Page 95 - 1899-06

.Nr 138.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Eugen Porr, calfă de lăcătuş din Orlat şi tii, perdele lungi, divanuri cu catifea, mă­ preotului Bariu Plotogea, învăţătorului I6n Onoratele familii sunt rugate a se îngriji
Augustin Emil Bartha, oalfă de croitor în suţe de toaletă, oglindi etc. La acest tren Băncilă, familiei Moşoiu ş. a. Ea a fost o de viptuale, er de beutură pre lângă pre­
.Braşov. Trecându-se mai departe la ordi­ S9 va adăuga un vagon de bucătăriă. Ou întrupare naturală a scopului adevărat al ţuri moderate se va îngriji oomitetul. La
nea cjilei, a fost ales de adjunt secretarial acest tren emirul va face o călătoriă spre Asociaţiunei, în ale cărei anale va forma eas de timp nefavorabil este îngrijit de
al oamerei fostul concipist Ernst Binder. Mecoa. o păgină însemnată, er de-asupra acestei scut sigur. Ofertele şi suprasolvirile mări­
S’a decis, în fine, ca în interesul promo­ pagine vom afla scris numele domnei Be- nimos© se primeso cu mulţămită şi se vor
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma
vării comerciului cu ţările învecinate ori­ A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din. Viena veica Vodă născ. Zorea, soţia cea vrednică chita pe cale cjiaristică. Pentru cei ce că­
entale,, să se compună un nou formular de Tuchlauben Nr. 9 îsi recomandă amatorilor de a tot atât de bravului notar cercual din lătoresc pe calea ferată, gara ultimă e
paşaport©, care să înlesnâscă şi să accele­ fotografare, articolele sale necesare pentrua fo Poiana Mărului, Ion Vodă, care a pus la Surduc, unde trenul sosesce la 12 âre a.
tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­
reze procedura la estradarea lor. disposiţia comitetului cercual suma de 10 — Comitetul s’a îngrijit şi de un foto-
nând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius,
Nou advocat român în Bistriţa. F. Keleraen, Victor itoth farmacişti. Teutsch şi fl., din care s’au împărţit cele patru premii grafist bun pentru cei ce voeso a se posa
D-l advocat Dr. Simion Pop anunţă, că cu Tartler, D. Eremias nepoţi amintite. în corpore, sâu separat. — Posarea se va
10 Iulie n. îşi va deschide cancelaria ad- Masa comună, presidată de d-nul N. face dela 2 — 7 ore p. m.
vooaţială în Bistriţa (Strada lemnelor Nr. 11). Garoiu, la care s’au întrunit, după închee-
Adunarea despărţământului II. al rea adunării, fruntaşii celor cinci comune,
Mare incendiu în Galaţi. Alaltă- n’a fost numai o binemeritată recreaţiune ULTIME SCIKI.
serâ la orele 9 a isbucnit un îngrozitor Asociaţiunii.
după secerişul cel bogat al acestei cŢle, ci Viena, 6 Iulie. Soirile respândite
incendiu la curtea caselor proprietatea Zernescî, 15 Iunie v. 1899. în străinătate, că în Bulgaria ar fi
a fost şi prilegiu de sfătuire frăţâscă şi li­
d-lui D. Gheorghievioi din şoseaua Tecuciu­ — F i n e . — beră asupra modului, cum s’ar putâ mai isbucnit revoluţiă şi că principele
lui, unde se afla un mare deposit de furagiu
Neplăcut ne-a atins numai acel punct bine înainta poporul din aceste părţi în Ferdinand ar fi detronat, nu află
al regimentului de oavaleriă din Galaţi,
din raport, unde ni-se spune, că nici pănă cultură şi bunăstare. Şi acum, în urma dis- nici un crecjement aici. Agenţia bul­
(România) Incendiul a pornit dela depositul
acum nu s’au organisat agenturile din co­ cuţiunilor, s’a constatat, că Holbavul este gară din Viena nu scie nimic des­
de fân, unde se orede, că din negligenţa
munele Branului superior. Intr’adevăr, aceste comuna, care de-ocamdată are lipsa cea pre aşa ceva. Nici din Sofia, nici
soldaţilor fânul a luat foc şi în urmă focul
numărose comune de mult nu mai dau mai mare de ajutorul moral al Asociaţiunii, din Belgrad n’au sosit scirî despre
s’a propagat şi la depositele colosale de
semne de vieţă pentru Asociaţiune. Sin­ aşa s’a hotârît între altele, ca proxima adu­ disordinî mari, ce s’ar fi produs în
orz, ovăs etc. Ou tdte ajutorele date în
gurul Brănean, care şi a trimis tacsa de nare cercuală a despărţământului să se ţină principat. Totul se atribue împreju­
grabă, încediul s’a întins cu o repediciune
membru ordinar, este d-l notar Axente acolo. rării, că 14 dintre membrii partidei
indescriptibillă, cuprincjend întregul deposit
Moşoiu, dimpreună cu d-l prim-pretore Din cele spuse pănă aici putem re- guvernamentale au declarat, că trec
de furagiu. Elăcările uriaşe s’au întins în
Urdea şi d-l vameş P. Nistor. Deşi se vor­ suma pe scurt resultatele ajunse în anul în oposiţiă, er oposiţia a propus
urmă şi la imobilele vecine arcjeud o mul­
besc©, că Brănenii au de gând să-şi for­ acesta de factorii şi organele despărţămân­ arangiarea de meetingurî de protes­
ţime de case. Focul a cuprins o întregă
meze un despărţăment deosebit, totuşi pănă tului al doilea al Asociaţiunei în următâ­ tare în contra concesiunilor de căi
regiune ameninţând, oraşul cu un adevărat
la împlinirea acestei prorocii abţinerea rele : 1) A contribuit la luminarea poporu­ ferate Turciei. Meetingurile înse au
desastru. Locuitorii înspăimântaţi de pro­
acesta a lor rămâne o taină, asupra căreia lui prin înfiinţarea de biblioteci şi prin fost amânate de temere se nu is-
porţiile uriaşe ale incendiului, au golit ca­
aşteptăm revărsarea zorilor din partea prelegeri. 2) A încuragiat meseriile şi in­ bucnâssă turburărî.
sele şi şi-au grămădit pe strada mobilele.
preotului Babeş, care în Nov. 1896 cu multă dustria de casă prin ajutore date ucenici­ Berlin, 6 Iulie. Poliţia de aici a
Intrâga garuisonă a intervenit fără să potă
ambiţiă luase apărarea compatrioţilor săi lor şi prin arangiarea unei exposiţii indus­ fost rugată de generalul Obrilcon, se
localisa incendiul, mărginindu-se la apăra­
în colonele acestui (Ţar. Pote şi d-l Dr. N. triale. Suntem siguri, că astfel pregătit te­ aresteze pe corifeii agitaţiunei fin-
rea imobilelor ameninţate dând ajutor lo­
Mănoiu va avâ un cuvânt în cestiunea renul, acest despărţământ se va ridica şi landese. Fiă-cărui detectiv i-se ofer
cuitorilor spre aşî salvi avutul.
acâsta. mai mult în bunul nume, ce şi-l’a câştigat. pe di 10 ruble. „Berlinei Volkszei-
Teatru de vară german. A4r Vineri Ou durere trebue să constatăm, că Căci norooul a voit, ca conducerea lui se tung" cjice, ca deputăţia internaţio­
în 7 Iulie n. se va da opereta „Der Liebes- Vlădărenii lui Zorea şi grăniţerii din Ţînţarî, fiă încredinţată unui bărbat, a cărui minte nală, care a mers la Ţarul se recla-
trank" de Gumbert, dimpreună cu două atât de bravi odinioră, de asemenea au luminată şi inimă însufleţită pentx-u oultura meze în favorul Finlandesilor, a pri­
comedii „Die 73 kr. des Herrn Statzel- lipsit de astă dată cu totul din pomelnicul neamului românesc este în deobşte recu­ mit prin ministrul Friedrichs răs­
berger" şi „Eine vollkommene Trau“. — binefăcătorilor Asociaţiunii. E vorba chiar, noscută, şi care prin tactul său a sciut să punsul, că paşii ei sunt revoluţionari.
Sâmbătă în 8 Iulie n. va juca pentru prima că din causa depărtării lor aceste două concentreze sub stâgul Asociaţiunii tote for­ Madrid, 6 Iulie. Tot mai mult
■oră directorul teatrului, d-l Neher, ca „Zahl- fruntaşe comune să fiă pe viitor încorpo­ ţele morale şi intelectuale de pe teritoriul iese la ivelă, că instigatorii turbu-
kelner Leopold" în comedia „Im weissen rate la despărţământul Braşovului. In chipul actual al Despărţământului. Dumnecfeu să-l rărilor din Spania sunt carliştî, cari
Rosse" de Kadelburg şi Blumental. -- Re- acesta din vre-o 22,000 de suflete, despăr­ ţină întru mulţi şi fericiţi ani! dispun spre scopul acesta de 30
e
presentaţia de Mercurl a dramei poporale ţământul II, care pănă acum se cŢ° al milione franc!. Turburările şi devas­
Segnai.
„das grobe Hemd“ a avut un succes stră­ Branului, a mai rămas cu 9 — 10,000 din tările continuă.
lucit şi se pote cjice, oă nu se putea juca cele 5 comune mai sus amintite. In schimb Pro&iicţiunî şi petreceri. Houston, 6 Iulie. In apropiere
mai bine decât oum s’a jucat. D-nii R. însă la adunarea acesta mai mulţi Români de Texas, a esundat rîul Brazos îne­
Laube dela teatrul din Sibiiu, apoi d-nii de inimă, anume preotul Aron Gogonea din 0 producţiune teatrală declamatoriei se când un teritoriu de 500 chilometri
Seeling, Koehler şi Rollet au dovedit multă Poiana-Mărului şi comerciantul loan I. va aranja din partea tinerimei studiose din englesî. Sute de case au fost rui­
;
dibăcie, cu deosebire cei doi dintâi. D ntre Comşa din Zârnesci au oontribuit ca mem­ Bâhâu şi jur Marţi în 11 Iulie n. c., în nate şi mai mult de 100 de 6menî
dame s’au distins d-na Paulmann şi d-şârele bri ordinari ou câte 5 fl., âr veteranul şi Răhău (Restaurant Benescu). La 6 âre d. înecaţi.
Anuy Hâhu şi Lendway. Teatrul a (ost vrednicul fruntaş din Tohanul-nou Moise a. va fi producţiune gimnastieală, er la 7%
bine cercetat de un public ales. Moşoiu s’a înscris membru pe vieţă, cu 100 ore teatrul. L i t e r a t u r ă .
fl., pentru care faptă adunarea l’a.'răsplătit Intrarea: de personă 50 or., de fa-
Advocat la consulatul austro-ung. Laocoon, sâu despre limitele picturei
cu însufleţite strigăte de „Să trăiâsca". miliă de 2 persone 80 cr., de trei persone
din Bucuresol a fost numit, precum ni-se îm- şi ale poesiei, escelentul studiu estetic al
După-ce în biserică poporul atât din 1 fl. 20 cr. Snprasolvirî se primesc cu mul-
părtăşesce din partea "camerei comerciale lui Lesing, a apărut în traducere românâscă
raportul comitetului, cât şi din cuvintele ţâmită şi se vor chita pe cale cjiaristică.
din loc, d-l Dr. Aureliu Dunca de Schiau de N. Istrate, Bucuresci, tipografia modernă
cu îndatorirea de a resolva t6te afacerile pline de învăţătură ale directorului, ale pă­ Damele sunt rugate a se îngriji de vic- Preţul 1 leu 50 bani.
de drept ale supuşilor austro-ungarl. rintelui Plotogea şi ale celorlalţi vorbitori, tualii.
a avut destul prilej să se convingă, că totă P r o g r a m : I. La 6 ore d. a. pro­
Uneltiri pecătose. Esistă în Pan- ostenâla şi jertfa pentru a lui prosperare se ducţiune gimnastieală. II. La 7 / produc- n i w 15 m g îs.
1
2
<oiova o foiţă serbesoă Na*-odnost , ai cărei aduce, a urmat, ca acest popor să dove- tiune teatrală-declamatorică. 1) „Mama Un­
u
n Beţia fluturilor. De sigur, că ni­
redactori scriu cu condeiu înmuit în venin dâscă în faptă, că e vrednic de sprijinuU'şi gurului poesiă de Th. Speranţă, declamată mănui nu i-ar fl trecut vre-o dată prin
11
-.în contra Românilor. Foiţa acâsta publică îngrijirile nostre. Ţăsăturile de casă ţără­ de Al. Dobresou. 2) „Nerodul şi negus­ gând, că fluturilor le place alcoolul şi
într’unul din numerii săi din urmă un ar­ nesc!, precum strae, pâncjSturi, ştergare, torul", dialog de Anton Pan, predat de acâsta pănă la a se îmbăta. Ou tote astea
ticol păcătos despre Români, cŢcând des­ cămeşi, oretinţe (fote), pănură şi alte vre-o Avram Sedean şi Nicolae Olariu. 3) „La lucrul este perfect de adevărat şi el a fost
pre ei, că se vîră printre Sârbi, ca să 150 de obiecte expuse în sala şcolei, ni-au oglindă", poesiă de îG. Ooşbuc, declamată constatat de cătră savantul profesor englez
■creeze colonii române şi să romaniseze. arătat, că femeile din Tohanul-nou au păs­ de Aurel Dobrescu. 4) „Arvinte şi Pepelea", J. W. Tutt. In adevăr, profesorul Tutt a
Nu se sfiiesce a sta înainte cu minciuna, trat neatins portul nostru naţional şi că Vaudevile în 1 act de V. Alexandri, juoat prins doi-spre-dece fluturi, şâse femei şi
că Românii de prin Torontal luorâză cu ele nu au lipsă de mai’fa şi de sdrenţele de Avram Sedean şi Alesandru Dobrescu. şese bărbaţi şi i-a închis, într’o seră. Aici
banii Ligei din Bucuresci şi că împart jidovescl pentru îmbrăoarea familiei lor. 5) „Păcală şi Tândală", dialog de V. Alec- el a putut constata, că fluturii bărbaţi se
câte 10 fi. printre acei Sârbi, cari se ro- Pentru-oa nicî-odată să nu se abată din sandri, predat de Aurel Dobrescu şi Ni­ puneau numai pe florile, a căror distilaţiu-
manisâză. Foiţa sârbâscă atrage atenţiunea calea acâsta şi pentru nutrirea zelului şi a colae Olariu. III. După producţiune ur- ne produce mai mult alcool, şi sugeau din
guvernului unguresc la „uneltirile" valahe emulaţiunei între dânsele, d-l advocat N. mâză dans. sucul lor pănă ajungeau într’o adevărată
şi provocă şi pe Sârbi să se ridice în Garoiu, după-ce esprimâ înaintea poporului * stare de ebrietate, în care steteau câte trei
contra pretinsei mişcări a Românilor. — mulţămita şi admiraţiunea pentru atâtea Inteligen ţa română din Ciachi- Gărbău şi şi patru ore. Mai m u l t ; pentru a vedâ
Evident, că foia sârbâscă subvenţionată nu lucruri frumose şi folositor©, anunţa, că jur învită la petrecerea de oară, ce se va cât de avicjî de alcool sunt fluturii, savantul
Tace, decât gserviciul Maghiarilor, când se dintre acestea s’au premiat următârele: arangia la 30 Iulie n. c. în grădina şcâlei profesor Tutt şi-a dus esperienţele pănă la
servesoe de denunţări atât de păoătose, pe 1) o cămaşe femeiască lucrată de Maria confesionale gr. cat. din Ciachi-Gărbău. a-i îmbăta cu spirtuose adevărate, turnând
cari nu le pote sprigini prin nimic. Ea Bucur Mândru cu 3 fl., 2) o fotă (cretinţă) Patroni: Silvia lhjcşiu şi Victor Ilye- dintr’acestea câte va picături pe geamurile
uneltesce tot aşa de fără consciinţă, ca ţăsută de Maria I. N. Purcăroiu cu 3 fl., şiu. ■— Comitetul arangiator: loan Ha- dela seră. Şi resultatul a fost, că fluturi'
orl-ce reptilă şovinistă maghiară, şi de 3) o altă cămaşă femeiască de Ana Gridau t g || preşedinte; Paul Roşea v.-preşe- s’au aruncat asupra acestor picături de
,6 a
aceea nici nu ne mirăm, dâcă gazetele ou 2 fl., 4) o pânzâtură de Ana Iosif An- dinte; Vasiliu Pop secretar; loan Sandor spirtose cu o voracitate estraordinară. In
unguresc! ’i reproduo cu multă satisfacţia ghel ou 2 fl. Toţi au rămas mulţămiţi cu cassar. — Membrii: I. Domşa AndreiQ, sfârşit profesorul Tutt a pus un pahar cu
inepţiile, ce le debitâză la adresa Româ­ împărţirea acestor premii şi inima ţi-se în­ Jovian AndreiO, Dr. CI. Barbul, I. Deac, vin pe o masă din grădină şi nisce fluturi
nilor. duioşa, văcjend bucuria, ce o simţeau fe­ Dr. Lad. Gyurkâ, Vas. Mureşian, Aurel abătuţi pe acolo s’au aruncat asupra paha­
Tren-liarem. Ţarul a dăruit emirului meile, că lucrurile lor au fost împărtăşite Mezei, Ios. Orga, Uie Şerban, Dem. Suciu, rului şi au supt din vinul din el, pănă au
din Bokhara un tren de curte, constând de atâta laudă, de atâta cinste, ba chiar Dr. Sim. Tamaş, Titu Trifu, Victor Varga. rămas pe loc morţi de beţi. Curios, că
dintr’un vagon de durmit şi două vagone şi răsplată în bani. I n t r a r e a : de personă 1 fl., de fa- fluturii femei nu numai că nu obicînuesc
saione. Unul din aceste două vagone a Arangiarea exposiţiei acesteia ou tot miliă 2 fl. Venitul curat e destinat în fo­ suourile alcoolice, dâr nici nu se apropie
fost prefăcut de emir în harem pentru dreptul a făcut fală Despărţământului II, losul nou-edificândei biserici gr. cat. din de florile, cari conţin asemenea sucuri.
/femeile sale. El va .eăpăta ferestri cu gra­ şi mai ales agenturei din Tohanul nou, Ciachi-Gărbău. începutul la 6 ore p. m.