Page 93 - 1899-06
P. 93
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flacare îi.
Aaministratiunea ţi Tipegrafla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 f I.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şâse
KSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■IM13TRAŢIUNE In Braşov şi lit N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri ie nnunciurl:! Se prenumeră la tote oft-
In Viena: M. Dukes Naohf.i ciele poştale din întru şi din
Bax. Augenfeld 4 Emorioh Losner, afară şi la d-nii oolectori.
Halnrloh Sohalak. Rudolf Moaoe. ADonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton OppotKc.j
In Budapesta: A. V. Qoldber-; Aiministraţiunea, Piaţa mart
npr, Ekstaln Bernat. In Ham-i Târgul Inului Nr. 30, etagit
burg.- Barolyl & Llabmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe troi luni 2 fl. 50 cr.
riă garmond pe o ooldnil 6 cr.' Cu dusui în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu A H T J L ^11. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
aeriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 139. Braşov, Vineri-Sâmhătă 26 Iunie (8 Iulie).
energia propriei aperărî, şi se miră, monstruosităţî, că nu este aşa. De ministrul preşedinte Szell în cestiunea in
ba se turbură vecţend, că Metropo- ce să se lege însă, ca se pătă justi troducerii legilor pactului. După informaţia
Nou abonament litul, deşi a cedat ultimei presiuni fica cea mai sfruntată nedreptate în lui „N. W. Tagblatt , monitorul oficial aus
u
la a guvernului, a făcut’o totuşi numai era mult lăudată a „legei, a dreptu triac şi cel ungar vor publica deja în cur
Gazeta Transilvaniei. e’un cuget reservat vrând se convâce lui şi a dreptăţii“ ? Ba astă4î ei se sul săptămânei viitâre legile sancţionate,
la tbmnă Sinodul, ca se se pronunţe mai pot provoca la acea nenorocită respective ordonanţele împărătesei referi-
Cu 1 Iulie st. v. 1899 în acâstă causă gravă. ordonanţă, prin care preoţimea nos- târe la pact.
se deschide nou abonament, la care Ca întotdâuna când vrâ se apere tră şi a celorlalte confesiuni nema
învitâm pe toţi amicii şi sprijinitorii o causă nedrâptă, o volniciă şi o ghiare este pusă direct sub paza po Din Bucovina. Luni în 3 Iulie v.
foiei nostre. călcare de drept a miniştrilor faţă liţiei şi a spionilor guvernului. s’a ţinut în Cernăuţi o şedinţă a deputaţilor
cu noi Românii (^iâ-ristuil Beirtlia, ca Dâcă Metropolitul Mihalyi cu
Preţul abonamentului: şi colegii sei maghiari, se aruncă consistoriul s’au opus volnicelor mă români sub conduoerea d-lui Aroh. Calinescu.
„Patria" este informată, că disouţiunea a du
Pentru Austro-TTngaria: pe şâua marei politice şi vorbesce suri ale ministrului Wlassics privi- rat pănă tânjiu nâptea şi a fost forte agi
pe un an........................................12 fl. de pretinsele planuri şi aspiraţiunl tore la împărţirea ajutorului de stat tată. Hotărîrile, ce s’au luat, se ţin în se
pe şâse luni.....................................6 „ irredentiste, ba se avântă pănă la ordinar şi estraordinar, au fost în
pe trei luni......................................3 „ „împăratul“ şi face sgomotul, ce drept şi şi-au împlinit numai o sântă cret. Se comunică însă totuşi, că d-1 Lu
pe o lună........................................ 1 „ pul a depus conducerea partidului naţional
prin prea deasa lui repeţire a înce datoriă cătră cler şi biserică, şi ne
Pentru România şi străinătate: put deja se devină forte plictisitor, pare rău, că au sfîrşit cu o cedare, şi în locul d-sale s’a ales un colegiu de
pe un an..........................franci, 40 sgomotul, că patria este în pericul, ce nu pote fi în interesul bisericei, trei persone, anume: d-nii Arch. Calinescu,
pe şâse luni........................... „ 20 bar. Eud. Bormuzachi şi Dr. Ianou Flondor,
pe trei luni............................. „ 10 pentru-că preoţimea nâstră încă tot deşi ea a fost însoţită de o reserva- er d-1 Uarie Onciul, ca locţiitor. D-1 Dr. G.
pe o lună................................ „ 3,50 nu s’a lăpedat de programul Ro ţiune de drept pentru viitor. E du Popovicî n’a partioipat de astă-dată la con-
mânilor. reros, că con si storul metropolitan a
Abonarea se pote face mai nşor ferenţa deputaţilor.
Der ce are politica înaltă cu lăsat se ajungă lucrurile aci şi n’a
prin mandate poştale. Duminecă şi-a ţinut adunarea gene
cestiunea dreptului autonom al bi- solicitat votul clerului şi poporului
A dministraţiunea. sericei şi cu disciplina şi va4a cle din întrega provinciă încă de pe rală „Societatea pentru cultura şi litera
rului ei? Ce are programul naţional atunci, când ministrul a cerut se tura română în Bucovina". Adunarea a
fost impunătore. In acâstă adunare s’a fă
român ce are politica vienesă, ce i-se presente listele şi el însuşi să
cut raport despre „Internatul de băeţî ro
are curentul federalist din Austria determine persănele, între cari se
Apărătorii „nouet ere“. mâni", despre mai multe fundaţiunl gene
şi ce au temerile de pretinsul irre- se împărţescă ajutorul din cestiune. ros? create de particulari şi s’a completat
De un timp încăce cunoscutul dentism valah, tot-dâuna afirmat şi De se întâmpla acâsta, în a’ltă comitetul, aleşi fiind în fruntea lui d-nii
publicist maghiar şi deputat Bar- nicî-odată dovedit, cu o simplă Ges posiţiă s’ar fi aflat clerul a4î faţă cav. de Bejan president şi bar. Al. BLormu-
tha Miklos se 'ocupă mult de Ro tiune de drept bisericesc şi de or cu nouele încălcări ale ministrului, zachi, vice-president.
mânii şi Saşii din Transilvania şi de dine bisericescă? âr lui „Magyarorszag“ nu i-s’ar fi dat De astă-dată adunarea a hotărît să
apariţiunile nemulţumirei lor cu sta Pe cât seim tocmai în colonele dat ocasiune se scrie ironic, că după realiseze o fierbinte dorinţă a întregei obşte
rea lucrurilor. Unul după altul apar 4iarului „Magyarorszag“ s’a accen ameninţarea guvernului, că va îm românesc! din Bucovina: crearea unui Pa
ft
în „Magyarorszag articolii fulmi tuat în timpul din urmă necesitatea părţi ajutorul prin organele sale, lat naţional şi întreprinderea de colecte pen
nanţi ai acestui luptător al „erei de a-se păzi adevăratul liberalism şi Metropolitul „s’a îndurat a primi tru clădirea lui. Se va constitui spre acest
1
u
noue de maghiarisare. de a-se respecta cum se cuvine drep ajutorul şi condiţionat' . scop o comisiune a Societăţii, care va lansa
Cu avântul omului, consciu de-a turile constituţionale ale cetăţenilor. Celor dela numita făiă, în frunte apelurile şi listele de ooleote în cel mai
avâ trecere înaintea opiniunei pu Ei bine, preotul român nu este şi cu primul lor redactor, puţin le pasă, scurt timp. Pănă acum s’a subscris suma
blice maghiare şi, în ce privesce el cetăţân, şi încetâză el, prin aceea dâcă ministrul Wlassics lovesce în de 1210 fl. în scopul înfiinţării acestui palat.
politica faţă de naţionalităţi, chiar că a îmbrăcat haina bisericâscă, de dreptul limbei oficiose şi liturgice
şi înaintea guvernanţilor, Barthaînde- a se bucura de drepturile cetăţe- a bisericei cerând chitanţe ungu
plinesce cu mult aplomb rolul unui ţenescî? Şi dâcă este cetăţân şi se resc! şi degradâză şi umilesce cle Taxele la Porţile de fier. „Peşti
măestru de scenă, care cu focul ben- bucură de drepturile cetăţenesc!, rul bisericei autonome, trimiţân- Naplo" crede a sci, din sorginte compe
galic, cu proiecţiunî electrice şi, al atunci cum n’ar pute' el se ia parte du-1 la solgăbireu se-i vidimeze tentă, că tarifele pentru Porţile de fier vor
ternativ, cu fulgerele şi cu tunetele la mişcările politice şi cum ar pute chitanţele. Pentru ei preotul român intra în vigâre la 1 Septemvre. Guvernul
capitoline bine imitate, sprijinesce să-şi piârdă dreptul în biserică, fiind din momentul când Wlassics îi în unguresc ar fi oomunicat deja guvernelor
puternic jocul scenic al celor cari că vrâ se-şî eserciteze şi drepturile tinde un ajutor, ce nu este o milă a interesate măsurile luate în acâstă privinţă.
conduc a4î politica naţionelă şi cul cetăţenesc!? l£r de cumva ar abusa acestuia, ci un drept al bisericei, e
turală maghiară. de aceste drepturi, nu sunt legi un individ fără drept, o slugă ur Din România.
Nimeni dintre 4i ’iştii unguri pentru toţi cetăţenii, cari se împe- gisită, un sclav, de care ministrul
ai
nu pledeză a c| î mai ou foc pentru dece un astfel de abus şi cari ur pote dispune cum vrâ. Am amintit, că M. S. Regele Oarol
problemele uriaşe, ce şî-au propus măresc pe cei ce în adevăr prin Acâsta este resultanta părerilor a primit Marţi la amiaclî comisiunea ca
se le resolve marele măestru Szell faptele lor ar ameninţa liniştea şi celor dela „Magyarorszag“ şi tote merei cu adresa de răspuns la mesagiul
cu ajutorul seu dela culte Wlassics. ordinea publică şi ar agita în adevăr frasele umflate despre lucrarea de tronului. Etă răspunsul dat de M. S. Re
Mereu se adresâză lor, când lău- „în modul cel mai mur4ar“ în contra subminare periculosă a preoţimei ro gele biuroului şi delegaţiunei Camerei, care
dându-i pentru priceperea şi energia patriei lor? mâne, sunt menite numai a ascunde i-a remis adresa :
dovedită, când înbărbătându-i se Nu e trâba Metropolitului din dinaintea ochilor lumii cel mai crud Domnule Preşedinte,
mergă înainte, sbu dându-le sfaturi Blaşiu şi nici a unui prelat, de a şi barbar atentat, ce se comite asu Domnilor Deputaţi,
cum se lucreze ca se-şî potă vede face pe poliţaiul său pe judecătorul pra libertăţii şi demnităţii acestei Sunt forte simţitor la sentimentele
cât mai curând visul cu ochii: se în ţâră. Pentru acesta sunt instituite clase de cetăţeni ai statului. de credinţă, ce camera se grăbesce a-mî
vadă pe Români, Saşi şi pe toţi cei anumite organe, şi căpeteniile bise- mărturisi la întâia sa întrunire. Asigurările
lalţi renitenţî „de altă limbă“ puşi ricei n’au să îngrijescă de cât de Pactul. Camera ungară a primit în ce ’mî daţi în numele representaţiunei naţio
la ordine şi închinându-se necondi ordinea şi de disciplina în biserică. şedinţa sa dela 4 Iulie n. proiectai de lege nale însă sunt cu atât mai scumpe astăcjî,
cu cât in faţa greutăţilor, ce vom avâ de
ţionat dinaintea acelora, pe cari Tote acestea ie scie şi trebue referitor la valută şi la bancă. A vorbit şi întâmpinat, o strînsâ legătură între Corpu
cjeul Maghiarilor i-a făcut stăpâni se le scie şi gazetarii dela „Magyar- ministrul de finanţe Ladislau Lulcacs pole- rile legiuitore şi guvern, este de neapărată
peste ei. orszag“. Der ei privesc în fie-care misând cu oratorii din oposiţiă, cari ce trebuinţă.
Neîncetat gândurile mele sunt îndrep
Cea mai piospetă prestaţiune preot român, care simte cu poporul ruseră bancă ungurâscă independentă. Mi
tate cătră frumâsele nostre holde, ăst
(jiaristicâ a lui Bartba şî-a ales ca seu şi are curagiul opiniunei proprii, nistrul a făcut între altele interesanta des
obiect atitudinea Metropolitului Mi- o fiinţă periculosă societăţii şi sta coperire, că în decursul tratărilor cu gu timp aşa de încercate, şi cătră bunul traifi
al ţăranului, care este preocuparea mea
balyi în cunoscuta afacere a ajuto tului. Bartha afirmă chiar, că mul vernul austriac, au fost momente, când Un constantă. Din adâncul iuimei împărtăşesc
rului de stat, folosind datele ce le-a ţime de preoţi irredentiştî se plimbă garia sta forte aprope de a rupe în pri grijile agricultorilor noştri mari şi mici,
adus cu privire la hotărîrea Consis- încă în libertate prin comunele lor, vinţa băncii comuniunea cu Austria şi de rugând pe Atotputernicul să uşureze încer
cările lor cari, sper, vor fi trecătâre.
toriului din Blaşiu foia bisericescă pe când locul lor ar fi în temniţă. a înfiinţa bancă de sine stătătore.
de-acolo. Se bucură, că în ministrul Şi chiar aşa se fiă, nici acesta n’ar Din Viena se anunţă următârele: In Sunt sigur, că camera va da guver
Wlassics — care pănă acuma a „to privi pe Metropolitul lor, ci acolo 4 Iulie n. s’a ţinut un consiliu de miniştri, nului meu puternicul şi patrioticul său
sprijin pentru a lua măsurile uşurătore
lerat , cu privire la împărţirea ace sunt procurorii şi tribunalele, ce presidând contele Thun. In acest consiliu reclamate de situaţiă şi mai ales spre a
11
lui ajutor, o stare de lucruri „pericu trâbă au ? ministrul preşedinte austriac a raportat păstra neatins creditul Statului.
losă patriei“ — s’a deşteptat acum Sciu bine, cei ce scriu astfel de despre celea-ce a vorbit în Budapesta cu Dorind, ca lucrările d-vâstre să dea
