Page 86 - 1899-06
P. 86
Pagina. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 187.—1899.
— Tinerimea română universitară din Dâr să nu ne mirăm. Ministrul de renţei păcei a adoptat un raport, regretând Prea-Sfinţitului Archiereu Prof. univ, Pi-
ţ " ..... mu» •MMV WV IB|
Yiena a trimes următorea felicitare tele agricultură Darânyi,' îmbibat şi el de dog-’ că nu pote să primâsca propunerea rusăscă men Georgescu, Dr. al facultăţii de teo
grafică, adresată d-relor române din Bu mele şovinismului patentat, nutresoe con în privinţa primului punct al circulării logiă, prin a cărui îngrijire e decorat de
covina, cari prin purtarea falnicului nostru vingerea absurdă, că prin parcelarea de contelui Muravie-w, pentru-oă a recunoscut tot plăcut autişambru cu tablourile format
tricolor şi prin ţinuta lor naţională, au pământ acelor cetăţeni luaţi din cele patru dificultatea de a fixa efectivele, chiar nu mare a decedaţilor, foştilor şi actualilor
stors admiraţinnea tuturor: „Esprimăm vânturi, „cari sciu unguresce“, va pută în mai pe o durată de 5 ani, fără să statueze profesori ai facultăţii de teologiă, a căror
entusiastelor apărătore ale demnităţii na scurt timp să facă minunea de-a co- în acelaşi timp asupra altor elemente de muncă a adus rode frumose în Regat.
ţionale, vecinie conscia de chemarea lor, rige harta Ungariei nu numai din punct apărare naţională. Internatul se va inaugura probabil la în
sentimentele de admiraţiune şi de iubire de vedere etnic, de naţionalitate, răspândind ceputul anului şcolar viitor în presenţa M.
Incidentul serbo-turcesc. O notă
frăţâscă. Trăiâscă viitorele matrone ale Ro limba maghiară în poporul din acele ţinu
a Porţii cu data de 1 Iulie răspunde la S. Regelui Carol.
mânismului! — Tinerimea română vienesă. turi unde ea este atjl „corb alb“, ci va da
nota serbâscă dela 16 Iunie. Acâstă notă
avânt şi desvoltărei economice a ţării. Mihail Eminescu. AZi e săptămâna
Zice, că guvernul turcesc n’a adresat vr’o
Din punct de vedere specific maghiar circulară ambasadorilor, ci o simplă notiţă 15 (27) Iunie, s’au împlinit Z eoe ani dela
Politica de coionisare a Maghiarilor. planul acesta este frumos, nu-i vorbă; mortea lui Mihail Eminescu, poetul cân
după cererea unora din aceştia. Conţinutul
nouă însă ni-se pare, că el pe lângă aceea, tăreţ al tristeţii şi melancoliei. Din inoi-
Am fost amintit într’unul diu numerii acestei notiţe era basat pe ancheta făcută
că e idealist şi efemer, mai are şi alt cu dentul aniversării a 10-a dela mortea lui,
trecuţi, cât de amar se jeluia o foiă un- de comisiunea mixtă şi după datele oficiale
sur. S’a dovedit de atâtea ori, mai ales în a apărut în Bucurescî un Ziar comemorativ
gurâscă din Peşta asupra sorţii triste, la ale ministrului turc la Belgrad şi ale va-
ce privesce pe Români, că maghiarisarea intitulat „Mihail Eminescu“ în care pe tote
care au ajuns coloniile de Oiangăi aduşi liului diu Kossovo. Notiţa nu cjiee, că Re
lor prin coionisărl este ostenâlă zadarnică. 4 paginile sunt publicaţi articoll şi remi
din Bucovina sub regimul lui Coloman gele Alexandru a esprimat părerile sale de
Pe câţi .Români i-au maghiarisat coloniştii niscenţe asupra poetului. Găsim aici o fru-
Tisza şi stabiliţi în părţile sudice ale Un rău şi că a trimis o telegramă Sultanului
Oiangăi, seu Secui, stabiliţi printre poporul mosă schiţă de Caragiale, în care autorul
gariei, prin comitatul Torontal etc. Se cji- în acest sens, dâr că a esprimat satisfac-,
nostru? Poporul e mult mai conservativ, oaracterisâză pe nenorocitul poet astfel:
cea anume, că 500 dintre Oiangăii stabiliţi ţiunea sa în privinţa anchetei. Porta nu
el mai anevoiă se lapădă de limba şi legea „In capul cel mai bolnav, cea mai lumi-
în părţile acele, vor să ia lumea în cap şi este răspundâtore de publicaţiunile clarului.
lui, decât cărturarul, ş’apoi e dovedit, că nosă inteligenţă; — cşl mai mâhnit suflet
să plece de unde au venit, ne mai putând Culpabilitatea atribuită trupelor turcesc! şi
mai curând i-se acomodeză lui străinul în în trupul oel mai trudit“. Găsim d. e. fru-
să se fericâscă aici sub oblăduirea ungu- Albanesilor, nu este întemeiată. Din contră
limbă şi obiceiuri, decât el să se acomo mâsa poesiă de Al. Vlăhuţă dedicată poe
râsoă, de altmintrelea forte favorabilă lor. purtarea trupelor a fost corectă şi nici o
deze şi contopâscă în venetici. P6te că de tului, în care autorul Zi° > c & cetind
e
Esperienţele făcute cu colonisările provocare n’a plecat din partea Albanesi
adevărul acesta a fost pătruns şi ministrul „măâstra carte", ce o scie pe dinafară şi
acestea şi cu acelea din Ardeal, de pe la lor, ci din partea Sârbilor. Aşa colonelul
unguresc de agricultură, când a luat în urmând şirul de slove, oe gândul lui (Emi
Şermaş etc., aşa se vede, că nu l’au des- Neuhitsch a esprimat comisarului turc re
planul său nou de coionisare măsura, ca nescu) le sămănară
curagiat pe d-1 ministru unguresc de agri gretele sale pentru esagerările comise de
mai mult de 10 familii nemaghiare să nu „MS duc tot mai afund cu mintea
cultură. El încercă tot ce-i stă în putinţă pressă.
fiă primite într’o coloniă, căci altfel ma In lumile de frumuseţi,
pentru a satisface unor reclamaţiuni ridi Răspunzând la nota Porţii dela 22
ghiarisarea lor n’ar fi sigură. Ce-au isvorît, eterni luceferi,
cate de pressa maghiară şoviuistă, care Iunie, legaţiunea sârbâscă a remis guver Din noptea tristei tale vieţi .
11
Ori cât de săraci şi de lipsiţi însă ar
cere sus şi tare maghiarisarea prin colo- nului turcesc o notă, declarând în numele „Familia" din Oradea-mare promite,
fi Românii, noi credem, că pentru 20 de
nisărî. guvernului sârbesc, că resultatul parţial al că numărul său viitor îl va dedica întreg
jugăre nu se vor afla familii românescl,
Foile ungurescl înregistrâză acum cu anchetei făcute la graniţă demonstrâză, că memoriei lui ^Eminescu, care prin aoâsta
:
cari lăpădânduse de limba şi naţionalita
bucuriă soirea, că ministrul de agricultură atacurile în contra micelor forturi sârbescl revistă s’a introdus în literatură şi tot aici
tea lor, să se contopâscă în ras3ă străină
face plan pentru o coionisare maghiară în au fost preparate şi. efectuate de soldaţi şl-a încheiat activitatea sa literară prin 7
şi să-şî atragă prin aoâsta blăstămul şi ur-
comitatul Timişului. A cumpărat adecă dela turci şi albanesl şi că graniţa sârbească a poesii lirice, ce le-a publioat în „Familia"
gisirea fiilor şi strănepoţilor lor.
episcopia din Oianad o proprietate în preţ fost violată în diferite puncte. In aştepta şi de unde le a reprodus „Convorbiri Li
Politica de maghiarisare prin coloni-
de 700,000 corone, cu scop, ca fiă-care colo- rea resultatului definitiv al anchetei, guver terare".
sărî — însă-şl foile ungurescl o spun —
nist să primâscă cel puţin 20 jugăre de nul sârbesc menţine protestarea sa con
n’a succes pănă acum, nu va succede Moştenitorul tronului rusesc. Ria-
pământ, pentru-care preţul n’are să-l plă- ţinută în nota sa dela 16 Iunie.
a
nici de aici .înainte. Ea este însă o încer rul rusesc „Szilme Ottcestvo publică un
tescă, decât în 50 de ani. După capital,
care păgubitore şi din punct de vedere JMsordinele din Spania. In 1 Iu lung articul despre succesiunea tronului
Colonistul nu trebue să plătâscă în cei din-
moral şi material, în contra căreia trebue lie au, isbucnit la Valencia disordine seriose rusesc. Scriitorul artioolului amintesoe fap
tâiîi trei ani nici o dobândă. Planul minis
să protestăm ou ■ tâtă puterea cuvântului. G-erdarmeria intervenind, a fost năvălită cu tul, că Ţarewna a născut âră.şl o fetiţă şi
trului este, ca pământ să nu se dea, decât
In loc de a risipi banii din visteria pu pietri. Gendarmeria şi trupele au fost silite spune, că Ţarul se ooupă acum cu gândul,
numai acelora, cari sciu unguresce. 0 colo-
blică pe astfel de încercări, ministrul un să tragă foc şi sunt mai mulţi răniţi. Agita- cum s’ar putâ regula dreptul de moştenire
niă nu va cuprinde mai mult de 10 fa
guresc de agricultură ar face mai bin9, , ţia a crescut în timpul sării. Răsvrâtiţii au la tron, Ţarevioiul George este bolnăvicios,
milii «emanare, şi aaâsta, pentru-ca ma-
dâcă ar folosi aceşti bani acolo, unde se ridicat baricade, dintre care una a fost medicii i-au interZis orl-ce muncă spirituală.
gliiarisarea lor să fiă pe deplin asigurată.
simte lipsa mai mult, şi dâcă ar uşura <?u luată de cavaleriă după un foQ. violent de După tâte acestea articolul spune, că în
Aşa mărturisesc înse-şl foile ungu
ei sârtea poporaţiunei sărace, care îmbrân- ambele părţi. S’au făcut numerose cerce lipsa unui moştenitor direct, alegerea Ţa
resc!, şi mărturisirea lor trebue s’o luăm tări. In 2 Iulie au isbucnit disordine nouă,
oesce sub sarcina dărilor enorme, ce din rului va cădâ asupra marelui duce Vla-
de bani buni. Nu se urmăresce dâr prin nisce bande de răsvrăţiţl au bombardat cu
an în an tot cresce. dimir. piarul „Russia" încă împărtăşesce
aoâsta politică tendinţa de a veni în aju pietri casarma de gendarml. Circulă scirea,
Maghiarisarea prin coionisărl este o acâsta părere.
torul poporaţiunei sărace, care prin hărni că un căpitan a fost rănit.
utopiă şi o imoralitate în acelaşi timp-
cia ei să aducă folose îndoite, scopul este Simulare descoperită prin radele
Ea e o păcătosă uneltire în contra naţio
pur şi simplu maghiarisarea. Pământ nu vor Rontgen. Un infanterist din garnisona din
nalităţilor, asupra căreia atragem de cu
căpăta decât aceia, cari sciu unguresce, SOIRILE BILEI. Cernăuţi a fost predat în decursul ultimului
bună vreme atenţiunea poporului nostru, în- )
par’câ cunoscerea limbei maghiare ar fi an de presenţă în mai multe rânduri spi
demnându l a-se ţinâ departe de ispita ei. — 22 Iunie v.
destulă garanţă, că respectivul colonist se talului, din causa unei inflamaţii de os la
va face vrednio de favorurile, ce i-le dă Listele electorale. De mâne, 5 Iu fluerul piciorului. Intotdâuna după un morb
statul, care cumpără pământ din visteria lie n. încolo vOr fi espuse listele electorale de câte va săptămâni s’a însănătoşat, înoât
Revistă externă.
publică, în care toţi cetăţenii îşi varsă la primăria (magistrat) din loc, precum şi putu reîntra în serviciu; după uu răstimp
anual o parte însămnată a câştigului după Primul punct al propunerei ru- la tote primăriile din ţâră. Fiă-care pote ore-care însă morbul se repeta. Din causa
munca lor. sesci respins. Prima comisiune a confe- merge să le vadă şi să se convingă, dâcă morbului, care atât de des se repeta, esista
este înscris, având după lege dreptul de a acum tendinţa, de a-1 concedia pe infan
fi alegător. De rândul acesta întârzierea terist dela regiment. Spre a-se orienta însă
înţeles nici când nimic? Dâr atunci ce-ar care floricică zîmbea cu fericire. Pasările plăţii contribuţiei nu mai pote fi o piedecă asupra naturei morbului, s’a făcut în spi
fi cugetat ? Dâcă ar fi vorbit, ce i-ar fi cântau mai fermecător, şi se mişcau mai pentru a fi trecut în liste. De mâne încolo talul militar o cercetare cu radele Rontgen,
răspuns ? sprintene. dela 8 — 12 înainte de amâZl se pot vedâ şi fotografia fluerului, care părea morbos,
Şi domnul Saval se trudia cu mii de S’au aşedat sub o salciă, nemijlocit listele, âr în orele dela 2—6 după prând dovedi, că el este deplin intact. Se aflară
alte întrebări. Şl-a trăit acum viaţa, a pe ţărifiurele rîului. Aerul era mâle şi-l se pot şi decopia. Dela 5—15 Iulie st. însă nouă ace în pulpă, cari şi le-a băgat
căutat să-şi reîmprospăteze t6te amintirile. respirau din totă inima. Cât de fericiţi au n. fiă-care pote reclama contra listelor. simulantul adânc în carne, pentru-ca să
Şi-a adus aminte de serile petrecute fost în (jiua aceea! Reclamaţiile se pot ceti la oficiu de ori şi producă inflamaţia artificială. Se pare, că
ou jocul de cărţi la Sandres, pe când ne După dejun Sandres s’a întins pe cine şi se pot face observaţiunl contra lor simulantul, de câte-orl dorea să între în
vasta lui era încă atât de tînără şi dră ârbă şi a adormit. „Cel mai frumos vis în d,ela 16—25 Iulie n. Atât reclamaţiunile, spital, îşi băga în pulpă 1—2 ace, pentru-ca
gălaşă. viâţa mea, mi-l’am visat acum“, dise el, ca şi observaţiunile făcute asupra lor, sunt astfel să scape de serviciul militar. Radele
Şl-a reamintit multe şi de tote, câte când s’a deşteptat. a se adresa comitetului central electoral, Rontgen au făcut aşa-dâr servicii bune.
i-a tot spus, de multe ori cu un accent Domna Sandres într’aceea îl luase de şi a se preda primăriei. Cercetarea acâsta s’a efectuit prin d-1 Dr.
deosebit, cu un zîmbet deosebit, ceea-ce braţ pe domnul Saval şi au pornit amân Golfeld.
Internatul facultăţii teologice din
putea să însemne atât de mult. doi pe malul rîului în jos.
Bucurescî. Capitala României e înzestrată
Şl-a adus aminte şi de preumblările, S’a răzimat de el, şi i-a d i s : „Sunt încă cu un splendid edificiu — internatul Casa Albert. pilele trecute a fost
ce le făoeau toţi trei pe malul Senei, de bâtă, pretinul meu, cu desăvîrşire bâtă . facultăţii de teologiă, ceea ce ar fi la noi inaugurată în Sighişora cu o deosebită so
u
•dejunurile luate trântiţi pe pajişte, ceea-oe L’a privit apoi odată, inima i-s’a cutremu Seminarul teologic. Situat în una din cele lemnitate casa Albert, un internat pentru
se întâmpla numai Dumineca, oăcl domnul rat, simţia, că faţa îi pălesee, se temea, să mai pitorescl posiţii ale oraşului — pe copiii săraci săsesc!, în memoria fostului
Sandres era funcţionar orăşenesc. Ou oea n’o dea de gol, să nu-i trădeze tremurul dealul de pe calea Radu-Yodă, — face să profesor şi soriitor Albert, unul din cei mai
mai mare plăcere însă şl-a reamintit acea mânei secretul. potă fi privit din depărtare şi din tâte di de frunte promovatorl ai culturei naţionale
după-prândă, ce a petrecut’o cu ea la un Şl-a împletit apoi o cunună din flori recţiunile. In curte, care cuprinde întreg săsesc! în ultimele decenii.
loo, în apropierea rîului, într’o mică dum de câmp şi din viorele şi l’a întrebat: „Mă acest deal împreună cu pauta lui, se înalţă Petrecerea de adio, ce s’a dat Sâm
bravă. iubescl aşa?“ majestos in faţa palatului monumentul pie bătă sâra din partea maturi sânţii or scâlelor -
1
Plecaseră de diminâţa de acasă, me- Numai cât n’a isbucnit în lacrimi, tăţii unui Voevod român, care monument medii române din loo în sala otelului
rindea şi-au dus’o în câte-va pacheţele. dâr de răspuns nu i-a putut răspunde restaurat servesoe astăZî, ca oapelă studen „Orient Nr. I, a fost o petrecere forte
14
Era o (ji senină de primă-vară, de care se nimic. ţilor în teologiă. întreg internatul este veselă şi animată. Tinerii arangerl şi-au
părea, că se bucură totă vietatea. Fiă-care (Va urma). fârte frumos şi modern aranjat şi împărţit dat multă silinţă de-a mulţămi publicul,
firicel de ârbă răspândea parfumurl, fiă- în interior şi pus sub demna conducere a ceea ce li-a şi succes, căci totul a decurs
