Page 9 - 1899-06
P. 9
UEDACŢIENEA, „qazeta“ iese în flâcare iţi.
Adimstriiţiiiiiea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa maro Nr, 30. Pe un an 12 fl., pe sâse Iun!
6 fl., pe trei iun! 3 fl.
Scrisori nefrancate na N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România si străinătate:
nn se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şĂse
INSERATE se primesc la A0- Iun! 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HIMISTRAŢIUHE in Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
imnătdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Diikoa Nachf. ciele poştale din întru şi din
Nnx. Augenfeld & Emorloh Lssner. afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sohalek. Rudolf Nosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelllc. Abonamentnl pentrn Braşu
InBudapesta: A. V. Goldber- Admtnistraţiunea, Piaţa n ai £
ger, Eksteln Bernat. In Ham- TSrgul Inului Nr. 30, etapii
burp; Harolyl & Llsbmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şefif
PREŢUL IHSERŢIUKILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr,
ria garmond po o coltmă 6 or. Cu dusul în casă: Pe rn ai
şi 30 or. timbru pentru o pu II. 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 banT. — Atăt abo
RECLAKE po pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
fleriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 121. Braşov, Joi 3 (15 Iunie).
Visuri absurde. tale. Era mai mult un balon de în praporul tricolor unguresc cu inscrip- tre foile ungurescl luând act despre apa
44
cercare pentru a vede cam ce dis ţiunea: „lege, drept şi dreptate . riţia acestui cliar cjice, că el ar fi organul
Cetitorii noştri îşî vor aduce a- posiţiune domnesce în tabăra naţio Insă nu este nicăirî scris, că tote mai multor politicianl distinşi, cari şi-au
minte, că înainte de a-se desbate în nală română. visurile maghiare au să se împli propus împăcarea naţionalităţilor din mo-
dietă proiectul de lege asupra judi- Undiţa aruncată de aceste foi nesc/!- Să-şi pună deci pofta în cuiu narehiă; aceştia ar fi membrii unei socie
caturei Curiei în afacerea alegerilor n’a prins. Ele şi-au primit răspunsul şoviniştii nerăbdători, căci nu stă în tăţi politice şi intenţia lor este de-a studia
dietale, pressa maghiară de tote co cuvenit şi în cele din urmă au tre puterea nici a parlamentului, nici a mai adânc raporturile de naţionalitate, pen
lorile a dat alarma, că naţionalită buit să se convingă, că Românii nu guvernului şi nici a regelui ungar tru a cunosce gravamenele singuraticelor
ţile nemaghiare vor trage un profit se încălcţesc de loc de pretinsa con de-a schimba legea eternă, după care naţionalităţi şi dorinţele lor, şi pentru a
din acesta lege şi că prin urmare cesiune şi că în genere ei nu văd se dirig destinele poporelor. afla mijloceie, cu cari s’ar pută înlătura
Maghiarii trebue se ia mesurî, ca se nici cea mai mică schimbare în si- din viâţa de stat şi socială tot ce pote da
se paraliseze etectele ei, întrucât ar tuaţiunea gravă şi strîmtorată, ce nascere la certele de naţionalitate. Scopul
44
pută deveni „periculose dominaţiu- li-s’a creat. Preoţimea română unită şi aju lor este — dice făia maghiară — ca cu
torul de Stat. Mişcarea în sînul clerului
nei rassei maghiare. Abia a’a promulgat legea pen român unit în contra ajutorului de stat, pe timpul să înfiinţeze o partidă politică, care
Temerile acestea ale şoviniştilor tru judicatura Curiei în afaceri elec care guvernul îl împarte în condiţiunt atât trimiţând representanţî în ambe parlamen
maghiari priveau acea disposiţiune torale, şi ătă că erăşi se aude vocea de umilităre, a început par’că să stagneze. tele, să împace naţionalităţile pe basa drep
din amintita lege, promulgată pre sirenelor şoviniste. Dăr fiind-că au Acâsta este, cel mai puţin, un simptom tăţii şi a egalei îndreptăţiri. Este de inte
cum seim în foia oficială dela 10 văcfut, că ea nu prinde la Români, forte îngrijitor. Dintre protestele ridicate res a mai spune, că amintita foiă ungu-
Iunie c., prin care se desfiinţâză măr şî-au schimbat cântecul şi, precum în urmă, avem de înregistrat protestul râscă îşî ia aerul de a da lecţii fondatori
ginirea dreptului electoral faţă cu vedem dintr’un comunicat al cores preoţimei române unite din protopopiatul lor organului german cjicând, că „ar fi de
cei-ce nu-şî plăteau la timp contri pondenţei oficibse „Pol. Ert. “, lăsând lndolului, care întrunită în conferenţă, a dorit, ca acei domni să se apuce de lucru
buţia şi se enunţă, că în viitor drep la o parte pe aşa cjişii ultraiştî din luat decisiunea, să se alăture la mişcarea cu cunoscinţa deosebirilor de drept public.
Ardeal, fac să răsune accentele lui
tul electoral se nu mai fiă legat — contra ajutorului de stat şi să declare, că Laita este graniţa. Altă lege este la stânga
după-cum determină legea electo ademenitbre la adresa pretinselor respinge ajutorul în condiţiunile umilitore, şi alta la drâpta. Monarchia n’are naţiona-
rală — de condiţiunea, ca cetăţenul elemente moderate române. în care se împarte. nalităţî şi ceitiunea naţionalităţilor nu este o
u
se-şî fi plătit darea cătră stat pănă ]£tă ce scie să povestescă ofi- După cum suntem informaţi însă, o afacere comună . — Observarea acăsta a fo-
la un anumit termin. ciosa: Intre Românii ardeleni s’ar fi mare parte dintre preoţi stau şi acum în iei şoviniste maghiare dă pe faţă temerile,
pornit — (ţice ea — o acţiune de de care sunt cuprinse cercurile politice din
Prin acâsta nouă disposiţiă se a lua parte activă în viitor la ale ohibzurl: să primescă, ori să nu primescă?
Peşta în faţa programului, ce şi-a ales noul
înmulţesce numărul alegătorilor întru gerile dietale. S’a iscat însă o cărtă Unii n’au curagiul să se pronunţe pro seu cjiar Der Volksfricde : de a vărsa lumină
u
cât-va, şi acest moment formâză ob contra, alţii — şi acăsta e mai trist — aş- r
în privinţa acăsta între conducătorii asupra raporturilor dintre naţionalităţile
iectul de îngrijire al patrioţilor şo români, în urma căreia ideia de a tâptă cu neastîmpăr să le curgă în pungi monarchiei şi a informa străinătatea des
vini ştî. Ei îndată s’au şi gândit la lua parte cu toţii în mod solidar la arginţii amăgitori, fără a ţine sâmă, că prin- pre stările de lucruri reale de dincoce şi
un mijloc de-a zădărnici efectul amin alegeri, a făcut fiasco, producând tr’asta se fac unelte umile şi docile ale de dincolo de Laita.
titei disposiţiunî cu privire la nema- chiar şi o ruptură între ei. Der pe duşmanilor bisericei române naţionale, sparg
ghiarî cerend prin foile lor să se când astfel nisuinţele ultraiştilor nu solidaritatea cu confraţii lor buni şi bravi
restabilăscă vechia proporţiune între se pot validita, elementele moderate şi, supunendu-se şi tîrendu-se pentru mila
alegătorii maghiari şi nemaghiarî se vor folosi cu atât mai mult de străinului, creâză cea mai grea situaţiă în
prin aceea, că în ţinuturile locuite era „legii, a dreptului şi a dreptăţii luptele meri, ce va avă să le suporte de [ Stimaţi concetăţeni!
44
de naţionalităţi, şi mai ales în Ar pentru a conlucra în cadrul esistent aici înainte biserica cu inimicii ei seculari. In vara acestui an se împlinesce
deal, să se reducă cercurile electo parlamentar la înaintarea intereselor Ou durere trebue să constatăm acesta, fără un pătrar de veac, de când corpul
rale, pe când din potrivă în ţinutu ţării. însă de & ne fi pierdut speranţa, că în mo pompierilor voluntari braşoveni şi-a
rile locuite în preponderanţă de ele Acesta este povestea răsărită mentul suprem toţi din tote părţile se vor început activitatea în oraşul nostru
mentul maghiar aceste cercuri să fiă din fantasia creerilor şovinişti. Ea reculege şi se vor concentra, pentru a res natal.
înmulţite. pinge cu puteri unite atacul îndrăsneţ în
îşî are însemnătatea ei în ce pri Susţinut şi sprijinit de bună
contra bisericei.
Fi reşce, că părerea despre „ma vesce visul maghiarisatorilor de-a voinţa representanţei oraşului, a ma
rea concesiune , ce li-s’ar face na vede odată naţiunea română trecând gistratului orăşenesc, a membrilor
41
ţionalităţilor nemaghiare în noua cu mic cu mare pe sub jugul can- „Pacea poporelor . Sub titlul „Ber susţinetorî, sprijinit apoi de institute
44
e
lege, a fost esploatată de unele foi din, visul de-a vedâ într’o (ţi P toţi Volksfriede va apără dilele viitore în Viena şi amici cu sentimente nobile, i-a
u
maghiare şi în altă direcţiune. Mai Românii din Ardeal, Bănat şi Ţera (14 Johanngasse 30) un organ de publici fost cu putinţă corpului pompieri
ales în ce privesce pe Români, ele ungurescă înjugaţi la carul guver tate săptămânal, sub conducerea mai mul lor de-a fi înzestrat cu mijloceie
au lansat părerea, ca acum Românii nului şi pe cei câţî-va fruntaşi ai tor bărbaţi politici, care îşi va înscrie în necesare pentru lupta, ce avea se
vor părăsi pasivitatea şi în viitor lor, aleşi din graţia acestuia, închi- program înţelegerea şi egala îndreptăţire a porte şi, provecjut cu ele. de a putâ
vor lua parte activă la alegerile die nându-se marelui Mogul şi purtând naţionalităţilor din Austro-Ungaria. Una din înfrunta multe lupte grele, urmând
44
FOILETONUL „GAZ. TRAN8 . rău, căci le duce pănă în Baltă, fără a-se episcopiei catolice de Orade dela 1374 se riei, în 1564 ia măsuri energice, ca Mocanii
putâ opri. De multe ori le înemsţesce şi (jice, că Românii continuă şi acum viaţa lor şi alţii să nu mai pâtă dosi şi trece cu
întroenesce cu totul. Pentru iernat în Bă nomadă după obiceiurile străvechi şi ori turmele lor dintr’o ţâră în alta pe timpul
Istoria ovicultureL răgan şi pe cele moşii mari dela câmp, le ginale ale lor, şi pentru a pasce pe dome recensământului oilor şi nici a-şî părăsi
( U r m a r e ) . fac drept adăpost câ.t.e-0 perdea uşoră din niile aceluia, ei sunt obligaţi să dea fiă- satele.
partea crivăţului, ori după cele şirî colo care la Rusalii dijma din oi în loc de quin- Pe lângă industria de casă românescă
In stână pentru muls este baciul cu
sale de paie. quagesimă, apoi la Sf. Măria mică când se forte desvoltată, care prelucra tote produ
câţi-va din oiobanl flăcăi mai îu vârstă —
ca ajutdre ale lui — âr băieţii, cari le pă Ou Sepi-.emvre scobor cu tote la câmp desfac stânile, câte-o die de fiâ-care Urlă, şi sele şi derivatele oilor, cum la puţine po-
lesc la păşune sunt mănătorii prin strungă. şi ocupă păşunile din mirişti şi porumbiştî, prin luna lui Decemvre dijma din porci. pore se găsesce mai bine, mai veni în aju
Stâna la munte este făcută din bârne de unde păşunâză diua şi năptea, trecând de Ghinesii au să strîngă dijma din oi şi din torul oviculturei române stabilirea Saşilor
brad, ori de fag, ori şi numai din gard de pe-o moşiă pe alta, cu învoială şi fără în porci după convenţiunea făcută, şi ei sunt îu Ardeal şi a diferite colonii germane pe
nuiele, la câmp este numai din nuiele ori voială, tindând tote spre Baltă. Dâcă vara scutiţi de ea pentru persona şi averea lor, la oraşe şi târguri, cari cu manufacturele
de scânduri şi mobilă pe rote, pentru a o a fost bună, sterpele, cârlanii şi berbecii dăr dânşii au să dea fiă-oare pe an câte-o lor deteră un non avent industriei şi înte-
putâ muta din un loc într’altul. Adăpost scobor grase dela munte, nu însă mănzările, jumătate de pănură, o pătură de şea şi câte meiarâ manufactura noue, între cari vigu
pentru oi oonstruit anume nu esistă, decât cari au fost mulse totâ vara de câte 2—3 un caş, apoi toţi Românii să dea în fiă-care rile de postav, loden, flanele etc. Regele
1
un gard uşor numit strungă, pentru a-le ori pe efi- Ele trebue să prindă ceva pu an la olaltă câte un cal ). Maţi a Corvinul interdice la 1487 ungure-
ţinea noptea şi pe timp urît la olaltă, ca tere la câmp înainte de-a da iârna peste Apoi Ferdinand 1, ca rege al Unga-
porcorum praestitionem adstringuntur uxta
să nu se împrăscie. La munte, dâcă le sur ele, şi înainte de a-se desvolta prea tare *) fpsi pro censu omnino tenentur conventionem factam inter nos et eosdem,
prinde viscolul şi zăpada, se refugiază şi mielul în ele, fiind deja tâte burţose. singuli singulariter omnis singulis circa fes- et ultra hoc idem kenesii singulariter de
găsesc adăpost după cele petrii, ori sub cei Acestea sunt obiceiurile Mocanilor tum penthecosthes dare decimam partem more consuete dant circa. . . annis singulis
bracjl şi molirjl seculari pănă trece furtuna; noştri de astăcjl, rămase de sute de ani la ovium suarum ratione quinquagesimae, circa medium lodicem, unum phyltrum pro sella
festum vero nativitatis beatae Mariae vir- et unum caseum; communiter vero olahi
în Bărăgan pasc în cele găvane în forma dânşii în vigore, acelea erau în tocmai în
giniss siugulae mansiones oves singulas noştri dant nohis in die strennarum in sig-
unui cuib de pasăre, unde nu le ajunge vigore şi la cei-lalţî Români din Transil
ratione descensus, et de mense decembris num dominii annis singulis equum unum.
aşa criveţui; dâcă le surprinde crivăţul şi vania şi Ungaria. In învoeliie Românilor vel circa similiter decimam porcorum suorum. Battbyani .codex 1, 7 Leges eccles III
omătul la câmp deschis, atunci este mai din părţile Beiuşului făcute cu capitolul Kenesii vero tamen ad ovium quam pag. 224.
