Page 94 - 1899-06

Pagina 2 CrAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 138.—1899.

rode bune, curăspuncjătore ou aşteptările şi aprâpe cjdni anunţa câte-o telegramă alege o comisiune din tote partidele, la Cliirotonirea archimaiidritului I.
0
ţărei, primesc cu recunoscinţă căldurosele stereotipă din Constantinopol, că a trecut care se va transpune proiectul de reformă Goldiş întru episcop se va face Duminecă
urări ce Ne aduceţi din partea adunărei
Deputaţilor. prin Dardanelle spre Wladivostoo flota vo­ electorală. Acâstă concesiune şi retragere a la 16 Iulie n. în Sibiiu. La actul sfinţirei
* luntară rusâscă X seu Y cu atâta şi atâta guvernului şl-a avut imediat efectul său, vor pontifica I. P. S. Sa Metropolitul Ioan
greutate-transport. In astfel de împrejurări spiritele turburate s’au liniştit îndată din Meţiauu şi P. S. Sa episcopul Nicolau
Alaltăerl, în 23 Iunie st. v., s’a în­
părea întemeiată deja dela început părerea agitate ce erau, ele s’au potolit. Liniştea Popea.
chis sesiunea extra-ordinară a Corpurilor
unor savanţi, că oonfe,renţa din Haga nu acâsta însă nu trebue privită cu ochi prea
legiuitâre române printr’un mesagiu regal, Calculul obligător în corone. Prin­
este decât o augmentare a vocabularului optimişti. Oposiţia va avâ încă de lucru
care a fost cetit în Senat şi Cameră prin tre legile privitâre la reforma monetară
universal politic idealist c’o utopiă mai cu guvernul, atunci când se va compune
d-1 Gr. Gr. Cantacuzino, preşedintele con­ austro-ungară, care vor fi puse în vigâre
mult. amintita comisiune mixtă parlamentară, cu
siliului de miniştrii. Mesagiul este urmă­ conform înţelegerei intervenite între cele
O însemnătate va avâ totuşi confe­ care prilegih va eşi pe faţă intenţia ade­
torul : două guverne, figureză şi legea relativă la
renţa aoâsta: istoria va spune, că pentru vărată, de care e condus guvernul. Dâoă
„Domnilor senatori, introducerea calculului obligător în corâne.
prima-âră, în vara anului 1899 politici se­ prin propunerea sa guvernul a voit să câş­
„Domnilor deputaţi, Acâstă lege va întră în vigore — se dice
rioşi s’au ocupat cu ideia de-a asigura pe tige numai timp pentru a-se fortifica şi
„Constat cu o adâncă mulţumire, că veciă pacea lumii sub miliânele de baionete, n’are alte gânduri mai seriâse de pace, — cu începere dela 1 Ianuarie 1900. Re­
sesiunea estra-ordinară, în care V’am chie- pusei şi tunuri, cari n’aştâptă decât mo­ atunci conflictele ulteriâre vor fi şi mai ve­ tragerea florinilor fiduciari, în bucăţi de 5
mat, a fost rodnică. mentul potrivit pentru a fi puse în lucrare. hemente şi flacăra pasiunilor va fi şi mai şi de 50 fl., se va face de cătră banca aus­
„Strîns uniţi ou guvernul Meu, aţi Pacea lumii la conferenţa din Haga puternică şi ameninţătâre pentru mo- tro-ungară. Aceste hărţii vor fi înlocuite cu
dat puternicul domniei-vostre ăprijin, ca a suferit un crud desastru! narchiă. piese de argint de 5 corâne, cu florini de
să se potă întâmpina nevoile, pe cari le argint şi bilete de bancă. Afară de acâsta
Turba,rările în Spania continuă.
pricinuesce râua recoltă de estimp. Aţi acor­ In oraşele Barcelona şi JReus casele singu­ banca va mai emite şi bilete de câte 10
dat, fără şovăire, tote creditele, ce vi-s’au Revistă externă. corone, cari vor fi acoperite cu o cantitate
raticilor catolici conducători au fost ase­
cerut şi aţi uşurat şi posiţiunea arendaşi­ metalică de aur echivalentă, pe care o va
larul şi Finlanda. Monitorul ofi­ diate în adevăratul înţeles al cuvântului.
lor Statului, fără a jertfi însă interesele lui. lua în deposit în contul celor două gu­
cial rusesc publică un rescript al Ţaru­ Asemenea şi mănăstirile iesuiţilor. In miş­
' „Urcând taxa asupra alcoolului, aţi verne. Bonurile Salinelor vor fi detaşate
lui cătră guvernorul din Finlanda. „Gu carea acâsta iau parte anarchiştl, socialişti
urmărit îndoitul scop de-a îmbunătăţi sta­ de datoria flotantă, pe care o representă
ocasiunea închiderei dietei (finlandese) la şi liberali carliştî, cari cu orl-ce preţ vor
rea igienică a populaţiunei prin scăderea moneda fiduciară, şi nu vor fi înlocuite cu
18 Maifi a. c. — cjice rescriptul — repre- se creeze greutăţi guvernului conservator
consumaţiunei, şi în acelaşi timp de-a spori bilete de stat, ci restrîngerea lor se va
sentanţii ordinelor mi-au raportat despre catolic Silvela. Mişcarea are caracter re­
veniturile Statului, devenite insuficiente face prin mijlocul unei emisiuni de rentă.
acea disposiţiă agitată a spiritelor, care a publican revoluţionar. Guvernul a declarat,
faţă de nevoile mereu crescânde ale des-
fost pricinuită în marele ducat finlandas că va suspenda garanţiile constituţionale, Compătimire kossuthistă. Pe kos-
voltărei nostre naţionale. Aţi dovedit ast­
din incidentul manifestului dela 3 Februa­ dâcă agitaţiunea şi devastările vor con­ suthiştii dela „Egyetârtâs** i-au cuprins
fel, că sunteţi hotărîţl să luaţi bărbătesoe
rie, privitor la reorganisarea obligamentelor tinua. mila de „Valahi *. Foia, pururea hasardată
1
t6te măsurile, pe cari le va cere buna stare
militare. Din vorbirea mareşalului provin­ în apreţiârî şi aserţiuni referitor la Ro­
a financelor şi creditul ţărei.
cial văd cu părere de rău, că representanţii mâni, publică un articul banal, în care se
„Prin legea gendarmeriei, pe care aţi Despărţământul I (Braşov) al
ordinelor n’au cunoscut interesul general încârcă a face un tablou asupra situaţiunei
votat’o, aţi înlesnit guvernului sarcina de-a Asociatiunei lăudat. In numărul său
de stat, care a necesitat aceste măsuri, şi 3 triste în care se află bieţii „Valahi *. Ne
1
menţine ordinea publică, fără de care mai nou, „Transilvania*, organul Asociaţiu-
şi-au permis asupra lui o critică intolera­ face între altele „complimentul**, că po­
s’ar primejdui opera de întărire şi de pro­ nei, aduce mari elogii câtor-va dintre des-
bilă. Te însărcinez să aduci la cunoscinţa porul nostru ar fi absolut indeferent faţă
păşire a Regatului. părţămintele acesteia, a căror activitate o
publică, că criticele acestea nu sunt co­ de instituţiunile nâstre culturale „de cari
presentă ca model. Intre acestea cea mai
„Domnilor senatori! recte şi nu corăspund stării de fapt a lu­
mare distineţiune se face despărţământului I ar vrâ să se scape cu orl-ce preţ** numai
„Domnilor deputaţi! crurilor esistente dela începutul acestui se­ ca să nu aducă jertfe materiale. Vorbesc
(Braşov), despre care dice între altele:
„Rîvna cu care, împreună cu guvernul cul ; nu corăspund întru cât Finlanda este jupânii kossuthiştl tocmai aşa, par’că statul
„...întâmplarea» adus cu sine, ca el
Meu, aţi lucrat în acâstă scurtă sesiune, o parte constitutivă a imperiului rusesc, de ar susţinâ atâtea amar de şcâle şi insti-
să fiă numit despărţământul prim al Aso-
este o garanţiă puternică pentru munca, care nu se pote separa. Cer de asemenea să tuţiunî culturale din visteria lui, âr nu
ce aveţi să săvârşiţi în cursul acestei nouă aduci la cunoscinţa poporului finlandes, că ciaţiunei; conducătorii săi însă i-au câşti­ bravul nostru popor, despre a cărui iubire
legislaţiunî. In numele Meu şi al Ţărei Vă la uroarea mea pe tron am luat asupră-ml gat de fapt şi rangul prim cu tot dreptul de jertfă şoviniştii dela pressa maghiară
meritat... Vrednioii conducători ai acestui
aduc viile Mele mulţumiri. sânta datoriă de-a îngriji de binele tuturor au avut prilej destul a-se convinge. Poporul
despărţământ lucrâză după un plan bine
„Eu declar închisă sesiunea estraordi- popârelor, cari stau sub stăpânirea rusâscă, nostru, după strimtele vedere ale celor
nară a corpurilor legiuitore. şi am aflat de bine a susţină în Finlanda stabilit, şi acâsta e cea dintâih cerinţă, ca dela „Egyetârtâs**, ar mai fi şi „leneş**.
o lucrare să potă isbuti. Astfel ar trebui
Car ol. “ edificiul puternic al legislaţiunei interne Asta a spus’o prea bâcănă. E recunoscut
* se lucreze conducătorii tuturor despărţăminte-
dat de puternicii mei antecesori. ţAvând în îu ţâra întrâgă, că Om muncitor şi sirguin-
lor** etc.
Regele şi Regina, însoţit de princi­ vedere acesta, am aprobat m 2 Februarie oios, ca Românul, nu este nicl-odată de
pele Perdinand şi principesa Maria şi de acele regulamente fundamentale, cari sta­ După ce schiţâză activitatea comite­ pildă Săcuiul, Ciangăul, Ungurul de pe
micii principi Oarol şi Elisabeta, au plecat bilesc măsurile la darea legilor imperiului, tului pe basa raportului acestuia dela ul­ pustă etc. Singur prin hărnicia lui pote
MercurI, la 12 şi 15 din di, cu un tren cari legi privesc şi pe Finlanda. Ordinea tima adunare generală, accentuând îndeo­ face faţă atâtor greutăţi şi date ce i se
special, la Sinaia, unde au luat reşedinţa stabilită în actul acesta legislativ, care e sebi entusiasmul membrilor din comitet, ca cer şi-i apasă umerii, în schimb însă nu
de vară. obligător şi pe viitor, dă direcţia activi­ şi al întregului public dela Braşov întru se bucură de nici un favor din partea stă­
tăţii viitâre a adunării provinciale estra- înfiinţarea de biblioteci, termină dicend:
pânirii vitrege maghiare. Insu-şl „Egye­
Pacea lumii. ordinare. Ordinea acâsta se va avâ în ve­ „Activitatea acestui brav despărţă­ târtâs** constată dâr în [articulul său, că
dere şi la proiectul de lege definitiv refe­ mânt este mai pe sus de orl-ce laudă. Er poporul nostru e vitreg tractat de orga­
Sunt abia şese săptămâni de când s’a ritor la armă**. domnii (aci înşiră numele membrilor din
întrunit conferenţa de pace în Haga, şi Rescriptul Ţarului dice mai departe, comitet) esercâză un apostolat în tot înţe­ nele stăpânirii unguresc! şi însuşi el cere
âtă că ea este în ajun de-a fi închisă. că aştâptă procedere energică dela guver­ lesul cuvântului. Activitatea dânşilor e de tractare mai blândă şi mai drâptă. Au voit
Când a fost convocată, mulţi aşteptau nator, pentru-ea să se validiteze „adevărata dorit să nu o pârdă din vedere conducă­ coconii dela fâia maghiară să ne defăi­
succese depline dela ea, cei mai mulţi însă însemnătate a legăturilor tot mai strînse torii tuturor despărţămintelor Asoeiaţiunii, meze, dâr s’au făcut de rîs prin chipul
nu sperau să realiseze lucruri mari; spe­ dintre imperiu şi marele ducat al Finlan­ pentru-că aici este deja făcut un început acesta de-a Judeca** şi „apreţia" situaţia
rau însă totuşi, că după desbaterl lungi şi dei * şi pentru-oa lealitatea poporului finlan­ serios şi bun, care se continuă după un un popor, faţă de oare n’au decât cuvinte
1
de hulă şi ocară chiar şi atunci, când el
obositâre, conferenţa va face măcar atât, des să se manifeste şi în fapte. plan bine definit şi cu stăruinţă firmă *. este la culmea îndatoririlor sale ca individ
1
ca să uşureze sarcinile, ce apasă popârele Acest rescript va produce de sigur
în urma militarismului esorbitant de adl. multă amărăciune între FinlandesI, deore-ce şi ca cetăţân.
Speranţa aoâsta însă a fost zădărni­ prin el se consfinţesc înc’odată ucazurile Promotiune. D-1 Alexandru de Vaida-
cită. îndată după întrunirea delegaţilor în din Februarie, în cari se cuprinde rusi- Voevod se va promova astăcjl, îu sala fes­
Haga şi după-ce s’a constituit conferenţa, ficarea perfectă a ţării lor. — 25 Iunie v. tivă a Universităţii din Viena, la gradul
s’au manifestat tendinţe şi păreri diver­ Esamenul de cântări şi gimnastică de doctor în medicina universală.
Muntenegrul şi conferenţa de pace.
gente faţă cu propunerea Rusiei de a-se 1» şcâlele medii române din loc s a ţinut
In şedinţa de alaltăerl a camerei ungare
restrînge înarmările. Austro-Ungaria nu pâte erl în diua de Sâncjiene în presenţa unui Camera comercială şi industrială
ministrul preşedinte Szell a răspuns la o in­
primi acest proiect, deâre-ce ea n’are încă număros public; primul înainte de prânz din Braşov a ţinut în 3 a lunei curente
terpelare a deputatului Ugron privitor la re-
tunuri ou tir repede, ca Rusia şi celelalte în sala cea mare a gimnasiului sub con­ şedinţă plenară, în care s’au pertractat ur-
presentarea Muntenegrului în conferenţa de
puteri, cari şi-au provădut deja armatele ducerea d-lui profesor de musică T. Po- mătârele cestiunl mai importante: Camera
pace prin Rusia. D-1 Szell declară, că Aus-
cu astfel de tunuri. Anglia şi America au povicifi, âr cel de gimnastică după prânz decide în primul rând a pune tote datele
tro Ungaria n’are nici un motiv de-a re­
fost contra răstrîngerii folosirei materiilor în curtea gimnasticei române sub condu­ necesare la disposiţiunea ministrului de co-
clama în contra acestei representărl. Re-
esplosive, a torpilorilor şi altor mijlâce ruină- cerea d-lui prof. P. Roşea. Prestaţiunile mercifi, care are de gând să compună o
presentarea acâsta corăspunde pe deplin
ţâre, cu cari ele pot să-şi susţină faţă de şcolarilor în ambele discipline au fost es- statistică cât mai detaiată asupra stării fa-
usurilor internaţionale şi diplomatice. Mi­
efectivul altor state superioritatea lor tech- celente. Esamenul de cântări s’a început bricelor în ţâră, precum şi asupra indus­
nistrul afacerilor străine şi guvernul ungar
nică în ce privesce înarmările. Germania nu cu partea teoretică, după care a urmat triei mici. Cererea oomunei Porumbacul de
nu văd în acâsta absolut nici un inconve­
numai că a fost contra restrîngerei înar­ esecutarea mai multor piese, şi anume un jos, de a se permite introducerea a două
nient, căci acâsta dovedesce tocmai, că şi
mărilor, dâr n’a voit să primâscă nici re­ duet, apoi o rugăciune şi trei doine naţio­ tîrgurî anuale, a fost aprobată din partea
Muntenegrul este în deplin acord cu sen­
ducerea efectivului militar. Proiectul rusesc nale, esecutate cu o deosebită precisiune camerei. Cererea oraşului Făgăraş, de a se
timentele înalte şi nobile ale Ţarului, in-
a fost respins simplu, şi nimeni n’a sărit şi esactitate. Esamenul de gimnastică ase­ da o subvenţiune şcâlei de meseriaşi de
tenţiunilor şi sforţărilor omenescl, căruia
în apărarea lui, decât delegatul rusesc Gi- menea a constat din două părţi: eserciţii acolo, n’a putut fi luată în considerare din
se datoresce în primul rând întrunirea con­
UnsJci. de mână şi eserciţii la aparate, esecutate causă, că camera însa-şl se află de astă-
ferenţei de pace. Camera a luat la cuno-
Astfel au mers lucrurile la desbaterea tote asemenea cu o deosebită desteritate. dată în împrejurări materiale destul de re-
scinţă ruspunsul ministrului.
în comisiunl asupra mai a tuturor Gestiu­ S’au aranjat şi câte-v» jocuri, cari au pro­ strînse, âr de altă parte afacerea întrâgă
nilor, ce s’au pus la ordinea cjllei î con- In Belgia domnesce de-ocamdatâ dus multă ilaritate în public şi în deosebi cade în resortul ministrului de instrucţiune.
Q
14
ferenţă. Lucru firesc, de-altmintrelea. Pu­ ârăşl linişte. In şedinţa de alaltăerl a ca­ reuşită a fost partea din urmă, „piramidele Cele trei stipendii de studiu de câte 300
ţin înainte de întrunirea conferenţei, Rusia merei ministrul-preşedinte a declarat, că esecutate de cei mai buni gimnastici ai fl. pentru meseriaşi au fost acordate lui
şl-a comandat 24 corăbii nouă de răsboiti guvernul vră pace şi, la propunerea lui, se va şcâlelor. Ioan Graeser, calfă de zidar în Mediaş,