Page 97 - 1899-06
P. 97
REDACŢItDTEA, „qazeta“ i e în flgcare iji.
eS
Âdmnistraţiiiiea ?i TipograDa. Abonamente uentiu Anstro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mara Nr. 30. Pe un an 12 fl., po şăso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu ae retrimet.
Pe un an 40 franci, po şăse
IMSERATE so primesc la AD- luni 20 fr., po trei luni 10 fr.
«IHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
urmtXttirelo Birouri do snunolurl: Se prenumoră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
■ax. Augsnfeld & Emerloh Lasner. afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellka Naohf. Anton Oppollk. Abonamentul pentrn Braţe?
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistrafiunea, Piaţa n ait
gsr, Ekateln Bernat. In Ham- TArgul Inului Nr. 80, stagii
bnrg: Marolyl k Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL 1NSERŢIUNIL0R : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. S0 or.
ria garmond pe o oolână 6 or. Cu dusul în casă : Pe tn ai
şi 30 or. timbru pentru o pu (2>T\xxzi.gx cLe !D\x:r^I:ri.ecă, 20) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po tiei
blicare. — Publicări mai doso luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
■oriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 140—Anul LXII. Braşov, Duminecă 27 Iunie (9 Iulie).
Ţeranul şi nevoile lui. domenii, Kalinderu, a provocat într’o la fiă-care pas de o îndrumare, de tice sunt stăpâniţi şoviniştii un
circulară pe agenţii administraţiunei un sfat bun, folositor şi înainte de guri mari şi mici faţă cu clerul
Ţeranul nostru se află tocmai să combată la tot momentul şi pe tote binevoitor, căci unde se duce nostru preste tot. Ce vor cere ei şi
acuma în toiul muncii câmpului. tote căile tendinţa moştenită a po- şi îheătrău se întârce întâmpină la cum se vor purta atunci, când
e
Tot ce a ostenit el peste an, tot ce poraţiunei rurale spre fatalism şi să puternicii 4il i numai neîncredere preoţii noştri vor fi primit banii daţi
în sudorea feţei, cu multe griji, ne- deştepte în el pe cât se pote spi şi în caşul cel mai bun nepăsare de ministru, în condiţiunile umilitâre,
casurî şi jertfe a lucrat, vine acum ritul amorţit de resistenţă şi de pre faţă cu interesele lui de esistenţă. ruşinâse şi degradatore pentru ei şi
se-şî aducă rodele sale. De ce rode vedere, fără de care nu pote să fie De aceea îi trebue ajutor şi biserică?
se vor bucura în vara acesta ţăranii mântuire economică. cine să ’i-l dea, decă nu înşi-şî fiii *
români din Transilvania, Bănat şi Şi cum stă lucrul în privinţa luminaţi ai poporului? Dieta din Pesta a luat vacanţă.
Ţâra ungurescă? acăsta la ţărănimea năstrâ de aici? Ajutaţi-vă, ca Dumne4eu să vă In 4ilel din urmă ea a primit şi
e
Nu avem încă date despre sta Este ore în de-ajuns deşteptat în ea ajute! proiectul de lege despre valută şi
rea semănăturilor din tâte ţinuturile spiritul de resistenţă şi de preve bancă, cu tâte protestările kossuthiş-
locuite de Români, dâr din rapor dere, şi nu este în cea mai mare tilor, cari cer bancă ungurescă in
tul general al ministeriului de agri parte tot aşa de amorţit? Revista politică. dependentă.
cultură şi din soirile, ce le avem din ^Ită o întrebare, de care trebue Guvernul unguresc de sub con
diferite părţi, vedem, că recolta anu neapărat să se ocupe cu tătă serio- Seim, că în diecesa română ducerea actualului ministru-preşedinte
lui acestuia abia va întrece icl-colo sitatea toţi bărbaţii luminaţi ai po unită a Gherlei un număr însemnat este acum obiect de laudă în tabăra
pe cea din anul trecut şi că în to porului nostru. Ţăranul dela noi are, de protopopiate şî-au ridicat cuvân mamelucilor sei. Lucruri mari a fă
tal va fi o recoltă mijlocia, ba în bietul, atâtea îndatoriri de împlinit tul în contra ajutorului de stat aşa cut acest guvern, 4i° ©i- A împăci-
mai multe ţinuturi chiar slabă. în tăte părţile cătră ai săi, cătră cum îl împarte guvernul, şi în contra uit partidele din dietă şi ţâra în-
Ţăranul nostru va avă să lupte stat, cătră comitat şi comună, cătră autonomiei catolice, care tinde la con tregă a împăcat’o ; a făcut, ca Un
dăr şi după seceriş cu multele nea biserică şi şcolă, încât de multe-orî topirea bisericei române gr. cat. în garia să nu se mai târnă de primej
junsuri şi năcazuri, ce se ţin lanţ de trebue să ne mirăm, cum mai pote biserica ungurâscă catolică. Intre a- dia descompunerii, ce ameninţă Aus
el de un şir de ani şi, în ce pri- suporta atâta’mar de sarcini şi cum ceste protopopiate este şi acela al tria, şi a ridicat nimbul Maghiarilor
vesce agricultura, în genere el va fi nu iau lumea ’n cap ţăranii cu ghio Ipului, ai cărui preoţi s’au adunat în în ochii străinătăţii. — Multe a fă
bun bucuros, dăcă va pute să-şî îm- tura, precum se întâmplă în măsură conferenţă la 20 Iunie n., precum şi cut, ce-i drept, d-1 Szell, dâr numai
plinăscă cât de cât îudatoririle, ce-1 mai mică icl-colo, unde nu mai pot protopopiatul Valcăului ung., care a ceea-ce trebuia n’a făcut: pace ade
apasă din tote părţile şi s’o mai răsbi cu năcazurile. ţinut adunarea de protestare în 24 vărată, linişte şi dreptate în ţâră.
ducă terîş-grapiş pană la alt seceriş. Dăcă totuşi partea cea mai Iunie. Despre acâstă adunare publi Ou totă lozinca lui de „lege, drept şi
Şi încă aici la noi ţăranul o are mare şi covîrşitore a lor stau locu căm mai jos un raport. dreptatepoporele nemaghiare sunt
de astă-dată mult mai bine în ce lui, luptându-se cu nevoile, ce cresc Şi cu prilegiul acesta nu putem persecutate şi nedreptăţite dâr mai
privesce starea agricolă, decât în din <Ţ î 4b acesta dovedesce o mare trece cu vederea a nu aminti, că amar, decât sub Banffy, şi nemulţă-
n
România. Seceta din vara acăsta a putere de resistenţă a lor. In ce I. P. S. Sa Metropolitul Mihalyi este mirea lor cu stările de faţă este mai
lovit greu pe fraţii noştri din rega stare însă s’ar afla aceşti ţărani, decă atacat cu înverşunare din partea fai mare a4î, ca ori şi când.
tul vecin. De trei-cjecî şi trei de pe lângă resistenţă lor s’ar bucura mosului gazetar şovinist Bartha M. *
ani starea agricolă de-acolo nu a pe deplin şi cum se cade şi de în foia sa din Pesta „Magyarorszag“. In România au fost închise Mier
fost aşa de îngrijitore ca acuma, ţă sprijinul luminat al omenilor cu înaltul prelat este învinuit de foia curi corpttrile legiuitdre printr’un me
rănimea n’a simţit atâta lipsă în carte şi cu avere din sînul nostru, maghiară, că face politică în jurul sagiu, care a fost cetit la Senat şi
t.6te, ca în urma recoltei slabe din decă ar fi conduşi şi sfătuiţi cu acea ajutorului de stat, pe care nu l’a Cameră prin d-1 ministru-preşedinte
anul acesta. prevedere, ce este neapărat de lipsă primit decât după ameninţările mi G. Gr. Cantacmino. Mesagiul constată,
N’au rămas însă fraţii noştri pentru mântuirea lor economică? nistrului, că va împărţi el ajutorul că sesiunea estra-ordinară a corpuri
tără ajutor şi fără ocrotire în vre Cine să aibă aici milă de ei, de cu ocolirea ordinariatului archiepis- lor legiuitore a fost roditâre, s’au
murile acestea de crisă grea econo sortea şi de viitorul lor, dăcă nu copesc. II supără în deosebi pe şo- acordat tote creditele, ce s’au cerut
mică. Guvernul român a luat grab aceia, care sunt împreună cu ei şi vinistul Bartha împrejurarea, că şi spre uşurarea poporaţiunei lovite în
nice şi energice măsuri pentru Com a căror sărte este legată de a lor? de rândul acesta Consistorul din urma slabei recolte din ăst-an, s’a
baterea răului şi pentru a veni în S’au făcut şi s’au întreprins Blaşiu a primit ajutorul în condi- votat legea gendarmeriei, prin care
tot chipul în ajutorul ţărănimei ro multe de un şir de ani încâce şi la ţiunile impuse de guvern numai pe se înlesnesce guvernului sarcina de-a
mâne, 6r corpurile legiuitore au votat noi pe terenul economic; der suntem lângă anumite reserve. Săcuiul dela susţină ordinea publică, c’un cuvânt
sume însemnate, menite pentru acest încă departe de a pute 4i°©, că ţă „Magyarorszag“ presentă în articu- lucrările din acâstă sesiune — 4*©©
scop. Nu mai puţin a luat şi ad- ranul simte, că este a4î bine condus lul său pe preoţimea nostră, ca fiind mesagiul — sunt o puternică ga-
ministraţiunea Domeniilor Coronei şi sfătuit de ai săi, că este apărat duşmană statului şi irredentistă, şi ranţă pentru munca, ce va avâ
măsuri în apărarea şi ocrotirea căi- şi ferit din partea lor cu prevederea i-ar plăcâ, decă în loc de ajutor se săvârşâscă în cursul nouei legis-
durosă a ţărănimei române. Numai omului îngrijat de viitor. preoţii noştri ar primi temniţă. laţiunî.
de curend administratorul acestor Şi totuşi ţăranul nostru are lipsă De astfel de sentimente sălba *
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. dile lipit de crucea Mântuitorului; pe altele Ţărei ... şi „hotărîm, că acele tote să fiă Aprile, aprobă luarea mănăstirilor închi
u
însă, cari erau mai tari de fire, le amenin în pace de călugării străini, cărora li-s’a nate prin hrisove false din mânile călu
ţau cu muncile Iadului. Apoi ce titluri fost dat pentru milele lor şi să aibă a trăi gărilor greci.
Istoricul închinării mănăstirilor ro
pompose nu dedeau patriarchii, episcopii mănăstirile într’aceea slobodeniă, ce au Măsurile luate de Matei Basarab sunt
mânesc! şi abusurile călugărilor şi egumenii greci cuconelor bogate, der avut’o mai dinainte.... şi să aibă a fi pe numai fragmentare, căci elementul grecesc
( V ■ V* sâma ţărei, cum a fost din veac şi să aibă
streini. fără copii. Legrand ne dă mai multe spe atât laic, cât şi clerical, era forte puternic
cimene de aceste titluri bombastice, ca: a locui într’ânsele călugării ţării“ etc. „însă în ţările române şi călugării deveniseră
Abusurile Clerului Greg. u alegând afară acele mănăstiri, măcar dom-
„boeroică stăpână , „femeiă de evlaviă iu- atât de îndrăsneţi, încât la 1668 egumenul
II. bitore etc. nescl, măcar boerescl, caii singurii ctitori mănstirei lui Pană Vistierul, numită mai
11
le-au închinat şi le-au supus metoce cine
După-ce călugârii greci se încuibaseră Dâr decă călugării greci ar fi spe târdiu Sfânta Ecaterina (din BucurescI),
unde au vrut, acelea să fiă supuse şi stă-
în o parte din mănăstirile românesc!, mai culat numai credulitatea celor simpli, tot împreună cu egumenul Anania dela mun
tătore călugărilor străini “. tele Sinaia din Arabia, voesc să ia în stă
rămăsese încă o bună parte dintr’ânsele n’ar fi fost nimic; văclând, că nu mai pOt
neînchinate. Urmaşii miluiţilor de mai sus, să pună mâna pe averi, au început să facă D-1 Pompiliu Eliade deci n’are drep pânire împreună cu tote veniturile şi tote
u
nu mai cer „eleimoisini , nici locuri unde hrisove false pentru închinarea Mănăstirilor tate când susţine, că Matei Basarab a luat proprietăţile, nici mai mult, nici mai puţin,
să-şî plece capul, căci le aveau acum, şi rămase neînchinate. Lucrurile se descopăr mănăstirile din mânile călugărilor greci decât Mitropolia ţărei. De ce ? Pentru-că
încă cu îmbelşugare, ci acum căutau numai şi Matei Basarab — care tocmai atunci se etc, căci vedem, că documentul sus men dicea grecul: Mitropolia fiind zidită pe o
cum să se îmbogăţescă şi în acest scop suise pe, tronul ţărei Muntenesc!, cu a.ju> ţionat ne spune clar, că „numai acele mă- colină, care a aparţinut mănăstirei lui
r. încep o meşteşugită vânătore de moşii şi torul, partidei naţionale — se hotăre'sce, să năstiri". să fiă luate din mânile Grecilor, Pană, încă din vechime,' urrneză, ca să fiă
' alte acareturi. Cu o dibăcia diabolică — ia măsuri contra acestor călugări &busţyl, cari âu fost închinate fără voia ţărei şi închicată Mitropolia acestei mănăstiri a lui
11
ca şi iesuiţii în Occident, — sciau să scotă şi prfn hrisovul din 1639, prin caţe cotis- fără «cirea^-soborului , er cele caii sunt Pană Vistierul; închinată, supusă epitro-
;
avuţii ca: moşii, bani, scule etc. mai cu tatând chipul nelegiut, cu care se fînstrâi- închişate dş 'ctitori şi cu acte în regulă, pisită Mitropolia ţărei, mănăstirei mai târ
semă dela jupănesele bătrâne, der bogate nase cele. mai mari şi mai frumoşe mă să fiă maiydeparte pe mânile străinilor diu numită Sf. Ecaterina, care la rândul
u
şi fără copii. Unora din ele le dădea câte năstiri ale Munteniei, în număr dŞtdouă- conform conţhţiunilor,- cu cari s’au închinat ei era închinată şi „afierosită mănăstirei
■■: : * * f
un pomelnic, câte q cruciuliţă de os de decl şi trei, cari s’au găsit, că suSţt în- ac.ele mănăstiri. dela muntele Sinaia din Arabia. Ast-fel
Tnr\vr»rr nv*Y r»âf.c»_r» KiinKlino <4o lcxrv-»n covil »"1 a firtiwAn olnl-iilixi ni ŢXlV»! rl a f'în «vil /I a«\iiv>4-a i- Da i-w awaImiIwi
nretiudea, eo-mriArml
