Page 87 - 1899-06
P. 87

Nr. 137.—1899                                                         GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                       Pagina 3


        în  frumosă  ordine  şi  cei  ce  au  luat  parte,  pre  folosirea  bibliotecilor,  ceea  ce  de  altfel  censurarea raportului casarului-bibliotecar. 6)  mai  ales,  cu  cât  faţă  de  dânsul  ne  lâgă  o
        au  rămăs  cât  se  pote  de  satisfăcuţi.  Şi  în  ar  pute  să  formeze  o  datoriă  specială  a  Eventuale  disertaţiunl,  ce  sunt  a  se  înainta  veclnioă şi fiiâscă recunoscinţă.
        privinţa materială petrecerea a fostsuccâsă.  bibliotecarilor din diferitele comune.       directorului  cel  puţin  cu  24  ore  înainte  de   Ce  s’a  făcut,  s’a  făcut  în  ascuns,  şi
                                                           Apoi  cred,  că  avea  loc  în  Raport  şi  adunare.  7)  Raportele  comisiunilor  esmise.  lucrurile  în  ascuns  făcute  nu  sunt  ale  ade­
                                                      produoţiunea  şi  petrecerea  poporală  aran-  8)  Statorirea  budgetului  pe  anul  1900.  9)   vărului  şi  luminii,  ci  sunt  ale  întunerecului
         Adunarea despărţământului II. al             giată  de  agentura  din  Tohanul-vechiîi  sub  Alegerea  a  2  delegaţi  pentru  adunarea  ge­  şi  răsbunării,  la  cari  noi  nu  am  luat  şi  nu
                                                                                                                                                 voim  a  lua  parte,  pentru-că  nu  voim  a
                      Asociaţiunii.                   conducerea părintelui Moise Brumboiu.        nerală  ordinară.  10)  Eventuale  propuneri   face  recriminări  şi  nedreptate  nimănui,  ci
                                                                                      (Ya urma.)   în  cadrul  statutelor.  11)  Verificarea  proto­  din  contră  ne-am  sîrgui  a  promova  dragostea
                        Zfirnescî, 15 Iunie v. 1899.
                                                                                                   colului şi închiderea adunărei.               între fraţi şi pacea în biserică.
              In  legătură  cu  cele  publicate  în  „Gaz.
                                                           Serbările    dela   Moneasa,     Soim,        La  acâstă  adun  ara  sunt  invitaţi  cu    Deol  cum  au  putut  protesta  cei  cu
        Tans."  despre  decursul  adunării  cercuale  a                                                                                          Dr.  Barbu  în  frunte  în  numele  alor  7000
                                                      oă  Reuniunea  învăţătorilor  români  din  pro­  stimă  toţi  membrii  despărţământului,  cum
        despărţământului  II  al  Asociaţiunii  ţinută                                                                                           suflete,  când  nime  n’are  cunosoinţă  de
                                                      topopiatele aradane I — VEL îşi va ţinâ adu­  şi  alţi  binevoitori  şi  sprijinitori  ai  oulturei
        în  Tohanul-nou  a  treia  di  de  Rosalii,  mă                                                                                          acâsta?  Rău  destul  dela  un  preot,  care  a
                                                      ne  rea  generală  la  15  şi  16  Iulie  n.  c.  în  române.                              învăţat  ou  ajutorul  diecesei,  promovat  de
        simt  îndemnat  a  face  şi  eu  oâte-va  reflec-
                                                      hotelul  balnear  dela  Moneasa.  Programa         Din  şedinţa  comitetului  ceroual  al  des­  înalt  Prea  Sânţitul  Metropolit  ca  Episcop
        siunî şi conclusiunî.
                                                      adunărei este următârea:                     părţământului  VII  al  „Asooiaţiunii",  ţinută   al  Aradului;  apoi  ou  ce  drept  scrie  pe  un
              Nădăjduesc,  că  iubitului  cetitor  nu                                                                                            nepot  al  său  din  Oradia,  care  nu  e  în
                                                           A)  JQiua primă. 1) Plecarea din Arad,  în Haţeg la 29 Iunie 1899.
        i-se  va  urî,  de  s’ar  scrie  oât  de  mult  des­                                                                                     Peclca,  şi  pe  fiiul  său,  abia  de  5  ani,  îl
                                                      Sâmbătă  diminâţa  în  15  Iulie  n.  c.  la  6
        pre  tot  ce  se  petrece  întru  binele  poporu­                                           Niculau Nestor,       Dr. Gavril Suciu.      pregătesce  de  mic  la  intrigi  şi  insulte,  voind
                                                      bre,  âr  la  gara  Boroş-Sebeş  primire  din                                              prin  aoâsta  a  arăta  un  număr  mare  de  Bar-
        lui  nostru  în  sînul  celei  mai  însemnate                                                  direot. desp.
                                                      partea  comitetului  arangiator.  2)  Asistare                                             bulesol  în  Peclca,  cari  toţi  sunt  nobili  (ne­
        reuniuni  de  cultură  românâscă.  Aiol  este
                                                      în  corpore  la  ohiămarea  duchului  s.  în  bi­                                          meşi) de IlenI — viţă alâsă ! !!
        locul,  unde  au  să  se  întâlnâscă  cei  cu  cre­
                                                      serica  r.  gr.  or.  din  Moneasa.  3)  Cetirea     Voci din public ).                         Ca  Dr.  trebue  să  scie,  că  nemeşagul
        dinţă  şi  cu  dragoste  cătră  neamul  româ-
                                                      listei  membrilor  şi  constatarea  presenţilor                                            s’a  şters  în  1848,  şi  acum  dânsul  voesce  a
        neso,  aici  are  să  se  tâlcuiâscă  vrednicia                                                     Pecîca-română, 18 (30) Iunie.        pune  în  mişcare  dreptul  perdut,  că  atunci
                                                      în  salonul  balnear.  4)  Cuvânt  de  desohi-
        fiesoe-căruia,  âr  celor  ce  nu  luorâză  întru                                                   Onorată Redacţiune!                  ar  fi  şi  mai  superior  întreg  clerului,  fiind
                                                      dere  de  preşedintele  reuniunei  T.  Ceontea
        vredniciă,  acelora  şi  ^tăcerea  dojană  să  le                                                                                        şi  Dr.,  apoi  şi  agent  de  asiguraţiă  contra
                                                      şi  bineventarea  âspeţilor.  5)  Presentarea      Aflându-ne  noi  poporul  din  Pecîca-   focului  şi  grindinei,  contabil  de  bancă  ş.  a.,
        fiă!  Şi  unde  vorba,  oât  de  sunătore  şi  de                                          română  vătămaţi  prin  aceea,  că  în  foia
                                                      raportelor  comitetului  central  şi  ale  func­                                           om  de  câştig  şi  de  intrigă,  când  nu  vede,
        lungă  ar  fi  ea,  nu  e  în  stare  să  misce,                                           „Tribuna  Poporului"  Nr.  100  s’a  publi­
                                                      ţionarilor  despre  activ,  reuniunei  în  anul                                            că  pentru  purtarea  sa  îl  părăsesce  turma,
        acolo  trebue  să  aducem  pilda  cea  bună,                                               cat  o  „aderinţă-protest"  în  numele  alor   trec  la  nazarism  şi  pocăiţi  ies  din  paro-
                                                      administrativ  1898/9.  6)  Alegerea  unei  co-   7000  suflete,  unde  vatămă  pe  In.  Prea  Sân-
        care  şi  pe  cei  mai  grei  la  inimă  îi  pote                                                                                        ohia lui.
                                                      misiuni  de  5  pentru  censurarea  raportului  ţitul  nostru  Metropolit,  oa  fost  Episcop  al
        târî după sine.                                                                                                                               Au  ce  învăţătură  ia  poporul  din  ast­
                                                      general  al  oomitetului,  a  unei  comisiunl  Aradului,  şi  tot-odată  dâră  întreg  Consis-
              Pildă  atrăgătâre  este  pe  câmpia  cea   de  3  pentru  censurarea  raportului  de  cas-   toriul, gratulând pe nou alesul Episcop şi  fel  de  apucături  scrise  contra  capilor  bise­
        întinsă  a  Asooiaţiunii  pentru  literatura  şi   să  şi  a  altei  comisiunl  de  3  membrii  pen­  Deore-ce  la  noi  de  fel  nu  s’a  ţinut   ricesc!,  şi  cum  să-i  onoreze  şi  ţină  de  ur­
                                                                                                                                                 mătorii  apostolilor,  când  preotul  le  spune,
        cultura  poporului  român  o  holdă  mică,  dâr   tru  censurarea  raportului  despre  bibliotecă   adunare,  ci  a  scris  Dr.  Demetriu  Barbu   că  Episcopul  e  surpătorul  şi  nimicitorul  po­
        bine  lucrată  şi  frumos  înverzită,  este  holda   şi  controlă.  7)  „Verbul  activ  şi  timpurile   preot,  pe  cine  numai  a  sciut,  ca  să  spo-   porului său?
                                                                                                   râscă  numărul  neamului  său,  oare  e  cel  mai
        încredinţată  spre  îngrijire  oomitetului  din   sale  principali ,  prelegere  practică  de  Io   puţin  în  Peclca,  şi  nu  impârtă  aici  —  o   De  aceea,  noi  subscrişii,  nu  remoas-
                                                                    14
        fruntea  despărţământului  II  al  acestei  Aso-   sif  Tissu  înv.  la  şcola  de  aplicaţiune  a  se-  îndrăsnâlă orbă şi nesocotită dela dânsul:  trăm  la  cele  scrise  în  „Tribuna  Poporului"
        oiaţiunl.                                     minariului  diecesan  din  Arad.  8)  Prân4        Ne-am  vă4ut  siliţi  moralicesce  a  lu­  în  numele  alor  7000  suflete,  din  care  nici
              Ml-a  plăcut  forte  mult  chipul,  cum   comun  banchet  în  hotelul  balnear,  apoi   mina  aoest  lucru,  —  şi  noi  în  adevăr,  ca   unul  nu  scie,  ce  a  scris  domnul  preot,  şi
        s’a  arangiat  adunarea  generală  a  acestui   sâra concert şi dans.                      fruntaşi  facem  acâsta  —  pentru-că  nu  în   nu  voim  să  introducem  ârăşl  nemeşagul  ce
                                                                                                                                                 s’a  şters,  ci  ne  mărginim,  oă  putem  sub­
        despărţământ,  încât  tot  decursul  ei  a  fost   B)  J)iua  a  doua:  9)  „înfiinţarea  sec­  numele  nostru  s’a  dat  acea  „aderinţă  —
                                                                                                   protest.",  —  ce  se  vede  şi  din  aceea,  că  scrie  acâsta  remonstrare  din  partea  omeni-
        sărbătoresc.  Directorul  despărţământului  a   ţiunii  de  apicultură".  10)  „Predarea  arit­  cei  oe  au  subscris  aderinţa,  s’au  subscris  şi   lor  fruntaşi  ai  unei  comune  de  peste  7000
        introdus  aici  practicul  obiceiă,  de-a  însciinţa   meticei  în  şcola  poporală",  disertaţiune  me­  în  acâstă  rectificare,  deorece  celor  ce  s’au   suflete,  cari  dorim  pacea  şi  liniştea  naţiu-
        şi  în  vita  prin  hărţii  litografate  pe  toţi                                          subscris,  numai  atâta  li  a  spus  preotul   nei  române  şi  a  bisericei  între  sine,  barem!
                                                      todică  de  I.  Grofşoreanu.  11)  Pertractarea
        membrii  la  adunările  cercuale,  afară  de  in­  raportului  general  al  oomitetului.  12)  „Ro­  harnic, oă gratulâză pe Episcopul.  atunci,  când  numai  noi  de  noi  ne  organi-
        vitarea  publicată  în  cjiare,  aşa  că  chiar  şi   mânia",  lecţiune  practică  din  geografia  de   Ne  rugăm,  în  fine,  ca  să  binevoiţi  a   săm  fără  încurgerea  altor  factori  străini.
                                                                                                                                                 Am  4is’o,  ca  se  fiă  tras  la  răspundere  de  că­
        printr’asta  se  propagă  interesul  şi  zelul   Pr.  Givulescu.  13)  Pertractarea  raportu­  publica  acâsta  rectificare  în  preţuita-Vă   tră  autorităţile  superiore  pentru  astfel  de
                                                                                                   foiâ,  ca  să  aibă  cunosciuţâ  publicul  cetitor
        pentru  Asociaţiune.  Adunarea  s’a  ţinut  în   lui  de  cassă.  14  „Rolul  învăţătorului  con­  de unele ca aceste.                   crimă  neiertată  dela  un  preot,  care  atârnă
        biserică,  imediat  după  terminarea  slujbei   fesional,  ca  educator  al  poporului"  diserta­                                        dela  puterea  capilor  bisericescl,  spre  a  se
        dumne4eescl  şi  e  de  recomandat,  ca  acâsta   ţiune  de  V.  Suciu.  15)  Pertractarea  ra­                Cu tâtă stima:            aşe4a  acei  intriganţi  din  clerul  român  la
        să  se  facă  în  timp  de  vară  în  tot  locul,                                                        Alecsa Igrişian,                locul unde le compete.
                                                      portului  bibliotecariului  şi  al  controloru­
        atât  pentru  mulţimea  poporului  şi  aşa  adu­                                                jude comunal şi preşed. comit, parochial.           Cu tâtă stima
                                                      lui.  16  „ţficerea  simplă  desvoltatâ  prin
        nat  acolo,  cât  şi  pentru  parastasul,  ce  e   determinaţiune  circumstanţială  de  mod",              Ioan Efticiu,                      Pecîca-română, la 18 Iunie 1899.
         bine  a-se  celebra  întru  pomenirea  răposa­                                            înv. rom. confes., direct, loc. şi not. comit, paroch.
                                                      prelegere  practică  de  Dim.  Bouar.  17)  îns­                                                Theodor  Matheu,  perceptor  comunal.
        ţilor  fundatori  şi  preşedinţi  ai  Asociaţiunii
                                                      crierea  de  membrii  noi  şi  încassarea  tao-       Onorată Redacţiune!                  X  Iancu  Mara.  X  Tena  Moldovan.  X  Ioan
        şi  pentru  multe  alte  consideraţiunl  de  felul   selor.  18)  „Musica  în  şcola  poporală"  di­                                     Vertaciu.   X   Ioan   Chevereşan.   X   To-
                                                                                                         In  Nr.  100  dela  23  Maih  v.  a.  c.  al
        acesta.                                       sertaţiune  de  Mihaiti  Vidu".  19)  Propu­  „Tribunei  Poporului"  din  Arad  s’a  publi­  dor  Ardelean.  X  loţa  Şchiop.  Constantin
              Deosebit  mi  a  plăcut  practica  intro­  neri  şi  interpelări.  20)  „învăţătorii  şi  agri­  cat  în  numele  alor  7,000  suflete  române  de   Dobriţieu.  X  Maxa  Codoş.  Bătrîn  Gligor.
        dusă  aici,  oa  încassarea  taxelor  de  membri                                           aici  o  aderinţă  pentru  noul  ales  Episcop   Moldovan  Mita.  Bîla  George  tîner.  Cons­
                                                      cultura  în  şcolele  nâstre",  disertaţiune  de                                                                       a
                                                                                                                                                 tantin  VertacI,  jude.  X  I°ţ   Imbrone.  Ca-
        şi  tote  colectele  de  bani  să  nu  se  facă  în   Dim*  Micu.  22)  „Şcolele  nostre  de  rep9ti-   la  Arad,  şi  de  odată  un  protest  contra  pre­  racioni  Dimitrie.  Tamasdan  Ioan.  Mezei
        adunare,  ci  înainte,  prin  agenturile  comu­  ţiune  şi  folosul  lor",  disertaţiune  de  P.   tinselor  „neamuri",  subscrisă  de  Dr.  Deme­  Dimitrei.  Novak  Arsa.  Ioan  Efticl.  Vincen-
        nale,  cari  apoi  în  adunare  au  simplu  să                                             triu  Barbu  de  IlenI  şi  consoţii  ;  cei  mai   ţiu  Ciorogar,  epitrop.  X  Manoila  Sălăgeau.
                                                      Vanou.  22)  Defigerea  locului  şi  timpului  mulţi  omeni  fărăcăpâtâ ,  neamuri  de  ai  lui
                                                                                                                          :
         raporteze,  cetind  numele  tuturor  contri-                                                                                            George  Bila.  X  Constantin  Rusu.  Ioan
                                                      pentru  a  X-a  ad.  gen.  ordinară.  23)  Ale­  şi  minorenl,  cari  nici  la  şcolă  nu  umblă
         buenţilor  şi  predând  comitetului  sumele   gerea  unei  comisiunl  pentru  autent.  prot.   încă,  chiar  şi  fiiul  său  de  5  ani  şi  sfătui   EfticiQ (subscriet. de nume. Arsa Bila) X Di­
        încassate.  Astfel  şi  din  acest  punct  de  ve­  ad.  generali.  24)  Incheiarea  prin  preşe­  bisericii,  ca  să  sporâseă  numărul  nemeşilor   mitrie  Puşcaş.  Ponta  Saja.  Efrem  Imbrone.
                                                                                                                                                 X  George  Ponta  Btefan.  X  Todor  Ştefan.
         dere  adunările  devin  mai  atrăgătâre  şi  pen­  dintele.                               în Peclca.                                    X  Emanuil  Teretean.  X  Dimitrie  Ponta.
        tru  poporul  ţăran,  care  alt-cum  cu  t6tă       Concertul  din  sâra  primă  îl  va  da      Şi  fiind  acâstă  „aderinţă-protest"  o   Ilie  Moldovan.  X  Efrem  Gal.  X  George
         bună-voinţa  uşor  p6te  aluneca  să  gândâscă,                                           adevărată  batjocură  faţă  de  neuitatul  nos­  Vinţan.  X  Savu  Ponta.  Gligor  Mezei.  Fi-
                                                      corul  seminariului  diecesan  din  Arad,  sub  tru  Episcop  şi  acum  Metropolit,  ne  luăm
         că  anume  îl  chemi  la  adunare,  ca  să  1  pui   conducerea  d-lui  prof.  de  cant  Trifon  Lu-  voe  a  protesta  sus  şi  tare,  pentru-că:  ori   lip  Chevreşan.  Lazar  Funariu.  Salka  Mi-
        ■să  plătâscă.  In  ordine  frumâsă  şi-au  pre­  gojan  după  următorul  program:  1)  „O  prea   s’a  ţinut  adunare  de  protestare,  ori  ba  ;   haila.  Emanuil  Coracion,  perceptor.  X  Arsa
                                                                                                                                                 Ştefan.  X  Petru  Siolovan.  Alexa  Igrişau,
        zentat  raportele  despre  banii  încassaţl  agen­                                         dâcâ  s’a  ţinut,  la  aceea  nime  dintre  frun­
                                                      sfântă"  de  I.  Vorbchieviciii.  2)  a)  „Ro-                                            jude  şi  preşedintele  comit,  paroch.  Ponta
        turile  din  cele  cinci  comune  representate                                             taşii  noştri  din  comună  nu  au  fost  invitaţi,   Ilie  jurat.  X  George  Fericean.  Ciuringa
                                                      mâncuţa",  de  I.  Mureşianu.  b)  „Asta  i  mân­  prin  urmare  adunarea  este  o  minciună  cor-
         la  acâstă  adunare,  şi  anume  din  ZârnescI,                                                                                         Petru  jurat.  Igrişian  Todor.  lanou  Igri-
                                                      dra",  de  N.  Popoviciu.  3)  „Goriolan",  poe-   nurată,  de  care  nimenea  n’a  avut  soire  îna­
         Tohanul  nou,  Tohanul-veohiîi,  Poiana-Măru-   siă  de  Iulian  Grozescu,  declamată  de  Pe­  inte  de  publicarea  „aderinţei-protest"  fiind   sian ş. a. ş. a.
         lui  şi  Holbav,  formând  la  olaltă  suma  de                                           ţinută  în  cel  mai  mare  secret.  Şi  fiind  în­
                                                      tru  Vancu.  4)  a)  „Sârboica"  de  I.  Vidu
        .aprope 200 fi.                                                                            trebaţi  mai  mulţi  dintre  cei  subscrişl,  nici
                                                      b)  „Despărţirea"  de  T.  Lugojan.  5)  „A4l“
                                                                                                   unul  nu  scie  alta,  decât  că  a  fost  vorba         ULTIME S C I f t l .
              Din  raportul  comitetului,  cetit  prin  d-1  de  O.  Neubauer.  6)  „Satira  III"  din  Emi-
                                                                                                   să  gratuleze  pe  noul  Episcop,  atâta  li-a
        •secretar păr. I. Străvoiu, am aflat :   1) bă'  nescu  predată  de  R.  Bortoş.  7)  a)  „Intră  spus  Dr.  Demetriu  Barbu,  care  i-a  înşelat   Budapesta,  3  Iulie.  Ministrul-pre-
         acest  despărţământ  a  avut  în  anul  acesta   piatra",  serenadă  de  G.  Dima.  b)  „Puişo­  a  subscrie.  Er  în  cas,  dâcă  adunarea  nu  şedinte  austriac,  conteleTliun,  a  so­
         39  membri  eu  taxe  anuale  da  5  fl.,  59  cu   rul"  de  I.  Costescu.  8)  „Marşul  cântăreţi­  s’a  ţinut,  este  o  minciună  sfruntată  şi  o   sit  pe  îneaşteptate  aici  şi  în  doue
         taxe  de  1  fl.  şi  2  membri  pe  viâţă  ;  2)  că   lor", de C. G. Porumbesou.        adevărată  infamiă  din  partea  celor  oe  şi-au   renduri  a  avut  lungi  convorbiri  cu
         s’au  dat  ajutâre  la  2  ucenici  aşecjaţl  la  me­                                     permis a vorbi in numele nostru.              ministrul-preşedinte  iungar.  Obiectul
                                                                                                         Noi  îi  oferim  noului  Episcop  ales  tâtă
         serii  în  Braşov,  anume  lui  G.  Banu  25  fl.                                         dragostea,  supunerea  şi  ascultarea,  căol  iu­  convorbirei lor a fost pactul.
                                                                    C  o  n  v  o  c  a  r  e  .
        ■şi  lui  Ios.  Măluşel  20  fl.;  3)  s’au  dat  câte                                     bim  ordinea,  respectăm  votul  maiorităţii
                                                                                                                                                      Berlin,  3  Iulie.  Din  Liibeck  so-
        .10  fl.  pentru  bibliotecile  din  Tohanul-veohiii   Despărţământul  VII  (Haţeg)  al  „Aso­  sinodului  epârchial  şi  ne  iubim  biserica   sesce  scirea  sensaţională,  ca  împe-
         şi din Zârnesol, s’au destinat 10 fl. ca premii  ciaţiunii  pentru  literatura  română  şi  cpltura   nâstrâ  strămoşască.  Fie  binevenit  în  mijlo­
                                                                                                   cul  nostru,  dâră  îşi  cunoscă  omenii,  cari,  ratul  Willielm  ar  fi  oferit  lui  Her-
         pentru ţăsăturl de casă ţărănesc!;    5) s’a  ■poporului  român"  îşi  va  ţinâ  adunarea  ge­
                                                                                                   ca  şi  câuii  ling  pe  stăpân  până  ce  capătă   bert  Bismarck  postul  de  cancelar  al
         trimis  la  cassa  oentrală  din  Sibiiu  suma  de  nerală  ordinară  Duminecă  în  30  Iulie  s'.n.
                                                                                                   pâue,  er  mutaţi  la  alţi  stăpâni,  latră  după   imperiului.
         291  fl.  40  cr.  ;  6)  s’au  deschis  şi  au  fost  a.  o.  în  biserica  gr.  cat.  din  opidul  Haţeg,   stăpânul  cel  dintâiă  şi-l  muşoă,  precum  fac
         folosite  de  popor  bibliotecile  din  Tohanul   la orele 3 p. m. cu următorul           şi alţii dintre cei subscrişl.                     Madrid,  3  Iulie.  In  luptele  de  pe
         vechili  şi  din  Zârnesol;  7)  la  adunarea  ge­  Program  :  1)  Deschiderea  şedinţei  prin   Dâcă  unde-vaşi  când-va  a  făcut  fostul   strade  din  Barcelona  4  persbne  au
         nerală  din  Beiuşifi  despărţ.  a  fost  repre­  preşedinte.  2)  Raportul  biroului  prin  secre­  Episcop  vre-unei  comune  favorurile  posi­  fost  omorîte  prin  glonţ,  10  grav  şi
                                                                                                   bile,  ll-a  făcut  comunei  nostre  în  tote  di­
         zentat prin d-1 director N. Garoiu ete.      tar.  3)  Raportul  cassarului  despre  starea                                             30  mai  uşor  rănite.  In  Valcucia  tur­
                                                                                                   recţiunile,  şi  noi  am  fi  nemulţămitorl,  dâcă
              Adunarea  a  primit  fără  discuţiă  acest  cassei  şi  a  bibliotecei.  A),  Esmiterea  unei                                      burătorii au aruncat petarde.
                                                                                                   dus  din  mijlocul  nostru,  nu  i-am  oferi  şi
         îmbuourâtor  raport,  din  parte-mî  îmi  es-  comisiunl  de  3  inşi  pentru  insorierea  de   acuma  dragostea  şi  alipirea  nostră,  cu  atât
         prim  dorinţa,  ca  pe  viitor  să  fiă  ceva  mai  membri  noi  şi  încassarea  taxelor.  5)  Esmi­
         detaliat  şi  mai  accesibil  pentru  poporul  ţă­  terea  a  două  comisiunl,  una  pentru  oensu-
                                                                                                         *) Pe răspunderea obiectivă şi personală a
        ran, cu deosebire în ce privesce partea des­  rarea raportului secretarului şi alta pentru  trimiţetorilor.
   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92