Page 89 - 1899-06

REDACŢIUNEA, „&azeta“ îege în flecare fii.
Aâmnistraţiunea şi Tipografia. AOonameiite neutru Austro-Dugaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şâse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate na N-rii de Duminecă £ fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Peutru Rouiâuia şt străinătate:
na se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şâse
INSERATE so primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE In Braijov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
armătorolo Birouri de anunolurl: Se prenumoră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Nachi'. oiele poştale din întru şi din
Uax. Augenfeld tEmerloh Lasner, afară şi la d-nii colectori.
Heinrloh Sohalek. Rudolf Nosse.
A. OppollkB Nachl'. Anton Oppellk. Abonamente! peutru Braşev
In Budape sta: A. V. Boldber- Admmibtrafiunca, Piaţa rrnie
or, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etaşit
6nrpf; Marolyl & Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. SO cr.
lia fţarmond pe o eoldnă 6 or. aş» Cu dusul în caaă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pontru o pu­ I^II. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un eaemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME po pagina a 3.a o namentele cftt şi insorţiunile
«eriă 10 or. s6u 30 bani. aunt a ae plăti înainte.
Nr. 138. Braşov, Joi 24 Iunie (6 Iulie).

Din ctiusa s-toi sărbători diarul nu va dilecţiune întrebarea, cum se vor puţin sămă de istoriă, dăcă nu vor nătate. Căci dâră nu vor crede nici
apără pănă Vineri săra.
pune Românii faţă cu programul şi cu să dea tocmai în gropi, ca orbii. Şi chiar aceştia, că formula lui Szell
atitudinea guvernului Szell, care sunt as/uăl ei ar trebui să aibă în vedere, despre construirea statului naţional
mereu înfăţişate în lumină de „sis­ — când se simt atât de încurajaţi maghiar şi consolidarea lui pe te­
tem politic schimbat . şi încre4uţî de victoria dobândită meiul culturei naţionale maghiare
44
Nou abonament De-ocamdată comunicatele va­ faţă cu Austriacii în afacerea pactu­ va pută să aibă şi în interior măcar
la riază tema unei presupuse intenţiuni lui, — că legăturile, ce au dat nascere efectul, ce l’a avut formula lui pri-
Gazeta Transilvaniei. a conducătorilor români, de a pune acestui nou pact, se datâză numai vitore la pact faţă cu guvernul aus­
capăt pasivităţii şi a întră în sunetul de trei-4ecî şi trei de ani, er proce­ triac.
Cu 1 Iulie st. v. 1899 musicei şl al tobelor, în dietă. Se sul cel mare dintre Români şi Ma­ Inzadar se silesc dâr foile ofi-
se descliide nou abonament, la care înţelege, că ba sa tuturor faimelor ghiari esistă de o miiă de ani, încă ciose a răspândi prin comunicate
învităm pe toţi amicii şi sprijinitorii de felul acesta o formeză tot pre­ neresolvat. fără temeiu real, ca cele mai sus
foiei nostre. supusa putere de atracţiune a noului In tot caşul, decă este vorba amintite, credinţa, că neîntrecutului
guvern, care — după unul din ofi de aplanarea şi delăturarea nemul­ Szell îi va fi uşor să resblve şi ces-
Preţul abonamentului:
cioşi — să fi avut deja efectul fe­ ţumirii milionelor de Români şi a tiunea română, dâcă şi pănă când
Pentru Austro-Ungaria: nomenal, de a fi adus pe conducă­ celorlalte naţionalităţi nemaghiare, nu va fi în stare el, seu altul
pe un an . . . . . . . . 1 2 f l . torii Românilor la convingerea, „că domnul Szell va ave o problemă cu după el, să găsescă formula singur
pe şâse lu^i . . . . . . . 6 „ actualul guvern e gata a ţină semă totul alta şi va întâmpina greutăţi
pe trei luni . . . . . . . 3 „ de dorinţele îndreptăţite ale na­ mântuitbre a unui regim de drep­
pe o lună . . . . . . . . 1 „ neasemănat mai mari, decât cnm tate şi de libertate în adevăratul
44
ţionalităţilor . ’i-le-a creat contele Thun şi vestitul sens al cuvântului.
Pentru România şi străinătate: Şi de ce să nu fiă aşa, când §. 14 al constituţiei austriace. Re-
p e u n a n . , . franci, 40
pe şâse luni. . . „20 astfel convine mai bine politicei ma­ sistenţa unui guvern de durată efe­
pe trei luni . . . „10 ghiare, care sub Szell a ajuns — meră în afacerea unei convenţiunî Un epilog la alegerea de epis­
pe o lună . . . . . . „ 3.50 aşa cred acjî cel puţin aderenţii lui vremelnice, care se păte desface din- cop din Arad.
Abonarea se pote face mai uşor oficioşi şi neoficioşî — la apogeul tr’o parte sâu alta, nu se păte ase- J
prin mandate poştale. cuceririlor şi a succeselor ei celor măna nici pe departe cu resistenţa, Timiş6ra, 3 Iulie n. 1899.
mai uimităre? De ce, după o vic- ce o opun în raporturile de convie­
A dministraţiunea. D-le Redactor ! Permiteţi-ml să apelez
toriă atât de strălucită, ce a rapor- ţuire interioră poporele, cari, ca şi
la ospitalitatea D-Vostră, rugându-vă să-mi
tat’o d l Szell faţă cu Austria în Românii, îşi apără esistenţa lor et­
daţi loc în colonele venerabilei „Gazeta
cestiunea pactului, să nu-i succedă nică şi individualitatea lor naţională Transilvaniei spre a-ml împlini o datorinţă,
14
Tactica oficioşilor unguri. acestui înţelept discipul al şi mai în contra planurilor şi tendinţelor ce ţin, că o am, oa deputat sinodal, îutr’o
înţeleptului său magistru şi vestit cutropitore ale unei rasse intole­
cestiune dieoesană-bisericâscă.
Cu tote ea s’a desfiinţat nu advocat al causei maghiare, în ra­ rante. Mergând din rătăcire în rătăcire cei
fără 6re-care sgomot, faimosa „sec­ port cu Austria nu mai puţin, ca cu Domnul Szell, presupunând cele ce au zămislit şi au creat actul alegerii
14
ţiune a naţionalităţilor aşa cum fu­ poporele dinăuntru, Francisc Deak, mai bune şi leale intenţiunî din păr. Goldiş de episcop, au desvoltat lucru­
sese ea instituită de fostul minis- de a resolva şi cestiunea naţionali­ parte-i, pentru a promova causa îm­ rile într’o direcţiune de tot nefirâscă şi pă-
tru-preşedinte Banffy în resortul pre- tăţilor, începend cu înjghebarea Ro­ păcării interne între popore, va tre­ gubitâre, âră actul însuşi se apropie binişor
sidiului ministerial, vedem că se mânilor în dietă ca purtători ai tre- bui să lupte mai mult cu cei ce au a deveni o formală calamitate naţională!
lucr&ză mai departe tot cu tactica nei puternicului său partid guver­ causat nemulţumirea în ţâră, decât Dintr’un act bisericesc-constituţional,
observată de matadorii ei de odi- namental ? cu nemulţumiţii înşi-şî. Conaţionalii efectuit în cadrul autonomiei nostre bise-
nioră. Se lansâza adecă comunicate Aşa se vor fi întrebând cei-ce lui ar fi aceia, cari s’ar opune mai ricescl s’a născut o veritabilă păruială pu­

de tot felul despre pretinse curente, se scaldă acum în ra4ele sorelui mult unei astfel de împăcări, când blică prin cţiare-, dincr’un act menit, de alt­
44
opiniunî, planuri şi tendinţe," ce ar „nouei ere , ne mai voind să scie. ea s’ar urmări cu cuget curat şi cum, ca să adune, se atragă şi să îndul-
esista în cercuri române diferite cu că ieri alaltăerî se închinau încă serios. cescă românismul întreg, s’a născut divi-
privire la atitudinea politică a popo­ parte mare cornetului furios al sis­ Der unde este cel mai mic sare, spargere, huiduială şi ură neîmpăcabilă
rului român. Deosebirea este numai, temului Banffy. Le stă în voiă să semn, care să îndreptăţescă a crede între diecesanî; dintr’un foc mai mic local,
44
că acum oficiosele mari şi mici nu credă ce vor vre şi să-şî facă ilu- cel puţin într’o astfel de intenţiune care trebuia să fi fost „sacru , s’a aprins
mai vorbesc în comunicatele lor de siunî cât de multe şi mari despre leală şi seriosă a şefului guvernului ? satul întreg; âr pompierii cei cu musca pe
planuri de re sturnae, despre 4eci de puterea irresistibilă, ce o au formu­ Noi nu-1 vedem nicăirî şi asigurările căciulă, cari se sufulcau voinicesce să lo-
mii de proclamaţii revoluţionare şi lele esorciste ale actualului lor stă­ oficioşilor, că s’ar fi schimbat sis­ caliseze ori să potolâscă focul, ei suflă băr-
altele, ce s’ar pune la cale pe sub pân. De un lucru însă nu pot fi li­ temul, .nu pot prin urmare să aibă bătesce în flăcări, de stau s’aprindă ţâra
ascuns între Români, ci trateză cu pre- beraţi: trebue să ţină şi ei cât de pentru noi nici cea mai mică însem­ întrâgă!

FOILETONUL „GAZ. TRANS . — Cum poftescl, prietinul meu. Dâcă V a i ! dâcă asta ar fi aşa, dâcă ar fi vos, cu paşi mari prin odaiă. Acum nu
44
eşti obosit, să ne reîntârcem. scăpat ocasiunea ! mai era turburat. Tocmai aşa are să o în­
£)r el i-a răspuns: Şl-a dis apoi: Vrâu să sciu. Nu vrâu trebe, ca şi când ar oere informaţiunl des­
P r e a t â r z i u . — De obosit, nu sunt eu obosit; dâr să mai stau în nesiguranţă. Vrâu să soiu. pre modul de pregătire a vre-unei fripturi.
domnul Sandres pote să se fi deşteptat Şi s’a îmbrăcat repede. Apoi şl-a cu­ Dâr pentru aceea e de şâsecj. ! şi doi
00
De
deja. getat: „Eu sunt de şâse-cjecl şi doi de ani, de a n i !
Guy de Maupassant. Domna Sandres (fi dând din umeri: ea de cincl-decl şi opt; o pot întreba . Uşa s’a deschis; el a păşit înlăuntru.
14
30
— Dâcă te temi, că bărbatul meu s’a Şi a plecat. Ea se îngrăşase cum se cade, era plină la
— P i n e . —
deşteptat deja, asta e cu totul alt-ceva. Să Casa familiei Sandres era pe partea faţă şi rîdea cu gura ernatică. Se mişca
Acum şl-a adus de tâte aminte, ca şi
ne întoroem deci! cealaltă a strădii, aprope faţă în faţă cu ţinându şl mânile departe de haine; îşi
când s’ar fi petrecut astăcjl. Pentru oe i-a
La reîntâroere ea a fost cu totul tă­ a sa. A trecut dincolo. La sunetul clopo­ răsfrînsese mânecile, pe cari luceau urmele
44
cjis : „Du-te îndemânatioule, du-te ! Cel pu­
cută, şi nu i-s’a mai răzimat de braţ. Pen­ ţelului servitârea i-a deschis uşa. de zabar. fi întreba neliniştită:
ţin de i-ar mai fi (jis alt-ceva.
tru-ce ore ? Era surprinsă, că-1 vede aşa de vreme. — Oe ţi-s’a întâmplat, pretinul m e u ,
Şi şî-a adus ârăşl aminte, cât de gin­
La acest „pentru-ce pănă acum nu — Aşa de diminâţâ, domnule Saval ; nu cum va eşti bolnav?
44
gaş s’a rezimat de el. Trecând pe sub un dâră nu s’a întâmplat ceva ?
s’a cugetat nici când. Acum se părea a ob­ Saval i-a răspuns:
arbore ou corona lăsată în jos, dintr’odată Saval i-a răspuns:
serva, ceea oe pănă atunci nu pricepuse — Nu, scumpa mea pretină, ci vrâu
şl-a simţit aprope de buze mica ei ureche
nici când. — Nimic nu s’a întâmplat, fetiţa mea, să te întreb ceva, ce pentru mine e de
âr el a tresărit fără de veste, ca nu cum­
Dor nu cum-va. .. ? Domnul Saval s’a dâr spune-i dâmnei, că vrâu momentan să-i mare importanţă şi-mi munoesce inima. —
va să crâdă ea, că situaţiunea cu inten­ vorbesc.
înroşit pănă după urechi şi turburat a să­ Imî promiţî, că-mi vei răspunde sincer?
ţiune a provocat’o el.
rit drept în sus, ca şi când ar fi fost cu — Domna face tocmai nisoe compot Femeia zimbea.
Când apoi i-a d i s : trei-deci de ani mai tînăr, şi dâmna San­ pentru iârnă; şi aşa, îţi poţi închipui, că — Totdâuna sunt sinceră. Vorbesce.
„N’ar fi âre vremea, să ne întoroem dres i-ar fi cjis: „Te iubesc! 44 nu e încă îmbrăcată. — Etă ce e. Eu te-am iubit pe d-ta
înapoi ?“ domna Sandres i-a aruncat o pri­ E âre cu pntinţă? Acâstă suspiţiune, — Spune-i numai, ca vrâu să-i vor­ din primul moment de când te-am văcjut.
vire forte deosebită, da, fârte deosebită ! ce s’a deşteptat în sufletul său, a început besc despre un lucru forte însemnat. Te îndoescl?
Atunci n’a putut să se identifice în cuget să-l tortureze. E ou putinţă să nu fi obser­ Servitârea a întrat înăuntru şi dom­ Femeia îi răspunse zimbind, âre-cum
cu ea ! Şi acum şi acâsta şl-a reamintit’o. vat el, să nu fi gâcit? nul Saval a început să 'se preumble ner­ cu accentul de odiniâră: