Page 98 - 1899-06
P. 98
Pagina 2 GrAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 140.—1899.
Soirile din urmă din Bucovina ne chist, care ameninţă serios domnia niei lui Finlandesii au făcut progrese forte acest district, se va urca la 15,000. Tineri
fac a spera, că năvala duşmanilor regalităţii spaniole. însemnate materiale, ca şi sptriluale. Sub sub 20 de ani au emigrat şi s’au aşeejat
românismului are se mai slăbâsca. Mişcarea acâsta revoluţionară Ţarul Alexandru III însă (1881 — 1894) tre- în Şvedia numai din Helsingsfors peste o
14
Numărul de Miercuri al „Patriei nu vrâ să înceteze. Alaltăerî tulbu bile ârăşl s’au schimbat. Mai ales la agi miie de inşi. Recolta încă va fi fârte slabă
n’a mai fost confiscat. Acâsta este, rările s’au repeţit în Barcelona, unde taţiunile pressei paurusescl drepturile con anul acesta, aşa, oă la tomnă emigrările se
dâcă putem 4ice, un semn, că ener manifestanţii au spart cu pietrii pră stituţionale autonome ale Finlandei au fost vor porni în massă.
gia şi voinţa de resistenţă a Ro văliile şi au tras focuri de revolvere unul după altul călcate în piciâre şi în
mânilor au tăcut şi pe prigonitorii asupra gendarmeriei, care voia să-i fine oassate.
lor se înţelăgă, că nu prin astfel de împrăscie. Actualul Ţar al Ruşilor, Nicolae II, Inveţămentul în şcdlele popo
măsuri absolutiste despotice se pâte a dat cu ocasiunea suirii sale pe tron un rale din Bihor.
înfrânge şi sugruma dorul de înain manifest, în care întocmai ca toţi ante I.
tare a unui popor consciu de el şi Finlanda. cesorii săi dela 1809 încoce, a promis, că
de chiămarea lui. E o luptă pe viaţă şi pe morte, ce o va respecta constituţiunea Finlandei. In Scâla este mijlocul, este arma
Luni în 3 Iulie n. s’a ţinut în portă de un timp încoce micul, dâr ener timpul din urmă însă a apărut un manifest cea mai puternică, prin care se pote
împărătesc, în care să cjioe hotărît, că de- cultiva şi ridica un popor la înăl
Cernăuţi o şedinţă a deputaţilor români, gicul popor al Einlandeşilor contra ten
orece legile Finlandei nu se unesc tâte cu ţimea, ce-i compete; iară de -şcâlă
în care preşedintele de pănă acum dinţelor de asuprire şi desnaţionalisare ale
al comitetului partidului naţional d-1 colosului imperiu rusesc. S’au împlinit legile întregului imperiu, Ţarul a dispus e mort, nici nu-ş! pote validita drep
Lupul, a depus conducerea partidu deja noue-cjecl de ani, de când princi alcătuirea unor nouă legi fundamentale, turile sale, şi cu timpul trebue se
lui, şi în locul său s’a ales un co patul Finlandei a fost încorporat la im obligătore de o potrivă pentru Finlanda, pieră.
legiu de trei persone, însărcinat cu periul rusesc, er acest restimp de aprâpe ca şi pentru celelalte părţi ale monarchiei, Multe şi în multe locuri s’a
conducerea partidului. o sută de ani a fost în viaţa naţională a şi oă în chipul acesta dieta provincială a scris şi se scrie îq interesul şcâlei
Duminecă, în 2 Iulie, s’a hotă- poporului finlandes un period de o eroică Finlandei va ave dreptul să mai aducă şi învăţământului poporal. Cestiunea
rît în adunarea „Societăţii pentru luptă şi resistenţă contra atacurilor tot mai numai legi de caracter local. este atât de mare, atât de impor
cultura şi literatura română din Bu vehemente ale absolutismului rusesc, ata Senatul finlandes a protestat energic tantă că, ori cât s’ar scrie asupra
8
covina înfiinţarea unui palat naţio curi ce-au tins şi tind să nimicesoă şi ul- contra acestei disposiţiunl arbitrare şi a ei, tot mai rămân multe de cp -
u
trimes şi o deputaţiune la Ţarul, care însă Este deci datorioţa fiă-eăiui om iu
nal, pentru care scop s’a şi subscris timile rămăşiţe ale autonomiei mioului prin
îndată o sumă frumosă de bani. cipat. n’a fost primită în audienţă. Finlandesii bitor de progres, de a veghia cu
* Finlanda e aşecjată în partea cea mai însă nu s’au lăsat nici acum, s’au grupat stăruinţă şi a-şî arăta părerea asu
estremă de nord-vest a Rusiei europene. 500 din cei mai fruntaşi şi au plecat la pra celor ce a observat, văcjut şi
Mişcarea din Belgia a început Petersburg cu o adresă subscrisă de mai esperiat pe terenul învăţământului,
acum să se potolâscă. După demon Suprafaţa ei e de vre-o şepte ori mai mare, mulţi de o jumătate de milion. Audienţa căci numai atunci se va mai pute
straţiile şi ciocnirile mar! dintre po ca a Ardealului. Numărul poporaţiunei e ârăşl li-s’a refusat, şi drept răspuns dieta limpecţi causa şi îndrepta greşelele,
por şi armată în capitala ţării şi în de vre-o două milione şi jumătate. provincială s’a pomenit ou un proiect de dâcă din tote părţile se va discuta
E veche istoria poporului finlandes,
numerâse oraşe, guvernul belgian a lege, în sensul căruia numărul soldaţilor asupra ei.
început se fia adânc îngrijat de cele trece peste o miie de ani, şi în acest răs recrutaţi în Finlanda să fie întreit, er ar Seim, că strămoşii noştri ni-au
ce vor pută să urmeze. El s’a temut timp Finlandesii au fost tot-deuna un în mata finlandesă să potă fi transpusă în ori păstrat cu tăria braţului ţâra, limba;
cu drept cuvânt, că întregă ţăra va semnat element de cultură, aşa că în cjiua credinţa şi obiceiurile. Sar. 3chimbat
de acjî în punctul acesta Finlanda pote sta care parte a imperiului.
fi cuprinsă de flacăra răscălei, dâcă Au urmat ârăşl protest, însă fără nici vremurile! Noi astărţî trebue să ni-le
nu va face ceva, ca să prevină o alăturea cu orl-care stat cult din Europa.
Finlandes fără carte, care să nu-ţl scie un resultat. Urmarea a fost o estremă ho- păstrăm cu tăria inteligenţei luminate
mare primejdia. A liotărlt dâr să
ceti şi scrie, mai că n’ai pută afla atjî. tărîre din partea Finlandesilor. Bărbaţii au prin sciinţă, al cărei focular este
retireze în felul, că va amâna des- 44 hotărît, că-şl vor părăsi pănă la unul pa şcâla, deci cu toţii trebue se sărim
baterea proiectului despre reforma „Kalevala e numele epopeei naţionale tria, şi se vor aşeda în Svedia, său Ame întru apărarea ei. Pătruns de aceste
electorală şi propunând să se alâgă a Finlandesilor, epopeă, ce s’a păstrat sute
de ani din tată în fiu, numai în graiul viu, rica, unde vor întemeia o nouă Finlandă. convingeri, mi-am propus câte va
o comisiunejjmixtă din tâte partidele,
şi care numai în timpul din urmă a fost Femeile la rendul lor au pornit o mişcare cuvinte a scrie despre starea învă
care să studieze din nou proiectul. cu mult mai nobilă; în taină au stăruit să ţământului din Bihor, lăsând celor
Oposiţia s’a mulţămit de-ocamdată oulesă din gura poporului şi cuprinsă în se constitute în diferitele centre europene competenţi şi cu puteri mai mari
cu acăsta, şi mişcarea de resvrătire scris. Poporul finlandes ori cât e de stă comitete, cari să redacteze câte o adresă decât mine, să facă lumină deplină.
a încetat pentru moment. ruitor adl în lupta sa pentru esistenţa na
ţională, pote tot să va [nimici cu timpul; în interesul drepturilor constituţionale ale Dâcă vom pătrunde în sînul
*
numele său însă vecinie îl va susţină „Ka Finlandesilor. şcolelor poporale de acjî din Bihor,
Cu atât mai ameninţătore însă levala , acest rar epos poporal, cu de care Comitetul internaţional în care au ne vom convinge pe deplin, că în
11
sunt mişcările revoluţionare din Spa numai vechiul popor al Greoilor şi poporul fost representate 8 state, s’a şi presentat văţământul în acelea stagnâză şi
nia. Am fost spus, că mişcările a- nemţesc de adl se mai'pote lăuda. în Petersburg, însă n’a fost primit în au nu-i destul de roditor. Mare parte
cestea sunt o urmare a nemulţămirii In veacul al 16-lea a fost Finlanda dienţă. Ţarul la rendul său, drept răspuns, din învăţători şi bărbaţi de şcolă o
poporului cu nouele biruri cerute de cucerită de SvedezI, dâr în răsboiul ce l’a a edat dilele trecute un rescript, ţinut ca sciu şi recunosc acâsta, der tac tă
guvern. S’a cerut pentru armată un purtat Svedia cu Rusia în 1808, Finlanda e drept într’un ten cam domol, în care însă cerea pescelui, şi mă tem, că acestă
spor de 12 milione, er pentru ma a ajuns în stăpânirea Ruşilor. Autonomia nu revocă nici una din disposiţiunile ar tăcere mai târejiu va avâ urmări
rină un spor de 6 milione, când tătă Finlandei a fost recunoscută, şi în sensul bitrare de pănă acum, ci caută să le es- triste. De aceea cred, că voiu face
lumea se aştepta, ca acum, după ne constituţiei dieta provincială avea să fie plice şi să le presente, ca favorabile Fin un serviciu causei comune, dâcă
norocitul răsboiu cu America, gu convocată tot la 5 ani, însă deja Ţarul Ni- landesilor. Atâta tot, şi nimic mai nou. voiu trage atenţiunea bărbaţilor de
vernul nu va cere dări mai mari colae (1825--1855) n’a mai vrut să scie In chipul acesta s’a nimicit şi ultima şcâlă şi a autorităţilor nâstre şcolare
decât înainte. In urma acesta au nimio de constituţiunea Finlandei, şi aşa speranţă a poporului finlandes. Emigrările confesionale de acp, asupra unor scă
tost revolte sângerose în Valencia, dieta timp de trei-decl de ani n’a mai fost au şi luat deja dimensiuni atât de însem deri,, cari fac, după părerea mea, ca
Barcelona, Saragossa şi alte locali convocată; ba Ţarul a dat chiar un uoaz, nate, încât autorităţile rusescl şi consulii învăţământul în şcola poporală din
tăţi, car! tăte au fost împreunate prin care a interdis de a se mai tipări ruşi din streinătate trebue să se ocupe cu Bihor în mare parte să fiă sterp şi
cu vărsare de sânge. Firesce, că de ceva în limba filandesă afară de cărţi de tot dinadinsul de ei. In cercul Oesterbot- să nu potă înainta cu paşii, cu cari
nemulţămirea poporului s’au folosit rugăciuni şi de sciinţă. ten îşi lasă ţăranii casă şi masă, şi tot ar trebui.
mai ales republicanii, cari sunt nu- Sub Ţarul Alexandru II, un om cu ce-au avut, servitorilor, cu singura condi- Nu de mult am cetit o broşură
măroşî în Spania, şi lor li-a succes mult mai liberal, decât tatăl-său, dieta a ţiuue, să plătescă dările, şi sunt prospecte, întitulată: „Cestiunî bisericesc! , cu
14
a produce un curent contra-monar- fost conchemată din nou, şi pe timpul dom că numărul celor emigraţi anul acesta din privire la administrarea diecesei Ora-
Bucurescii şi răsuna ţâra întregă, de pre- călugării greci se încercară să pună mâna Pănă la revoluţia cea mare francesă, pe sub mână, susţinută de înalţii demni
tenţiunile sfruntate ale egumenului dela pe Mitropolia ţărei; deci ei erau destul de sfintele locuri luau veniturile moşielor roă- tari ai statului şi de comercianţii greci,
Pană şi ale Episcopului Anania dela muntele puternici, 15 ani după mortea lui Mateiii năstiresel; dela acâstă dată însă, o mare cari puneau la disposiţia şefilor eteriscl
Sinaia. Patru ani durâză procesul; la sfir- Basarab şi nu după un secol, cum crede parte din aceste venituri erau întrebuinţate sume colosale pentru ajungerea scopu
şitul hrisovului dela 1668, Domnul şi d-1 Pompiliu Eliade. în interesul elenismului. lui lor.
boerii, proclamând dreptatea Mitropoliei Să revenim la cestiune; cu venirea Ştefan Duncas — un călugăr forte Revoluţiunea isbucnesce în 1821. Se
diceau: „sâ nu aibă călugării greci nici o Fanarioţilor se încoroneză un fapt, ce deja învăţat — veni în Moldova şi prin protec- cunosc peripeţiile. Turcii pentru aceste
trâbă cu pământul Mitropoliei". Prin hrisovul esistă de mult îndeplinit. Mitropoliţii şi ţiunea d-lui Scarlat Galimah fu numit Ar- motive alungară printr’un 'Hatişerif, pe
dela 1672, dat de Antonie Vodă, se res Episcopii Ungro-Vlahiei se vor recruta de chimandrit el mănăstirei Răchiţosa (din călugării greci de prin mănăstiri; însă ei
ping în tote părţile pretenţiunile egu acum înainte alternativ, când dintre Greci, jud. Tecuci) închinată la muntele Athos ; nu erau âmenî, cari să se lase aşa de uşor
menului dela mănăstirea lui Pană, er Mi când dintre Români. aci făcu Ştefan o avere considerabilă. Cu a fi deposedaţi. După încheierea păcei dela
tropolia rămânea bună şi ohavnică stăpână Patriarchii şi Episcopii au lăsat la o parte din acestă avere cumpăra instru Adrianopole în 1829, Turcia — în urma
peste locurile şi moşiile, cu cari o îfides- mănăstirile închinate, ca administratori, mente de Fisică, de Chimiă şi de Astrono- intervenţiunei Rusiei — dă voiă călugă
trase fondatorul ei Constantin Vodă Şer- egumeni greci. Sfintele locuri au început miă, pe care el le trimise la Ambelakia — rilor greci să se reîntorcă ârăşl pe la mă
ban. Astfel se termină acest extra-ordinar să uite tote obligaţiunile, pe cari pioşii oraş situat la polele muntelui Pelion — năstiri. Românii însă, cari visase seculari-
proces, care arată minunat de bine, cât de donatori le impusese la închinarea mănăs unde în mure cu poetul Kristopulo, cu sarea mănăstirilor încă de pe timpul lui
sus şi la cât de multe tindeau patriarchii, tirilor şi cari condiţiunl le-am arătat mai Costandas şi cu fraţii Capitanachis conce Ioan Caragea, nu mai putură suferi, ca
episcopii şi egumenii greci în ţările ro sus. In loc de a cere prisosul, conform puse planul de a înfiinţa o universitate. mănăstirile să mai fiă jefuite de străini.
mâne în suta a XVII-a. Nicl-odată şârpele condiţiunilor de închinare, ei pi'etindea să După revoluţia cea mare francesă, Grecii Cestiunea mănăstirilor închinate fu ridi
încăldit la sîn — dice d-1 profesor Ionescu li-se dea tot venitul moşielor mănăstiresc!. începuseră a visa eliberarea patriei lor de cată de călugării greci, ca cestiune de
Gion — nu a muşcat mai cumplit pe bine Sub administraţia egumenilor greci, s’au sub jugul Turcilor. N.icâirI nu şi-au găsit drept internaţional.
făcătorul său. călcat şi obligaţiunile mănăstirilor cătrăţâră. un teren mai propriu pentru îndeplinirea Un proces monstru se începe între
D. Pompiliu Eliade crede, că călugării Egumenii greci din miluiţi devin po planurilor lor, decât în ţările române. Ete- Românii şi patriarchii răsăritului ortodox.
alungaţi de Matei Basarab nu s’au întors runcitori, din prigoniţi devin prigonitori, ria era propagătă de profesorii greci în Răsună Europa de plângerea lor; ce svîr-
în Muntenia, decât după un secol. Noi am din protectori devenirâ adevăraţi stăpâ- Academiile din BucurescI şi Iaşi. Văcjută colirl colosale! ce intrigi! cumpărări de
vădut mai sus, că între anii 1668 si 1672 nitorî. » bine de domnii fanarioţi, cari o încurajau consciinţă, târguri infame! Ameninţări co-
