Page 87 - 1899-06
P. 87
Nr. 137.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3
în frumosă ordine şi cei ce au luat parte, pre folosirea bibliotecilor, ceea ce de altfel censurarea raportului casarului-bibliotecar. 6) mai ales, cu cât faţă de dânsul ne lâgă o
au rămăs cât se pote de satisfăcuţi. Şi în ar pute să formeze o datoriă specială a Eventuale disertaţiunl, ce sunt a se înainta veclnioă şi fiiâscă recunoscinţă.
privinţa materială petrecerea a fostsuccâsă. bibliotecarilor din diferitele comune. directorului cel puţin cu 24 ore înainte de Ce s’a făcut, s’a făcut în ascuns, şi
Apoi cred, că avea loc în Raport şi adunare. 7) Raportele comisiunilor esmise. lucrurile în ascuns făcute nu sunt ale ade
produoţiunea şi petrecerea poporală aran- 8) Statorirea budgetului pe anul 1900. 9) vărului şi luminii, ci sunt ale întunerecului
Adunarea despărţământului II. al giată de agentura din Tohanul-vechiîi sub Alegerea a 2 delegaţi pentru adunarea ge şi răsbunării, la cari noi nu am luat şi nu
voim a lua parte, pentru-că nu voim a
Asociaţiunii. conducerea părintelui Moise Brumboiu. nerală ordinară. 10) Eventuale propuneri face recriminări şi nedreptate nimănui, ci
(Ya urma.) în cadrul statutelor. 11) Verificarea proto din contră ne-am sîrgui a promova dragostea
Zfirnescî, 15 Iunie v. 1899.
colului şi închiderea adunărei. între fraţi şi pacea în biserică.
In legătură cu cele publicate în „Gaz.
Serbările dela Moneasa, Soim, La acâstă adun ara sunt invitaţi cu Deol cum au putut protesta cei cu
Tans." despre decursul adunării cercuale a Dr. Barbu în frunte în numele alor 7000
oă Reuniunea învăţătorilor români din pro stimă toţi membrii despărţământului, cum
despărţământului II al Asociaţiunii ţinută suflete, când nime n’are cunosoinţă de
topopiatele aradane I — VEL îşi va ţinâ adu şi alţi binevoitori şi sprijinitori ai oulturei
în Tohanul-nou a treia di de Rosalii, mă acâsta? Rău destul dela un preot, care a
ne rea generală la 15 şi 16 Iulie n. c. în române. învăţat ou ajutorul diecesei, promovat de
simt îndemnat a face şi eu oâte-va reflec-
hotelul balnear dela Moneasa. Programa Din şedinţa comitetului ceroual al des înalt Prea Sânţitul Metropolit ca Episcop
siunî şi conclusiunî.
adunărei este următârea: părţământului VII al „Asooiaţiunii", ţinută al Aradului; apoi ou ce drept scrie pe un
Nădăjduesc, că iubitului cetitor nu nepot al său din Oradia, care nu e în
A) JQiua primă. 1) Plecarea din Arad, în Haţeg la 29 Iunie 1899.
i-se va urî, de s’ar scrie oât de mult des Peclca, şi pe fiiul său, abia de 5 ani, îl
Sâmbătă diminâţa în 15 Iulie n. c. la 6
pre tot ce se petrece întru binele poporu Niculau Nestor, Dr. Gavril Suciu. pregătesce de mic la intrigi şi insulte, voind
bre, âr la gara Boroş-Sebeş primire din prin aoâsta a arăta un număr mare de Bar-
lui nostru în sînul celei mai însemnate direot. desp.
partea comitetului arangiator. 2) Asistare bulesol în Peclca, cari toţi sunt nobili (ne
reuniuni de cultură românâscă. Aiol este
în corpore la ohiămarea duchului s. în bi meşi) de IlenI — viţă alâsă ! !!
locul, unde au să se întâlnâscă cei cu cre
serica r. gr. or. din Moneasa. 3) Cetirea Voci din public ). Ca Dr. trebue să scie, că nemeşagul
dinţă şi cu dragoste cătră neamul româ-
listei membrilor şi constatarea presenţilor s’a şters în 1848, şi acum dânsul voesce a
neso, aici are să se tâlcuiâscă vrednicia Pecîca-română, 18 (30) Iunie. pune în mişcare dreptul perdut, că atunci
în salonul balnear. 4) Cuvânt de desohi-
fiesoe-căruia, âr celor ce nu luorâză întru Onorată Redacţiune! ar fi şi mai superior întreg clerului, fiind
dere de preşedintele reuniunei T. Ceontea
vredniciă, acelora şi ^tăcerea dojană să le şi Dr., apoi şi agent de asiguraţiă contra
şi bineventarea âspeţilor. 5) Presentarea Aflându-ne noi poporul din Pecîca- focului şi grindinei, contabil de bancă ş. a.,
fiă! Şi unde vorba, oât de sunătore şi de română vătămaţi prin aceea, că în foia
raportelor comitetului central şi ale func om de câştig şi de intrigă, când nu vede,
lungă ar fi ea, nu e în stare să misce, „Tribuna Poporului" Nr. 100 s’a publi
ţionarilor despre activ, reuniunei în anul că pentru purtarea sa îl părăsesce turma,
acolo trebue să aducem pilda cea bună, cat o „aderinţă-protest" în numele alor trec la nazarism şi pocăiţi ies din paro-
administrativ 1898/9. 6) Alegerea unei co- 7000 suflete, unde vatămă pe In. Prea Sân-
care şi pe cei mai grei la inimă îi pote ohia lui.
misiuni de 5 pentru censurarea raportului ţitul nostru Metropolit, oa fost Episcop al
târî după sine. Au ce învăţătură ia poporul din ast
general al oomitetului, a unei comisiunl Aradului, şi tot-odată dâră întreg Consis-
Pildă atrăgătâre este pe câmpia cea de 3 pentru censurarea raportului de cas- toriul, gratulând pe nou alesul Episcop şi fel de apucături scrise contra capilor bise
întinsă a Asooiaţiunii pentru literatura şi să şi a altei comisiunl de 3 membrii pen Deore-ce la noi de fel nu s’a ţinut ricesc!, şi cum să-i onoreze şi ţină de ur
mătorii apostolilor, când preotul le spune,
cultura poporului român o holdă mică, dâr tru censurarea raportului despre bibliotecă adunare, ci a scris Dr. Demetriu Barbu că Episcopul e surpătorul şi nimicitorul po
bine lucrată şi frumos înverzită, este holda şi controlă. 7) „Verbul activ şi timpurile preot, pe cine numai a sciut, ca să spo- porului său?
râscă numărul neamului său, oare e cel mai
încredinţată spre îngrijire oomitetului din sale principali , prelegere practică de Io puţin în Peclca, şi nu impârtă aici — o De aceea, noi subscrişii, nu remoas-
14
fruntea despărţământului II al acestei Aso- sif Tissu înv. la şcola de aplicaţiune a se- îndrăsnâlă orbă şi nesocotită dela dânsul: trăm la cele scrise în „Tribuna Poporului"
oiaţiunl. minariului diecesan din Arad. 8) Prân4 Ne-am vă4ut siliţi moralicesce a lu în numele alor 7000 suflete, din care nici
Ml-a plăcut forte mult chipul, cum comun banchet în hotelul balnear, apoi mina aoest lucru, — şi noi în adevăr, ca unul nu scie, ce a scris domnul preot, şi
s’a arangiat adunarea generală a acestui sâra concert şi dans. fruntaşi facem acâsta — pentru-că nu în nu voim să introducem ârăşl nemeşagul ce
s’a şters, ci ne mărginim, oă putem sub
despărţământ, încât tot decursul ei a fost B) J)iua a doua: 9) „înfiinţarea sec numele nostru s’a dat acea „aderinţă —
protest.", — ce se vede şi din aceea, că scrie acâsta remonstrare din partea omeni-
sărbătoresc. Directorul despărţământului a ţiunii de apicultură". 10) „Predarea arit cei oe au subscris aderinţa, s’au subscris şi lor fruntaşi ai unei comune de peste 7000
introdus aici practicul obiceiă, de-a însciinţa meticei în şcola poporală", disertaţiune me în acâstă rectificare, deorece celor ce s’au suflete, cari dorim pacea şi liniştea naţiu-
şi în vita prin hărţii litografate pe toţi subscris, numai atâta li a spus preotul nei române şi a bisericei între sine, barem!
todică de I. Grofşoreanu. 11) Pertractarea
membrii la adunările cercuale, afară de in raportului general al oomitetului. 12) „Ro harnic, oă gratulâză pe Episcopul. atunci, când numai noi de noi ne organi-
vitarea publicată în cjiare, aşa că chiar şi mânia", lecţiune practică din geografia de Ne rugăm, în fine, ca să binevoiţi a săm fără încurgerea altor factori străini.
Am 4is’o, ca se fiă tras la răspundere de că
printr’asta se propagă interesul şi zelul Pr. Givulescu. 13) Pertractarea raportu publica acâsta rectificare în preţuita-Vă tră autorităţile superiore pentru astfel de
foiâ, ca să aibă cunosciuţâ publicul cetitor
pentru Asociaţiune. Adunarea s’a ţinut în lui de cassă. 14 „Rolul învăţătorului con de unele ca aceste. crimă neiertată dela un preot, care atârnă
biserică, imediat după terminarea slujbei fesional, ca educator al poporului" diserta dela puterea capilor bisericescl, spre a se
dumne4eescl şi e de recomandat, ca acâsta ţiune de V. Suciu. 15) Pertractarea ra Cu tâtă stima: aşe4a acei intriganţi din clerul român la
să se facă în timp de vară în tot locul, Alecsa Igrişian, locul unde le compete.
portului bibliotecariului şi al controloru
atât pentru mulţimea poporului şi aşa adu jude comunal şi preşed. comit, parochial. Cu tâtă stima
lui. 16 „ţficerea simplă desvoltatâ prin
nat acolo, cât şi pentru parastasul, ce e determinaţiune circumstanţială de mod", Ioan Efticiu, Pecîca-română, la 18 Iunie 1899.
bine a-se celebra întru pomenirea răposa înv. rom. confes., direct, loc. şi not. comit, paroch.
prelegere practică de Dim. Bouar. 17) îns Theodor Matheu, perceptor comunal.
ţilor fundatori şi preşedinţi ai Asociaţiunii
crierea de membrii noi şi încassarea tao- Onorată Redacţiune! X Iancu Mara. X Tena Moldovan. X Ioan
şi pentru multe alte consideraţiunl de felul selor. 18) „Musica în şcola poporală" di Vertaciu. X Ioan Chevereşan. X To-
In Nr. 100 dela 23 Maih v. a. c. al
acesta. sertaţiune de Mihaiti Vidu". 19) Propu „Tribunei Poporului" din Arad s’a publi dor Ardelean. X loţa Şchiop. Constantin
Deosebit mi a plăcut practica intro neri şi interpelări. 20) „învăţătorii şi agri cat în numele alor 7,000 suflete române de Dobriţieu. X Maxa Codoş. Bătrîn Gligor.
dusă aici, oa încassarea taxelor de membri aici o aderinţă pentru noul ales Episcop Moldovan Mita. Bîla George tîner. Cons
cultura în şcolele nâstre", disertaţiune de a
tantin VertacI, jude. X I°ţ Imbrone. Ca-
şi tote colectele de bani să nu se facă în Dim* Micu. 22) „Şcolele nostre de rep9ti- la Arad, şi de odată un protest contra pre racioni Dimitrie. Tamasdan Ioan. Mezei
adunare, ci înainte, prin agenturile comu ţiune şi folosul lor", disertaţiune de P. tinselor „neamuri", subscrisă de Dr. Deme Dimitrei. Novak Arsa. Ioan Efticl. Vincen-
nale, cari apoi în adunare au simplu să triu Barbu de IlenI şi consoţii ; cei mai ţiu Ciorogar, epitrop. X Manoila Sălăgeau.
Vanou. 22) Defigerea locului şi timpului mulţi omeni fărăcăpâtâ , neamuri de ai lui
:
raporteze, cetind numele tuturor contri- George Bila. X Constantin Rusu. Ioan
pentru a X-a ad. gen. ordinară. 23) Ale şi minorenl, cari nici la şcolă nu umblă
buenţilor şi predând comitetului sumele gerea unei comisiunl pentru autent. prot. încă, chiar şi fiiul său de 5 ani şi sfătui EfticiQ (subscriet. de nume. Arsa Bila) X Di
încassate. Astfel şi din acest punct de ve ad. generali. 24) Incheiarea prin preşe bisericii, ca să sporâseă numărul nemeşilor mitrie Puşcaş. Ponta Saja. Efrem Imbrone.
X George Ponta Btefan. X Todor Ştefan.
dere adunările devin mai atrăgătâre şi pen dintele. în Peclca. X Emanuil Teretean. X Dimitrie Ponta.
tru poporul ţăran, care alt-cum cu t6tă Concertul din sâra primă îl va da Şi fiind acâstă „aderinţă-protest" o Ilie Moldovan. X Efrem Gal. X George
bună-voinţa uşor p6te aluneca să gândâscă, adevărată batjocură faţă de neuitatul nos Vinţan. X Savu Ponta. Gligor Mezei. Fi-
corul seminariului diecesan din Arad, sub tru Episcop şi acum Metropolit, ne luăm
că anume îl chemi la adunare, ca să 1 pui conducerea d-lui prof. de cant Trifon Lu- voe a protesta sus şi tare, pentru-că: ori lip Chevreşan. Lazar Funariu. Salka Mi-
■să plătâscă. In ordine frumâsă şi-au pre gojan după următorul program: 1) „O prea s’a ţinut adunare de protestare, ori ba ; haila. Emanuil Coracion, perceptor. X Arsa
Ştefan. X Petru Siolovan. Alexa Igrişau,
zentat raportele despre banii încassaţl agen dâcâ s’a ţinut, la aceea nime dintre frun
sfântă" de I. Vorbchieviciii. 2) a) „Ro- jude şi preşedintele comit, paroch. Ponta
turile din cele cinci comune representate taşii noştri din comună nu au fost invitaţi, Ilie jurat. X George Fericean. Ciuringa
mâncuţa", de I. Mureşianu. b) „Asta i mân prin urmare adunarea este o minciună cor-
la acâstă adunare, şi anume din ZârnescI, Petru jurat. Igrişian Todor. lanou Igri-
dra", de N. Popoviciu. 3) „Goriolan", poe- nurată, de care nimenea n’a avut soire îna
Tohanul nou, Tohanul-veohiîi, Poiana-Măru- siă de Iulian Grozescu, declamată de Pe inte de publicarea „aderinţei-protest" fiind sian ş. a. ş. a.
lui şi Holbav, formând la olaltă suma de ţinută în cel mai mare secret. Şi fiind în
tru Vancu. 4) a) „Sârboica" de I. Vidu
.aprope 200 fi. trebaţi mai mulţi dintre cei subscrişl, nici
b) „Despărţirea" de T. Lugojan. 5) „A4l“
unul nu scie alta, decât că a fost vorba ULTIME S C I f t l .
Din raportul comitetului, cetit prin d-1 de O. Neubauer. 6) „Satira III" din Emi-
să gratuleze pe noul Episcop, atâta li-a
•secretar păr. I. Străvoiu, am aflat : 1) bă' nescu predată de R. Bortoş. 7) a) „Intră spus Dr. Demetriu Barbu, care i-a înşelat Budapesta, 3 Iulie. Ministrul-pre-
acest despărţământ a avut în anul acesta piatra", serenadă de G. Dima. b) „Puişo a subscrie. Er în cas, dâcă adunarea nu şedinte austriac, conteleTliun, a so
39 membri eu taxe anuale da 5 fl., 59 cu rul" de I. Costescu. 8) „Marşul cântăreţi s’a ţinut, este o minciună sfruntată şi o sit pe îneaşteptate aici şi în doue
taxe de 1 fl. şi 2 membri pe viâţă ; 2) că lor", de C. G. Porumbesou. adevărată infamiă din partea celor oe şi-au renduri a avut lungi convorbiri cu
s’au dat ajutâre la 2 ucenici aşecjaţl la me permis a vorbi in numele nostru. ministrul-preşedinte iungar. Obiectul
Noi îi oferim noului Episcop ales tâtă
serii în Braşov, anume lui G. Banu 25 fl. dragostea, supunerea şi ascultarea, căol iu convorbirei lor a fost pactul.
C o n v o c a r e .
■şi lui Ios. Măluşel 20 fl.; 3) s’au dat câte bim ordinea, respectăm votul maiorităţii
Berlin, 3 Iulie. Din Liibeck so-
.10 fl. pentru bibliotecile din Tohanul-veohiii Despărţământul VII (Haţeg) al „Aso sinodului epârchial şi ne iubim biserica sesce scirea sensaţională, ca împe-
şi din Zârnesol, s’au destinat 10 fl. ca premii ciaţiunii pentru literatura română şi cpltura nâstrâ strămoşască. Fie binevenit în mijlo
cul nostru, dâră îşi cunoscă omenii, cari, ratul Willielm ar fi oferit lui Her-
pentru ţăsăturl de casă ţărănesc!; 5) s’a ■poporului român" îşi va ţinâ adunarea ge
ca şi câuii ling pe stăpân până ce capătă bert Bismarck postul de cancelar al
trimis la cassa oentrală din Sibiiu suma de nerală ordinară Duminecă în 30 Iulie s'.n.
pâue, er mutaţi la alţi stăpâni, latră după imperiului.
291 fl. 40 cr. ; 6) s’au deschis şi au fost a. o. în biserica gr. cat. din opidul Haţeg, stăpânul cel dintâiă şi-l muşoă, precum fac
folosite de popor bibliotecile din Tohanul la orele 3 p. m. cu următorul şi alţii dintre cei subscrişl. Madrid, 3 Iulie. In luptele de pe
vechili şi din Zârnesol; 7) la adunarea ge Program : 1) Deschiderea şedinţei prin Dâcă unde-vaşi când-va a făcut fostul strade din Barcelona 4 persbne au
nerală din Beiuşifi despărţ. a fost repre preşedinte. 2) Raportul biroului prin secre Episcop vre-unei comune favorurile posi fost omorîte prin glonţ, 10 grav şi
bile, ll-a făcut comunei nostre în tote di
zentat prin d-1 director N. Garoiu ete. tar. 3) Raportul cassarului despre starea 30 mai uşor rănite. In Valcucia tur
recţiunile, şi noi am fi nemulţămitorl, dâcă
Adunarea a primit fără discuţiă acest cassei şi a bibliotecei. A), Esmiterea unei burătorii au aruncat petarde.
dus din mijlocul nostru, nu i-am oferi şi
îmbuourâtor raport, din parte-mî îmi es- comisiunl de 3 inşi pentru insorierea de acuma dragostea şi alipirea nostră, cu atât
prim dorinţa, ca pe viitor să fiă ceva mai membri noi şi încassarea taxelor. 5) Esmi
detaliat şi mai accesibil pentru poporul ţă terea a două comisiunl, una pentru oensu-
*) Pe răspunderea obiectivă şi personală a
ran, cu deosebire în ce privesce partea des rarea raportului secretarului şi alta pentru trimiţetorilor.