î
învitâm pe toţi amicii şi sprijinitorii Dâr nu voim să vorbim aici de de an! pentru de a afla cheia, cum Mişcarea clerului român unit
din diecesa Gherlei. Intre protopopia
foiei nostre. situaţiunea specială a acelor de tot să se asigure pe basa principiului tele din diecesa Gherlei, cari au protestat
Preţul abonamentului: puţin! Român!, despre car! mai pot egalei îndreptăţiri naţionale şi drep în contra autonomiei catolice şi a aju
tul minorităţii! Aicî la noi de aşa
cjice stăpânii cailei, că „mănâncă
Pentru Austro-Ungaria: pâne ungurescă“, ci voim să arătăm, ceva nicî vorbă nu este. Era însă torului de stat, a fost şi protopopiatul
pe nn an........................................12 fl. în ce stare se află poporul nostru pănă mai anii din urmă cel puţin Ipului. Preoţimea din acest tract proto-
pe şâse luni.................................... 6 „ un rest al unui tis, ce se data din popesc s’a adunat în conferenţă la 20 Iunie
pe trei luni......................................3 „ faţă cu nisuinţele şi cu tendinţa tot anii şâse cjecî, ca să se respecte în comuna Griştelec. S’a primit cu unani
pe o lună........................................ 1 „ mai viu şi mai vehement manifes mitate un proiect de resoluţiune binemo-
tată de adversarii lui, de a-i închide întru-câtva şi dreptul minorităţii ro
Pentru România si străinătate: mâne la alegerile municipale. tivat, datorit notarului tractual A. Vicaş,
3
pe un an..........................franol, 40 tăte uşile, prin care fii! săi studiaţi Când a fost însă vorba de Deva în care se cere: autonomia separată de a
pe şâse luni........................... „ 20 şi apţi să potă ajunge la funcţiunile bisericei catolice, ajutorul de stat să se îm
pe trei luni............................. „ 10 publice. în cailele trecute, ca să [fiă ales în
pe o lună................................ „ 3.50 postul de şef al administraţiei co partă, prin ordinariatul episcopeso, şi în fiue
Nu vom vorbi de funcţiunile de oere convocarea unui sinod diecesan, în care
Abonarea se pote face mai uşor mitatense un funcţionar român dela
stat, ce se confer prin denumire din biserica prin representaţii săi să se pro
prin mandate poştale. administraţiă, harnic, apt şi conscien-
partea guvernului. Aici decide liberul ţios, recunoscut astfel de toţi, atuncî nunţe în cestiunile grave amintite şi votul
A dministraţiunea. arbitriu al miniştrilor şi al celor din în conferenţa pregătitâre s’a ridicat căruia să fiă obligator pentru întrâga die-
jurul lor, dăr vom aduce ca semn o voce contra candidării lui pe cu cesă.
caracteristic al situaţiunei iedna, ce vânt, că statul acesta fiind maghiar,
ni-o arată ocuparea funcţiunilor Camera română a primit în şe
Românii şi funcţiunile publice. administraţiunea unui comitat nu se dinţa sa dela 20 Iunie n. proiectul de răs
administrative şi comitatense, ce se
pâte concrede unui om, or! cât de
Este prea cunoscută situaţiunea, face prin aleger!, şi la care participă capabil ar fi, dâcă nu e Maghiar. puns la mesagiul de tron cu 78 voturi
ce s’a creat poporului român de că- aşa întreg publicul maghiar Etă în puţine cuvinte cheia si- contra 5.
tră guvernele unguresc! în cei trei- de prin comitate. De aicî se pote tuaţiunii, de care vorbim, âtă ilus
4ecî de an! din urmă, şi în cestiu- conchide mai bine la spiritul, ce trarea vie a practicei urmărite pe Din Bucovina. Cetim în „Patria*
su u
nea^ocupării funcţiunilor publice, de domnesce în sinul aşa 4i l i ele- totă linia de esclusivismul şi intole- dela 2 Iulie : Deputaţii noştri din camera
cât ca se fiă de lipsă a-o desfăşura ment domnitor în genere faţă cu r.mţa şovinismului militant! imperială şi dieta ţării sunt. convocaţi pe
şi esplica mai pe larg. Ajunge, cre Românii. Românii nu pot fi admişî în Luni (erl) 3 Iulie n. a. c. la orele 5 p. m.
dem, a constata taptul nedisputabil, Un cas întâmplat în 4hele aces funcţiunile publice, pentru-că statul la Cernăuţi la o şedinţă. La ordinea filei
că în aceeaşi proporţiune, în care tea în Deva, unde în 30 Iunie con şi guvernul nu pote ave încredere sunt — după cum aflăm — afaceri de o
s’a întărit egemonia maghiară, nu gregaţia comitatului Hunedăra a în ei. De acea trebue să dai cu bobii, deosebită importanţă.
mărul funcţionarilor public! de na avut să alegă între alţii un vice- ca să cetesc! în foia oficială numirea — Ministrul de justiţia Dr. Ruber şi
ţionalitate română a scăcjut şi s’a şpan. ne va da ilustraţiune vie şi vr’unui Român în funcţiune publică „Patria . Erl (1 Iulie) s’a presentat în au
u
împuţinat în aşa măsură, încât as- fidelă în privinţa acesta. Dela acest de stat. De aceea nicî în municipii dienţa la Esc. Sa d-1 ministru de justiţiă
tăcţî putem să numărăm pe degete cas vom pute conchide la tote ce Românii nu mai sunt aleşi nicî mă Dr. Ruber o deputaţiune constătătore din
pe aceia cari icî-colo mai ocupă lelalte. car câte unul, cum am 4ice pentru d-nii deputaţi în camera imp. Eudoxiu bar.
câte un post de ore-care însemnătate Trebue să avem în vedere, că ochii lumei; de aceea dela poşte şi Hormueachi, Dr. Ioan Ţurcan şi d-1 dep.
fia în justiţie seu în administraţie comitatul Hunedorei este unul din telegrafe au fost în anii din urmă dietal lanou oav. de Flondor, pentru a pro
său la finanţe seu în resortul comu- comitatele în mare preponderanţă scoşi şi cei puţin! Români, câţi mai testa contra neîntreruptelor confiscări ale
nicaţiunei etc. etc. locuite de Români. Dâcă cu tote ( erau aplicaţî, şi aşa mai departe. „Patriei* şi a cere remedii, presentându-i
Şi cei ce mai ocupă a c| î câte o acestea din 516 membrii ai congre Er ca ironia sorţii să fiă com tot-odată şi o coleoţiune a celor 13 numeri
funcţiâ publică dintre Român!, nu gaţiei sunt abia 120 Român!, acesta pletă, în Deva amintitul funcţionar consecutiv confiscaţi. Primirea deputaţiunii
mai ei sciu, ce trebue să sufere, câte o esplică în primul rend hegemonia român, d-1 Ioan Simionaş, a cărui din partea Esc. Sale a fost afabilă.
FOILETONUL „GAZ. TRANS*. trăâscă împreună cu mumă sa. Au şi trăit s’a însurat măcară ca ceilalţi bărbaţi. De odată, dâr a iubit în taină, cu dureri şi in
amândoi, tânărul flăcău şi bătrâna în pace, ce? Da, de ce nu s’a însurat? Ar fi putut’o diferent, precum indiferent era el în tote.
în linişte, fără nici un dor, fără nici o face, căci doră nu e tocmai sărac. Nu i-s’a Da, a iubit pe vechia lui pretină, pe domna
P r e a t â r e j i u . poftă. Dâr a murit şi bătrâna. Cât e de dat cum-va ocasiune? Să pote! Dâră ooa- Sandres, pe soţia vechiului său pretin San-
tristă viaţa! siunea şl-o face omul însuşi! A fost indi dres. V a i ! Dâoă ar fi putut’o cunâsce, ca
De
A rămas singur, şi acum nu peste ferent, asta e totul. Indiferenţa a fost de fată tînără! Dâr s’a întâlnit prea târfiu eu
Guy de Maupassant. mult are să m6ră şi el. Se va prăpădi, ca fectul, păoatul lui principal. Câţi omeni nu ea; atuncî era deja măritată. Pe ea de
Domnul Saval, pe care în Mantes îl şi cum n’ar mai fi fost, şi atunci d-1 Saval nimicesce acâstă slăbiciune. Sunt anumite bună sâmă ar fi peţit’o! Şi cât n’a iubit’o
numesc cu toţii „nenea Saval*, tocmai n’are să mai fiă între cei vii. Cât e de tempramente, cărora le cade grozav de greu şi aşa deja din prima fi, de când a vă-
acum s’a soulat. Plouă, e o (fi posomorită grozav ! Alţi omeni vor trăi, vor iubi, îşi mişcarea, lucrarea, interesarea. (jut’o!
de t6mnă, afară au început să cadă frun- vor petrece. Da, ei îşi vor petrece, âră el Şi nici nu l’a iubit pe el nimeni. In De oâte-orl se întâlnea cu ea, se po-
cjele. Domnul Saval nu-i bine dispus afi. nu va mai fi atunci! Cât e de curios, că estasul dragostei femeiă încă nu s’a odih somoria totdâuna, îi veniau în minte nop
Se plimbă dela uşe pănă la ferâstră. omenii în frica lor de morte, ce nu o vor nit pe braţele lui. El n’a cunoscut tortura ţile nedurminte, oând nu se cugeta decât
Viaţa n’are decât file triste, âr. (fi putâ încungiura, mai pot şi rîde şi şl pot grijei pline de plăcere, tremurul divin al la ea.
lele vieţii lui vor fi numai triste, căci el e şi petrece. Decă mortea ar fi nesigură, ar mânilor strînse, nici estasul pasiunei trium- Diminâţa se deştepta totdâuna mai
de 65 de anI^ E singur, e flăcău bătrân, mai putâ cel puţin spera; dâr înzadar, căol fătore. puţin amoresat, decât eum se culcase. Şi
fc
n’are pe nimenî^în jurul lui. Cât e de trist, mârtea e neîncungiurabilă, întocmai ca şi De ce plăcere supranaturală nu e cu âre de ce ?
să mori aşa, singur de tot, neplâus şi ne nâptea după fi. prinsă inima, când buzele a două fiinţe iu Oât era ea de frumdsă, plăcută, zim-
regretat de nimenea. Cel puţin decă şi-ar fi împlinit pro bit ore pentru prima-oră se întâlnesc, când bitâre şi fermeoătâre! Sandres nu e omul,
Se ougetă la trecutul său monoton şi blema vieţii sale ! Cel puţin de ar fi făcut îmbrăţişarea a patru braţe, din doi âmenl care a meritat aşa ceva. Acum şi ea e de
lipsit de orl-ce bucuriă. Din vremile tre- ceva, de ar avâ cel puţin aventuri, cari să îţi face o singură fiinţă, care e nemărginit cincl-deol şi opt de ani. Se părea fericită.
oute îşi aduce aminte de copilăria sa, de şi-le potă aminti acum cu oonsciinţa de de fericită, care s’a contopit din două su V a i ! dâcă l’ar fi iubit şi eavre-odată, dâcă
casa părintâscă, apoi de şc61ă, de esamenul sine împăcată, de ar putâ arăta ceva spor, flete, gata să se saorifice unul pentru altul. l’ar fi iubit! Şi de oe nu l’ar fi iubit pe el,
de maturitate, de cursul juridic la faculta ceva succese. Dâră nu, nu e nimio ! Nimic Domnul Saval s’a aşeejat lângă foc în pe Saval, după-ce şi el a iubit’o pe ea,
tea din Paris, în sfîrşit de boia şi mârtea n’a făcut în viaţa lui, decât că s’a sculat la halatul său de nopte. domna Sandres?
tată-său. aceeaşi 6ră, a mâncat, s’a culcat. Şi aşa a Viaţa lui a fost o viaţă perdută, pe De-ar fi gâcit numai ceva, ar fi pre
Aşa s’a reîntors la casa părintâscă să împlinit el al 62-lea an al vieţii sale. Nu deplin perdută, cu tote că a iubit şi ei simţit ... Cum, n’a bănuit, n’a vădut, n’a
