Page 90 - 1899-06
P. 90
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 138.—1899.
Şi -tot din acest incident se suspiţio- ţional, ăre ce face românismul? 6re nu s’a cu două tăişuri. La nici un ca3 spiritul li Nu vă sforţaţi prea tare cu pregătirile
nâză, şi încercări se fac spre a devalva va- plâns el pururea şi ăre nu se plâng şi acjl beralismului- şi etica sân morala naţională de huiduire inctalaţională, căci mă tem, că
lorea publică a fiarelor celor mai impor Românii tăţî şi fără osebire de confesiune nu permit*. ca cu ignorarea lor totală să n-a veţi avâ pe cine să huiduiţi....
tante publice-politice, ce le avem în acest în contra l u i ? preamăresc! adî pe oel eeierll’ai defăimat. P. Uotariu,
timp; se batjocureso şi se încarcă a se de- Cum s’a putut dăr, ca majoritatea Ou tâte acestea, dâcă împrejurări neevi
deputat sinodal.
poporalisa bărbaţii, cari stau în fruntea lor; unei oorporaţiunl românesc!, compusă pe tabile ar pune pe cineva în situaţiunea,
chiar şi tinerimea nâstră dela universităţi, temeiii eleotoral şi representativ, şi numită ca în tenârea constituţionalismului bisericei
IDin ISoxrLânia-
„flârea şi speranţa naţiunei", se trage în corporaţiune bisericdscâ-naţională, ea însăşi nâstre să dea/ votul pentru acela, pe care
tină şi învrăjbire se bagă în ea; se ia să nu ţină de fel cont de aoest just postu mai ’nainte l’a defăimat, acelaşi spirit al M.. S. Regele Oarol a primit Luni
refugiu la seducerea poporului cu cunoscu lat al românismului întreg din ţâră ? liberalismului şi aceeaşi morală' naţională comisia, care i-a dus răspunsul la Mesajpul
tele „aderenţe-proteste", cari pe acest timp Ore ce cjice, la astfel de apariţiâ, în- pretind în mod imperativ purificarea prea regal- de deschidere a< Corpurilor legiui-
şi între asemeni împrejurări nu pot fi de su-şl nimbul naţionalismului nostru, acel labilă a persânei şi motivarea seriâsă şi târe. Ragele a dat următorul răspuns:
cât numai dejositâre şi demoralisătâre pen nimb, pe care noi înşi-ne ni-1 dăm, publi basată a abaterei faţă cu ea.
Domnule preşedinte,
tru cei ce le fac şi procură; ba înoă, bag’ când prin frase late şi umflate urbi et orbi,
Numai în acel cas, când confraţii din Domnilor senatori!
sâma spre a pune vârf sacului cu calami că suntem aderenţi neolătiţl ai programului
Arad ar fi purces astfel în actul lor cu Salut astăcjl cu viuă mulţămire pe repre-
tăţi, se mai aprinde şi urgisita făcliă a naţional, ai partidului naţional?
alegerea pâr. Gpldiş, când înaintea alegerii sentanţii senatului, care s’a grăbit, ca în
„confesionalismului"! Ici, când stăm în luptă cu puterea
l’ar fi purificat în punctul naţionalismului fiă-care an, a ’Mf rosti sentimentele sale
Ore libertatea, constituţionalismul sâu anti-română a statului, preamăresc şi in- de devotament şi credinţă..
său, sâu că ar fi aflat argumente şi motive
autonomia nostră bisericâscă, astfel de pro dumnecjeesc respectivii naţionalismul ro Mărturisirea acestor sentimente, pe
grave, seriâse pentru alegerea P. O. Sale,
ducte să ne câc8 ? Ore astfel de fructe, mân; colo, unde sunt ei de ei — adecă în cari ţâra Mi-le dovedesce cu îmbelşugare
numai atunci ar fi avut ei titlul de a pre
astfel de întărire, consolidare, seu chiar sinod — şi unde validitarea naţionalismu cu orl-ce prilej, o primesc ca o răsplată
tinde sâu aştepta, ca românismul întreg să pentru neschimbata dragoste ce am închinat
„organisaţiâ" se pâte aştepta dela consti lui nostru depinde esclusiv numai dela ei,
se împace cu actul majorităţii sinodale ori scumpului meu popor, ale cărui păsuri
tuţionalismul, seu dela constituţia bisericei acolo nesocotesc naţionalismului caloă chiar
să trâcă mai uşor peste el. ating de deaprâpe mima mea.
nâstre ? în piciăre de bună voiâ şi aleg de episcop Cu adâncă mâhuire vedem anevoiâsa
Dâr ei n’au făcut asta, ci au ţinut
O, nu. Nicidecum ! pe părintele Goldiş, care în punctul naţio muncă a agricultorilor zădărnicită şi ne
„mâţa în sac" pănă atunci, pănă când i-au
Nici îi litera, nici în spiritul, nici în nalismului, nu numai pe timpul alegerii voile, la cart vom fi espuşl în cursul aces
eşit ghiarele; âr drept motive grave sâu tui an prin nimioirea unei părţi însemnate
raţiunea constituţiei, său a constituţiona sale de episcop, ci, precum se scie, încă şi
seriâse a faptului lor, şi-au ales — şi şi pe a recoltei. Nădăjduesc însă,, că prin măsuri
lismului nostru bisericesc, ci cu totului tot ac}!, ca episcop deja întărit şi jurat, încă
acestea după săvârşirea actului — cu deo înţelepte şi energice şi cu luminatul vostru
altundeva trebue oăutat şi aflat isvorul nu s’a lăpădat de mandatul său de depu sprijin, atât de trebui u ci os în împrejurările
acestor calamităţi. Şi fiind-eă pe mine mă tat dietal cu program politic guvernamental, sebire dâuă: „sistemul" şi „neamurile", de faţă, guvernul Meu va pută preîntâm
ambele, după mine, josnice, ridicule şi ne
d6re asta amar şi cumplit, şi fiind-că ţin deci stă în vădită oposiţiă politică cu pina multe din greutăţile, ce- apasă asupra
întemeiate, ba cniar combătute pănă la nâstră.
cumcă fie-care om de bine are datorinţa programul şi cu politica năstră naţională
să întrevinâ şi să conlucre, după putinţă, şi afirmativ şi a lor, a respectivilor! nimicire dinainte, adecă: la despărţirea Fârte mişcat de modul călduros şi
fostului episcop, prin graiul consistorului, a de cuvintele măgulitâre cu care senatul
la stingerea acestui foc, mă voih sili şi eu, Ce însâmnă asta, dâcă nu o jucăriă închee Adresa sa, Yă mulţumesc încă o
a'măsurat puterilor şi priceperei mele, ca cu naţionalismul? părintelui Gurban stând în fruntea celor dată din suflet pentru bunele urări aduse
să fac lumină. Căci tăcerea, ignorarea, nu 5000 de credincioşi etc. Reginei, Mie şi- Familiei Mele.
Care om serios, nepreocupat în ju
mai ajută. decata sa, va fi în stare să credă, că acâstă Ei bine, o campaniă lipsită de tâte *
Răul şi isvorul lui este tot acelaşi şi atributele seriosităţii, ăre ce putea ea nasce
sâmă de ămenî, cari comit astfel de fapte, Erl la ârele 11 şi jumătate, membrii
la acest act electoral, care, durere, predom- în public, dâcă nu: critică, suspiţionare,
iau în serios naţionalismul nostru, politica comisiunii Camerei pentru a înmâna M. S.
nesce cam în t6te actele şi acţiunile nos atacuri vehemente, c’un cuvânt: revoltarea
şi lupta năstră naţională ? Regelui răspunsul la Mesagiul Tronului
tre publice-politice de aprâpe un deceniu românismului întreg şi a tinerime: de cu
ilr când naţionalismul este violat, s’au adunat la cameră. Dela cameră eomi-
încoce. rate sentimente naţionale ? Dintr’un act fă
când întreg românismul e chemat şi îndrep siunea, împreună cu d. C. Olănescu, preşe
Este înrăirea, ce s’a înrădăcinat în cut cu „mâţa în sac", putea ăre cine-va să
tăţit a se soandalisa, a se plânge seu a dintele camerei şi ceilalţi membri ai biu-
unii omeni, cari, ohemaţl ori nechemaţi, se se aştepte la entusiasm naţional?!
lua la critică un asemenea act, atunci voi- roului, am plecat la Palat. Cbmisiunea a
pun în fruntea întreprinderilor de diferite
nicoşii se sufulcă a dovedi, oă nu e aşa! Când, la eşirea din şedinţa electorală avut onârea să fiă primită de cătră M. S.
soiuri, dâr fără d’a avă adevărată pricepere
O critică sâu combatere pe motiv pur na sinodală, „aderenţii" cei grozav de însu Regele la ârele 12, cu ceremoniolul obici
şi prevedere, şi desconsiderând total —
ţional românesc o declară ca făcută pe fleţiţi ( ? ? ? ) pentru Goldiş huiduiau pe de nuit, şi I-a înmânat răspunsul camerei la
bag’ sămă fiind-că nici ideiănu au de ea —
temă confesională, sâu dâră chiar pe temă putaţii, cari erau de altă părere, şi când,
morala publică-naţională în fiă-care acţiune Mesagiu.
dogmatică-bisericâscă ! cum înţeleg, se fac pregătiri spre asemenea *
de care se apucă. Şi acăstă nepricepere scopuri şi cu ooasiunea „mult doritei" in
Câtă rabulistică sforţată! AA. LL. RR. .Principele Ferdinand
resp. desconsiderare îşi are apoi de urmări stalări, ăre cine mai pâte crede, că tâte şi Principesa Maria vor face cŞilele acestea
tristele nostre esperienţe: că zelul oel mai După a mea pricepere, toţi cei ce văd acestea corăspund demnităţii, ce se cuvine o escursiune în Câmpu-lung.
înflăcărat, devotamentul oel mai curat şi „confesionalism" în acâstă critică, nu pot să o aibă un act bisericesc-electoral, ca
activitatea cea mai neobosită, tâte astea fi priviţi de âmpnî serioşi, nepreocupaţi şi acesta ?! *
jertfite — afirmativ — pentru naţiune şi sinceri în acţiunea lor, de cumva nu sunt Direcţiunea S. M. R., pentru a favo-
pentru interesele naţionale bisericesc! etc. ignoranţi, sâu întunecaţi de tot la minte. Am priceput şi pricep bine însemnă risa esportul şi importul de mărfuri dela
ale neamului, produo resultatul contrar şi Spiritul liberalismului şi al constitu tatea acestei „nobile însufleţiri", precum şi şi la Brăila şi Galaţi pănă la Constantino-
diametral opus: destinarea, sfâşierea şi umi ţionalismului, interpretat în mod genuin, a publicării numărâselor „aderinţe-proteste". pol, Dardanele, DegeacI şi Salonic, via
Ei voiesc, ca cu orl-ce preţ să se sanctifice
lirea ruşinosă a neamului întreg! . . . acârdă negreşit alegătorului dreptul de Constanţa, acordă taxe de transport es-
posterior greşâla, sâu păcatul, ce râde la
Actul de sub întrebare sufere mai a-şl da votul său cum vrâ şi cui v r â ; cepţionale pentru tâte mărfurile cu mică
ales din două puncte de vedere de astfel însă acâstă determinare a votantelui trebue inima celor ce l’au comis. Eu, unul, m’aşl iuţâlă. Spre acest scop vaporul „Medea" va
bucura, dâcă ar succede asta; dâr nu se
de scăderi, şi anume din punct de vedere să fie liberă de orl-ce influenţă, de ură, face două curse pe lună pănă la Salonic.
mai pâte, ci prin continuarea acestor ma
naţional şi constituţional. de susceptibilităţi personale, sâu de motive Taxele escepţionale se acordă cu începere
nevre se comite numai un păcat şi mai
Când, la un act de ocupare a unui şi interese josnice. Peste acestea fiă-care dela 20- Iunie.
mare, şi mai neiertat.
scaun episcopesc, îţi vine o putere străină, Român, oare are dreptul de-a vota, trebue
său un factor legal dăr străin de biserica să fie pururea inspirat de idei mai avân Cei ce fără motive pipăite huidueso
ta, şi pe temeiul dreptului de denumire, tate naţionale în momentul când depune ac}î pe acela, pe care l’au onorat, sâu vice Revistă externă.
ce-1 are, îţi denumesce de episcop pe un votul său în urnă; căci la din contră, drep versa: preamăresc şi îndumnecjeesc acjl Mişcarea din Belgia nu vrâ să
bărbat fără nici un trecut naţional, său pe tul şi libertatea, puse în mâna unui om pe acela, pe care erl l’au huiduit, prin ma- înceteze. Armistiţiul încheiat Vinerea tre
altul cu un trecut politic pronunţat antina- lipsit de astfel de vederi, devin un cuţit nifestaţiunile lor de-asemenea natură îşi cută a fost "'turburat din nou prin mari
dau în oaşul cel mai bun un atestat de agitaţiuni şi demonstraţi; în mai multe
paupertate morală, de nematuritate poli oraşe din provincia, la cari au participat
— Neîndemânaticule, du-te ! Am soiut’o — Dâcă ... dâcă oum-va ... aşi fi fost tică ; âr printr’astea se face şi poporul nos cjecî de mii. Astfel de adunări au fost în
eu acăsta din primul moment! prea cutezător... ce ai fi făcut d-ta. tru de ruşinea lumei străine, care ţine în Liâge, Gent, Antverpia, Alost şi Charlesroy.
Saval a început să tremure ; şi con Femeia ârâşl a început să zimbâscă, evidenţă faptele şi-l critică. Astfel de mani- Demonstraţii mart s’au făcut şi în capitala
tinua gângăvind : întoomai ca acele femei fericite, cari n’au festaţiunl nu au absolut nici o importanţă, ţării. Motivul pentru-care s’au reînoit tur-
— Ai s c i u t ? . . . E i ş i . . . nimic de regretat, şi i-a răspuns sincer, la căci, după ce ai ales pe cine-va de epis burările, este intenţia guvernului de a nu-şl
Şi a tăcut. înţeles, deşi cu puţină ironiă: cop, este uşor să afli sute şi mii de lingu retrage proiectul său de reformă electorală.
Dămna Sandres îl întreba: — N’aşI fi cjis nimic, pretinul meu. şitori; linguşirea însă nu este niol-odată, Dâoă scirea acâsta se adeveresce, atunci
u
— E i . . . ce ? S’a întors apoi şi a alergat, să-şi va4ă nici a fost, nici va fi când-va însufleţire na isbucnirea revoluţiei e inevitabilă „Soir
Saval continuă: de compot. ţională. scrie, că crisa de acum este cea mai gravă
— Atunci aşa dără ... ce cugeţî ? ... De aceea eu întrevin cu rugarea mea de când esistă regatul, şi că ţâra stă în
Saval ajungând pe stradă, se simţia,
ce
c e . . . c e . . . c e . . . mi-ai fi răspuns? cătră cei din Arad, pe cari îi privesoe, că faţa unei mari catastrofe „Re/orm" cji > oă
oa şi după ce plecase. Deşi ploua din greu,
Dămna Sandres rîdeaşi’mai cu poftă. înainta cu paşi mari şi a plecat spre rîu, dâoă capaeitarea nu prinde la ei, apoi să guvernul 'plănuesce înarmarea reservelor,
Siropul i-se scurgea pe degete şi a picat fără să se mai ougete la ceva. Când a aibă milă de poporul român şi de intere pentru-ca la cas de nevoie, să sugrume re
pe padimentul mânjit. ajuns la apă a luat’o la drâpta şi a pornit sele sale mai avântate naţionale, şi să în voluţia. Cum-că situaţia este estrem de
— E u . . . Dăr d-ta nu m’ai întrebat în josul apei. A tot umblat mult, de par’ ceteze cu grozava lor însufleţire pentru gravă se vede şi de acolo, că în închisârea
nimic. Dăr nu m’oi declara eu. oă-1 mâna ceva instinct. Apa îi curgea de păr. Goldiş. „Facta infieri nequid*. Ce aţi Gillef s’au pregătit mai multe chilii pentru
Saval acum păşi spre ea: pe haine, pălăria îşi perduse orl-ce formă, făcut, nu mai puteţi desface. Dâcă aţi pă primirea prisonerilor. Pressa clericală con
— Spune-mi... spune-mî... îţi aduci era udat pănă la piele, apa curgea de pe cătuit, dovediţi, oă sunteţi creştini buni: re- firmă aceste soiri.
■aminte de (jiua aceea, când Sandres ador el, ca din straşină. Şi el tot mai megea cunâsceţi-vă păcatul şi pocăiţi-vă. Fiţi si Un meeting socialist din Mons a decis,
mise pe pajişte... ăr noi am fost singuri încă. Dintr’odată s’a pomenit tocmai la lo guri şi convinşi, că de ac}I încolo numai şi că dâcă guvernul nu-şî retrage proiect*
în pădure. cul, unde dejunaseră odiniâră. numai dela păr. Goldiş depinde, ca în viitor de reformă electorală, vor proclama greva
A tăcut apoi. Dămna Sandres nu mai să fiă ceea ce la timpul alegerii sale n’a generală. In Laulier 600 de demonstranţi
S’a aşecjat sub arborii despoiaţi de
rîdea şi l’a privit drept în ochi: fost şi nici acll nu e încă: din antinaţional au cules pietrile de pe strade şi au bom
corână şi a plâns amar ...
— Da, îmi aduc aminte. s. — naţional; din arohimandrit-vicar rătăcit bardat claustrul iesuiţilor, cari s’au refugiat
Saval continuă tremurând : în cele politice — un episcop la locul său. prin pivniţl. Demonstranţii au spart apoi