Page 91 - 1899-06

rând pe rând ferestrile dela t6te oasele Din Arad se anunţă, că archiman- nisce mătănii făcute din cartofi, nuci, neînsemnate modificări. Demonstra­
clericalilor mai distinşi. In Bruxella garda dritul Iosif Goldiş va merge, probabil, Du­ a l u n e şi mere necâpte. Ou crucea şi cu mă- ţiile în provincie continuă. Miniştrii
civilă a început să fraterniseze cu demon­ minecă la Sibiiu pentru a primi chirotonia taniile îmblântea pe măgari şi pe băeţii, sunt batjocuriţ! şi pretutindeni se
stranţii. Pressa clericală este îngrijată, că de episcop. Instalarea lui se va face la 20 cari mergeau alături. Primarul, căpitanul aude strigarea de: Jos cu popii! jos
în oas de revoluţia guvernul nu pote conta Iulie (1 August), ăr primirea festivă în 18 oraşului, procurorul şi cei patru poliţişti cu regele clerical! In cafeneaua „Pha-
nioî la garda civilă, nici la Valloni, cari Iulie d. a. — Secretarul de stat Dr. ,Zsi- priviau scena acâsta zimbind, fără de a
rebau“ din Luttich a fost aruncată
fraternisâză pe faţă cn demonstranţii. linszky, după cum spune „Trib. Poporului *, protesta. o petardă. In Hondenk casa unui
1
mergând la Arad, ca să asiste la conven- clerical era se fiă aruncată în aer
Jarul şi Fdandesii. Am amintit Conferenţa interparlamentară se
tul luterap, a tras în gazdă la reşedinţa cu dinamită. In Luttich au demon­
mai dilele trecute de mişcarea pornită în va ţinâ anul acesta la 2 August în Cris­
episcopâscă, „ca ospe al noului Episcop, strat erî 15,000 de socialişti.
sinul femeilor filandeze în diferitele centre tiani». Foile ungurescl sunt informate, că
căruia îi este amic încă din gimnasiu“. Bruxella, 4 Iulie. Nimeni nu p6te
ale statelor europene, cu scopul de a se între membrii grupului maghiar, cari s’au
ua
se scie, cum se va sfîrşi cji de acjî.
constitui comitete speciale, cari vor avă să Faime false. Aflăm, că pe la Ploiescî, anunţat, că vor participa, se află şi d-1 Io-
presente Ţarului câte-o adresă în interesul BucurescI şi prin alte părţi ale României, sif Gali, membru în camera magnaţilor. Trupele stau gata în casarme. Gfar-
dele civile fraternisâză pretutindeni
drepturilor consituţionale ale poporului cineva a răspândit faima, că în Braşov şi
Teatru de vară german. Trupa tea­ cu poporul. Gardiştii nu vor se se
finlandez. Acţiunea în direcţiunea acâsta împrejurime ar grassa vărsatul negru, din
trală d,e sub direcţiunea d-lui Neher este opună poporului. Regele este forte
s’a purtat mai multe luni în secret; care causă mulţi se feresc a veni-'peste
destul de numărosă, compusă din 20 per­ abătut, der cu tote acestea nu vrâ
aoum însă comitetul internaţional a păşit vară în părţile nostre. Ţinem să desmin-
sone şi dispune de puteri escelente. Re- încă se cedeze.
şi publice în formă oficiosă. Luni co­ ţim acâstâ faimă falsă, deorece în Braşov
presentaţiunile de pănă acuma au fost fârte Roma, 4 Iulie. Din însărcinarea
mitetul internaţional, în care au fost re- nu se scie şi nu s’a auZit să se fi ivit mă­
succese, în deosebi nostimele piese de Dela- Papei, cardinalul secretar de stat
presentate opt state, şi anume Franţa, car un singur cas de vărsat negru şi, afară
cour şi L’Asenge, traduse din franţuzesce, Rampolla a telegrafat nunciului din
Cambridge, Holanda, Italia, Norvegia, Da­ de acesta, nu esistâ aZl aici nici un fel de
au fost jucate cu mult temperament şi pri­ Bruxella se îndrumeze pe episcop!
nia, Svedia şi IJngaria a cercat să predea bolă contagiosă cu caracter epidemic.
cepere,. S’au distins mai ales damele Kliuk- a propaga de pe amvon pacea şi a
Ţarului adresa din eestiuue. Deput&ţiunea hoflf, Mathes şi Paulmann şi domnii Schon-
însă n’a fost primită. Respingerea e cu Broşură interdisă. Ministrul ungu­ tag, "Wiegand şi Rollet. AstăZl, Miercuri, potoli cât se p6te furia mulţimei, ca
atât mai surprincjătore, cu cât între de­ resc de interne a interZis intrarea pe teri- se va da drama poporală „Das grobe Hemd** nu cumva o mare catastrofă se vie
legaţi a fost şi vestitul esploator Nordenks- torul ungar şi răspândirea broşurei „The de Karlweiss cu d. R. Laube dela teatrul asupra Belgiei.
u
jold, care e proprietarul unui înalt ord Martyrom of an Empress , care a apărut în din Sibiiu ca ospe.
rusesc şi ca atare are drept să se presente Londra şi a făout sensaţiă în tote cercu­ 8» IV ÎS ii SIL
ori şi când înaintea Ţarului. Surprinzător rile. Ea se ocupă cu mârtea împărătesei- Nenorocire la minele din Anina.
Circulaţia în Neiv- York. pilele
e şi faptul, că Germania n’a fost represen- regine Elisabeta, cu decedatul moştenitor Din Şasea-montană ni-se scrie, că în 24 Iu­ acestea a apărut un conspect al circulaţiei
tată în deputaţiune, cu tote că profesorul de tron Rudolf, şi cu mai mulţi membri nie n. după amiaZl la ora 5'/ a esplodat trenurilor în New-York, din care sootem
2
din Lipsea, Eucken, a fost unul diu cei din casa domnitore, esprimându-se despre gazul în mina dela Anina. In urma esplo-
câte-va date de-o importanţă deosebită.
mai entusiasmaţl conducători ai mişcărei. ei în mod vătămător. Pe basa interflicerei, siunei 13 ocnarl au fost greu răniţi şi în Vedem anume din aoest conspect, că pe tre­
Să vede că Eucken a repăşit la directa ministrul unguresc de comeroifi a detras urma ranelor e puţină speranţă de scăpare.
nurile oraşului cu 3y milione locuitori au
admoniţiune a curţii imperiale germane, debitul postai acestei broşuri. .Asemenea Trei dintre nenorocitele jertfe sunt Români. 2
care în timpul din urmă nu odată a ajuns ordonanţă a dat şi ministru de interne circulat anul acesţa nu mai puţin decât
în cea mai gingaşe posiţiune faţă de curtea austriac. Ciuma în Cairo. Cu data de 3 Iulie 227,726,552 persone. Omul abia îşi pote
j n. se telegrafeză din Cairo, că de Joi în- face închipuire despre aeâstă uriaşă emi­
rusâscă. In chipul acesta aşa-dâră întrâga
0 petrecere jidovescă în favorul ooce s’au ivit 8 caşuri de ciumă, între cari graţia, care atestâză nu numai despre
mişcare s’a terminat cu un complet nau­
unei biserici române. Ou posta de adi ni-a 2 decese. Doi dintre bolnavi s’au reînsă- activitatea febrilă a acestui popor, ci şi
fragiu, âr Finlandesilor nu le rămâne alt­
sosit o invitare la petrecerea, Ce se va da în nătoşat. despre modul lui de viaţă ou totul anor­
ceva, decât să îndure şi mai departe
V. St. Ioana din comitatul Solnoo-Dobâca. mal. Pentru-ca să aflăm esplicarea acestei
ingerinţa tot mai ameninţătore a guver­ Cercetare în contra patriarcliului
în 16 Iulie n. c. în favorul bisericei ro­ uriaşe circulaţiunî, trebue să cunoscem pu­
nului rusesc, său să-şi esecute estrema deoi- Brancovicî. După cum se anunţă din
mâne gr. cat. de-acolo. Invitarea e redac­ ţin şi istoricul desvoltării acestui mare
siune de a-şî părăsi patria şi a-se stabili în Neoplanta, comitetul permanent al Congre­
tată şi tipărită esclusiv în limba maghiară. oraş american. Vechiul oraş e situat pe
Svedia, său America, unde vor întemeia o Intre arangerl vedem următorele subscrieri: sului bisericesc sârbesc a declarat, că pa-
nouă Finlandă. triarchul Brancovicî este limpeZit faţă insula Manhattan şi l’au înfiinţat colonii
Drâgos Gyula (preşedinte), Godolân Jânos olandesl la anul 1614 sub numele de
cu învinuirile de a fi defraudat. Abia însă
(cassar), Kabdebo Miklos, Tink Miklos, Mu- Noul-Amsterdam. încă prin anul 1830 New-
Congresul a adus decisiunea acesta, epis­
resân Jânos şi Keresztes Jânos. Precum ve­
SOIRILE DHL EL copul ZmejanovicI a anunţat telegrafic Yorkul putea fi traversat în lung şi pe­
* deţi, din subscrierile acestor domni e greu destru în timp de 25 minute. In dece­
de-a pută sci, care dintre ei este Maghiar, alte 9 caşuri de defraudări comise de
— 23 Iunie v. Brancovicî. In urma acâsta comitetul, la niile următâre însă a crescut fârte repede
care Armean şi care Jidan. De pe penele numărul imigraţilor şi comerciul său s’a
Majestatea Sa monarcliul a plecat propunerea deputatului croat Ragulicî, a
lor însă se observă, că limba maghiară nu
alaltâerl din Viena la Ischl, unde va pe­ esmis o comisiune restrînsă de 3 membri, desvoltat în proporţii uriaşe. La 1873 s’a
este limba maternă a nici unuia din ei.
trece timp mai îndelungat. Starea sănătăţii dându-i îndrumarea, ca să cerceteze lucrul simţit necesitatea de a-se construi o linie
Trebue deci, că petrecerea va fi o petre­
sale e îmbucurătore, şi abia dâcă se pot şi despre resultat sâ raporteze în timp de ferată în înălţime. Oasele vechiului oraş
cere jidovâscă, la care „csardaş“-urile nu au devenit adevărate prăvălii, în urma
observa urmele bolei, de care a suferit. 14 Zile- „Bud. Hrlp** este informat, oă în
1
vor lipsi şi pote nici cântări „naţionale *, căreia locuitorii au fost respinşi prin su-
urma acâsta patriarchul îşi va da dimisia.
La g’imnasiul din Năseud s’a ţinut â la „Grosswardein** etc. suburbii, mai ales în Brooklin, care su-
Aceeaşi foiă afirmă, că stările acestea din
esamenul verbal de maturitate în 27, 28 burbiu a fost legat prin un pod uriaş cu
Cu reconstituirea despărţementu- biserica sârbâscă vor avâ urmări şi asupra
şi 29 Iunie n., asistând ca comisar din par­ vechiul oraş. In Brooklin se află aoele oase
lui alba-iulian al Asociaţiunei, după cum raporturilor politice din Neoplanta, întru
tea guvernului Moldovân Gergely, profesor cu câte 20—30 etage, din care Zilnic ies
comunică „Tel. Rom.**, comitetul central a oât posiţia fişpanului e sguduită. I se im­
universitar în Cluşiă. Au fost admişi la sute de mii de locuitori năvălind în oraş,
însărcinat pe d-1 Dr. O. Diaconovich, de- pută, că n’a avut de grijă şi n’a informat
esamen 32, dintre cari au eşit: maturi cu unde sunt aplicaţi la cele mai diverse oou-
ore-ce d-1 Nio. Ivan, căruia ’i-se dase îna­ pe guvern la timp asupra abusurilor din
eminenţă 1, anume Vasile Mereţiu; maturi paţiunl. La gara „City-Hall“ sosesc Zilnic
inte aoâstă însărcinare, şi-a dat dimisia. biserica sârbâscă.
eu, bine 12: loan Boca, Aug. Bodea, An­ 40 de trenuri, la Seuth Ferry 60, fiăcare
dreii! Bugnariu, Aug. Oioba, I. Făroaşiu, Batjocurirea religiimei. „Alkot- Amintirea lui Petofl. In şedinţa de ducând cu sine cel mai puţin 500 de că­
Viotor Gael, I. Hâoa, G. Lărgean, Patriciu many“ dela 4 Iulie descrie în primul său erl a dietei diu Pesta, deputatul Ratkay lători. Tot atunci circulă 5 trenuri elec­
Marou, Teofil Tanco, Victor Turcu şi loan articul o întâmplare scandalosă petrecută L. a adresat ministrului de culte şi instruc­ trice şi numărâse tramvaye subpământene
Vancea. Maturi 13: Sim. Butean, Vasilie Zilele acestea în Jaszberâny. In 24 Iunie ţiune o interpelaţia de urgenţă cu privire şi trase de cai, cari duc pe călători în oraşul
Goşbuc, Vas. M. Dragoş, Hostiliu Ioano s’a făcut instalarea noului fişpan Gustav la aceea, dâcă e aplecat a face paşii de central; afară de acestea mai multe vapore
viciu, Iuliu Morariu, Tit Murăşauu, Victor Lippich, pe care uu-1 prea au la stomac lipsă, ca a 50 a aniversară dela mârtea circulă prin canal cu transporturi mari de
Poeol, loan Popşor, Onoriu Prădan, Filon omenii vechiului sistem. La instalare a ju­ poetului maghiar Al. Petofl să se serbeze paspgerl. Tote mijlâcele de eomunicaţiune
Tat, Petru Titieni, George Bitea şi Vas. cat rol şi prepositul Kontz şi membrii unei în mod demn ? sunt atât de esploatate, încât mai ales
Hossu. Au fost avisaţl la repeţirea esame- reuniuni catolice. împrejurarea acâsta i-a vara călătoria este un adevărat chin.
1
nului din câte un studiu după trei luni 5 supărat nespus de mult pe cei dela co­ Agitaţiuni în contra fracului. In
inşi, âr la repeţirea întregului esamen după mună, cari în frunte cu primarul îşi tem luSţăsnită publică. Francia au început a se manifesta mari
sin an 1. posturile. In 29 Iunie, după o absenţă de Braşov, 21 Iunie v. 1899. antipatii faţă ou fracul, care de secuii f’or-
câte-va Z^e, fişpanul s’a reîntors ârăşl în Gu ooasiunea petrecerei ou dans mâză haina de salon a bărbaţilor. Renu­
Arcliiducele Iosif între Români.
Jaszberâny. Incidentul acesta a fost folosit mitul teatrali st Le Bargy, care în privinţa
Din Chişineu se scrie, că archidueele Iosif „ExitUs** a maturi8&nţilor români din loc,
de vechii liberali tiszaiştî pentru arangea- modului de-a se îmbrăca trece ca o ade­
a fost dilele acestea la un jubileu al direc­ s’au făcut următorele suprasolvirl: Familia
rea unei „sărbărl** â la şari-vari. Pe când M. Stănescu şi familia Nemeş câte 2 fl. vărată autoritate “în Paris, a ţinut să-şi
torului său de moşiă Scala, şi din inoiden-
poporul asculta serviciul divin în biserică, arate antipatia faţă de frac prin aceea, că
tul acesta s’au aranjat sărbârl poporale. 50 or. D-1 Iuliu Pop 2 fl.
ei au format din drojdia societăţii un con­ nici chiar la cununia sa n’a îmbrăcat a-
Archidueele a asistat şi la jocul tinerilor D-na Săbădeanu, D-ş6ra Kornh&user,
duct, care trecând pe dinaintea bisericei D-nii Dr. Bunea, Dr. Mănoia, D. Făgărăşan, câstă haină, oi s’a oununat într’un roc sim­
români, unde a adresat unora dintre ei oâ-
în faţa gimnaziului superior, unde fişpanul G. Ghelariu, Oct. Vas, N. Ciurcu câte 1 fl. plu de stradă. Renumitul poet Pierre Louys
te-va cuvinte în limba română.
asista la încheierea anului şcolar, manifes­ D-nii G. Vâtăşan, T. Popoviciu, A. Măcelar s’a grăbit a imita acest esemplu, presen-
Adunări poporale slovace. Orga­ tanţii fluerau, suflau în trîmbiţe, băteaU câte 50 cr. tându-se şi el la cununia sa în roc simplu
u
nul naţional slovac „Narodnic Noviny pro­ în tobe şi scoteau chiote atât de sâlbateoe, Primâscă onor. suprasolvenţl mulţă- de stradă. Va să Zi°h tocmai în Francia,
vocă într’unul din numerii săi din urmă încât poporul începu să părfisâseă cultul mitele nostre. care este patria fracului, se manifestă cea
pe conducătorii slovaci, să grăbăscă a con­ divin. Primarul privia scena dintr’un colţ mai hotărîtă antipatiă contra acestei haine
V. Bandă, Gipri an Botcovă,
voca şi aranja adunări de popor slovace al stradei şi se amusa. După amiadl fişpa­ preşedinte. cassar. de salon. Se va vedâ, dâcă un teatralist şi
în tote cereurile electorale, căci ele sunt nul se afla în oasină în societatea mai mul­ un poet de renume, vor fi în stare să scotă
permise, şi Slovacii trebue să arete, că sciu tor persone distinse. Conductul se formă din us o haină, pe care secuii întregi n’au
U L T I M E S U I R I .
să folosâscă împrejurarea acesta îu favorul ârăşî repede şi merse dinaintea casinei. In fost în stare s’o scâtă.
lor. Din aceste adunări, Zi° organul na­ el se aflau trei calfe de maeştri îmbrăcaţi Bruxella, 4 Iulie. (Guvernul de­
e
ţional slovac, causa Slovaoilor nu pote, ca călugări capucini şi călărind pe măgari. clară acjî în cameră, că în proiectul Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
decât să câştige. Unul purta într’o mână o cruce, în alta reformei electorale nu va face decât Redactor responsabil: Dreg or iu Maior.