Page 10 - 1899-07

REDACŢIlfflEA, w gazeta“ ie e }n flăcare iii,
S
Admlnistraţiunea şi Tipomila. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe y6se luni
6 fl., pe trei lunî 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 Jl. pe un.
ce primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primeao la ÂD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HWISTRAŢIUWE în Braşov şi la
ormătârelo Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viona: M. Dukes Naphf. Se prenumeră la t<5te ofi-
liax. Augonfeld 4. Emerloh Losner. ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosae. afară şi la d-nii colectori.
A. 0ppe11ks Nacht. Anton Oppellk. AUonamentnl pentru Bratt?
InBudapeeta: A. V. Qoldber- Âdmmistraţiunea, Piaţa naif
gor, Eksteln Bernat. In Ham­ Tflrgul Inului Nr. 30, o tocit
bar g: Mnrolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei lunî 2 fl. 50 or,
ria garmond pe o colina 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu- z:n. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blioaro. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un eeemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — AtAt abo­
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele eftt şi inserţiunile
aeriă 10 or. aiu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 144. Braşov, Sâmbătă 3 (15) Iulie.

Alte apucături unguresc!. Vedeţi der apucătura. Aşa nu­ roşu albastre. In Braşov societăţile la orl-ce împodobite cu flori ofer ochiului, dâcă nu mai
miţii estremî s6u „agitatori" sunt paradă trebue să porte pe lângă stăgul so­ mult, cel puţin acelaşi aspect de veseliă
Pilele acestea c^iaruî „Egyeter- înfăţişaţi aici, ca stând sub influinţa cietăţii şi un stăg al statului; ceea-ce însă ca şi stâgurile. Şi cine ar pută interdice
tes" a publicat o pretinsă informa- guvernului român, 6r acesta este în capitală şi în alte oraşe ale ţării nu se cununi împletite din vineţele şi mac de
ţiune din Bucurescî — tot un fel de presentat, ca fiind într’o situaţiune, practică nicăirl. Peste tot în Europa tere­ câmp, cine ar pută interzice fetelor nâstre
comunicat — cu privire la politica care-1 constrînge se aducă cele mai nul pentru curse, eserciţii gimnastice, ser­ să părte haine albastre şi pe deasupra
esternă a României şi a atitudinei mari jertfe pentru a trăi în bune bări poporale e marcat prin steguleţe roşu- câte o eşarpă roşie? Iu chipul acesta ne
guvernului român în cestiunea Ro­ raporturi cu monarchia nostră, şi albe. In Braşov însă la ultima producţiune putem forte uşor ajutora, numai să voim
mânilor ardeleni. Nu numai cuprinsul, deci ar voi se se scuture de causa gimnastică aşa ceva nu s’a permis. Reu­ şi numai să nu fie cumva un astfel de
der şi spiritul, în care este ţinută Românilor din Ungaria, mulţămin- niunea de cântări din Braşov acondnsmai „joc de colori" în dauna autorităţii şi
acesta informaţiune, ni-au reamintit du-se a-le da sprijinul seu moral. când era pe un membru al său mort în flo- vazei statului ?
tote apucăturile politice maghiare, Mersul acestor idei ne este bine rea vieţii. Reuniunea a trebuit să şl lase
mai ales dela 1883 încdce, de când cunoscut din anii de mai înainte. stăgul acasă, căci ’i-se impusese, ca pe
guvernul român a făcut primul pas Politicianii maghiari totdâuna au lângă acesta să se ia şi un stăg al statu­ Vacanţă şi — griji.
de apropiere cătră puterile triplei stăruit în tot chipul pe lângă gu­ lui, ceea ce n’ar fi avut nici nn sens".
alianţe. vernele române, ca mână ’n mână Vorbind apoi de hiperzelul ridicol al Camerele unguresc!, a deputaţilor şi
Premitem, că numita fbia ma­ cu guvernul unguresc se se silbscă fişpanului Braşovului în afacerea colorilor a magnaţilor, au luat vacanţă. In şedinţele
ghiară a fost organul de căpeteniă a suprima aşa numitele „agitaţiuni „străine", care a fost primul, care a inter­ lor de alaltăerî s’a cetit rescriptul prea
pentru publicaţiunile secţiunei na­ române" din Ardeal, pe cari le de­ pretat ordinaţiunea lui Szapary într’un înalt, prin care ele sunt amânate până la
ţionalităţilor, conduse de Banffy- clarau ca isvorînd din România. Aşa chip atât de estravagant într’un rescript tomnă. „Părinţii patriei" s’au împrăsciat,
Jeszenszky, şi că şi acum pare a şi acum, se vede, că ar primi chiar edat din incidentul desvălitii monumen­ care încătrău, ducând cu ei „suvenirile"
voi se-şî continue rolul. Cum-că în şi amestecul guvernului român, dâcă tului reformatorului Honterus, corespon­ de câte-va luni ale „nouei ere", unii plini
cestiunea naţionalităţilor acesta foia acesta ar avâ de scop se îndemne dentul ridiculisăză în chipul următor spaima de speranţe, alţii plini de decepţiunl şi ne­
mai are trecere, o dovedesce îm­ pe Românii de dincoce a-şî părăsi şi măsurile de precauţiune ale şoviniştilor încredere faţă cu trecutul şi viitorul.
prejurarea, că foi de frunte guver­ atitudinea de pănă acum de apă­ contra fantomei pangermane şi dacoro­ Oştenii taberei mamelucesel a d-lui
namentale iau de bani bum infor- rare naţionale şi a capitula. mâne : Szell, radioşl şi veseli îşi dic: trăim, ce-i
maţiunile ei, ca cea din cestiune. Cei dela „Egyetertes" şi-au făcut In Braşov ne mai pot veni în afaceri drept, timpuri furtunose, dâr n’are să ne
Astfel „Budapesti Hirlap" în înse socotâla fără birtaş. Precum de insignii tot felul de surprinderi. Aştep­ pese; avem conducător escelent, şirurile
articulul despre pasivitatea Româ­ era de prevecjut, din Bucurescî se tăm ca la proxima procesiune a catolicilor nostre sunt înoite, sunt puternice şi victo-
nilor, de care făcurăm menţiune în desminte categoric totă povestea de său a gr.-orientalilor pe lângă fiă-care pra­ riose,. cu tote-că vom avă şi de acum îna­
numărul nostru de ieri, afirmă, ca mai sus despre cele ce s’ar fi pe­ por bisericesc să se porte şi un stăg al inte de lucru cu Austriacul îndrăsneţ, cu
ceva positiv, că unii membri in­ trecut într’un consiliu de miniştri statulni; sperăm că la târgul de ţâră pe naţionalităţiie „renitente", c’o sumedeniă
fluenţi ai partidului conservator, as- român. Foile din Pesta, ce ne au lângă colivia cu şoreeii cei albi şi papagaii de probleme, cari aşteptă dela noi să le
tăcjî la putere în România, stârnesc sosit acjî, publică o telegramă a care trag ţudulele ou cifre, nu va ■ fălfăi resolvăm — unguresce.
în mod forte serios spre a îndemna „Agenţiei Române," în oare se spune, numai steguleţul roşu-alb ci şi un steguleţ Prin colânele lor cjiarele maghiare
pe Românii din Ardeal se între în că scirea colportată de foile ungu­ al statului; ba noi aflăm de necesar, ea la sprijinitore ale „erei noue" fac bilanţul
luptă activă parlamentară. resc! este absolut falsă şi luată din căile ferate pe lângă fiă-care disc roşu alb, activităţii cabinetului Szell. Cumpăna trage,
Acesta este, în puţine cuvinte, vent, şi se adauge, că consiliul de ce indică direcţiunea, să fiă aşeejat şi un firesce, în favorul iscusitului ministru-pre­
şi cuprinsul „informaţiunei" amin­ miniştri român nu s’a simţit îndem­ disc cu colorile statului, şi în fine credem, şedinte. Nu mai este nimio din ce a fost
tite a lui „Egyet6rt6s“. D6r sunt in­ nat nici de a-se ocupa de cestiunea că fiă-care stăg de doliu, ce s’ar arbora sub Banffy, cjio ele. Nici obstrucţia, nici
teresante şi caracteristice şi cele ce naţionalităţilor, nicî de a lua în pri­ în BraşGV, să fie flancat şi de un stăg al forţă brutală, nici secesiune, niclolotură, hui-
le adauge, ca esplicaţiune a fap­ vinţa acâsta vre-o decisiuue. statului. înainte de tote însă ne bucurăm, duell ca la gura cortului, dueluri şi intrigi
tului. Apucăturile, cari au dat nascere că la festivităţile ce le va aranja în August etc. Sunt însă din potrivă pace, pact, suc­
In Bucurescî, spune „Egyeter- acestei desminţirî, ne duc pe urmele aici în Braşov reuniunea regnicolară a cese splendide şi o eră „fructiferă". De£ce
tbs", s’au discutat într’un consiliu de unui alt soiu de tactică a politicia- pompierilor, pe lângă fiă-care stăg alb său dâr n’ar fi mulţumit Maghiarul?
miniştri raporturile esterne ale Ro­ nilor maghiari, care nu mai este albastru său roşu al pompierilor vom pută Şi cu tăte acestea nemulţămirile şi
mâniei. Cabinetul se fi enunţat, că nouă nicî ea, dâr care are încă lipsă vedâ şi câte un stăg unguresc. temerile asupra viitorului răsar la orisontul
„chiar cu jertfe , România se va ni- de lămurire. Ou acâstă ocasiune nu putem retăeâ „nouei ere", întunecând rac} ele liniştei şi
11
sui a trăi în cele mai bune relaţiunî faptul, că biperzelul căpitanului poliţiei turburând pacea sufletâscă a victorioşilor
cu puterile vecine. In ce privesce Afacerea insigniilor „streine". nostre a depărtat chiar de pe o cunună mamelucî. Bine, că multe s’au făcut în fa­
causa Românilor ardeleni, consiliul mormântală pantlica românâscă, âr de altă vorul „naţiei alcătuitore", der câte nu mai
de miniştri se fi enunţat că e încli­ In „S. D. Tagblatt" a apărut mai (fi­ dată a delăturat tricolorul românesc de pe sunt încă de a-se face, care pote nu vor
nat a „sprijinii pe Românii ardeleni lele trecute o corespondenţă datată din o cunună funebrală trimisă din România. merge cu atâta înlesnire!
Ce ar efioe Maghiarii la rândul lor, deoă de
moralicesce“, der „în afacerile lor, BraşOv, în care aflăm câte-va apreţierî des­ îngrijirile principale sunt tot cele re-
guvernul de fapt nu vrâ se se ames­ tul de potrivite ale mult discutatei cestiunî pe mormântul unui maghiar mort în Miin- feritore la pact. Dieta nngară a votat pro­
11
tece . cu insigniile „streine", care a dat atâta bă- cben său în Viena s’ar delătura pantlica iectele pactului şi guvernul austriac încă
ou tricolorul roşu alb verde? 6re n’ar scote
Acum vine înse esplicarea, care tae de cap autorităţilor poliţienesc! din s’a legat, oă va păcji reciprocitatea. Dâr
face se iese ghiarele pisicei din sac. Braşov. într’un glas nn ţipet de indignare tote foile forte uşor se păte întâmpla o schimbare
e
Miniştri români — 4i° informaţiu- Corespondentul, după ce constată, că ungurescl ? peste nopte în Austria, şi atunci Ungaria
nea — ar fi de părere, că cestiunea în decurs de 2B de ani de când cu faimosa De altmintrelea cum ar trebui să ne ce va face ? In deosebi e basatâ temerea,
română transilvană nu pote fi elimi­ ordinaţiune a lui Szapary din 1874 şi apoi ajutăm în afaceri de felul acesta, ne-au do­ că „Reich9rath“-ul din Yiena nu va vota
nată din luptele politice ale Româ­ a lui Tisa din 1885 nu i-a trăsnit încă prin vedit de repeţite ori Românii braşoveni contelui Tbun proiectele pactului octroate
niei, pănă când Românii Ungariei cap nimăruia — decât acum pe urmă că­ cu ocasiunea festivităţii junilor dela Paşti. pe basa § lui 14, âr dâeă nu le va vota, ce
nu vor desfăşura o acţiune politică pitanului poliţienesc din Bistriţa şi Braşov Câte 3 oălăreţl călăresc alăturea ; primul pâr- o să se întâmple cu întrâgă afacerea pac­
pe faţă. Acâsta însâmnă — continuă — să considere ca „străine" colorile ora­ tă o eşarpăroşiă al doilea galbenă, al treilea tului ? Mulţi dintre politicianii unguri sunt
f6ia ungurâscă — că guvernul Ro­ şelor legal recunoscute şi admise său să vânătă. In obipul acesta urgisitul tricolor ispitiţi de gândul, că în Austria §. 14 se
mâniei ar voi se scape de causa ro- aplice ordinaţiunea din 1874 şi asupra sto­ româneso tot iese la iveală, măcar de ar crăpa va înlocui cu § 13 din constituţia dela
mânimei din Ungaria şi că singurul gurilor diferitelor şcoli şi societăţi, conti­ de năcaz şoviniştii noştrii. Şi la primirea me­ 1861, care nu condiţionâză valabilitatea
espedient l’ar afla în aceea, dâcă nuă astfel: tr opolitului Meţianu, care, deşi lipsiau stâ- ordonanţelor de aprobarea ulteriăiă a
Românii din Ungaria ar părăsi pa­ Aşa-dâră în Braşov şi în Bistriţa co­ gurile, a fost de un spledid aspect, a putut „Reichsrath“-ului. Unde rămâne atunci basa
sivitatea şi luptele lor politice le-ar lorile orăşenescl albastru, ■ roşu ca colori observa ori şi cine nn astfel de araujament. constituţională? Se mai tem politicianii un­
continua de aci încolo în Ungaria, „străine" nu sunt seu de loo permise său O bogată podăbă de fiori şi nenumărate guri, că organismul imperiului austriac se
fără a mai turbura cercurile Ro­ numai în număr egal cu colorile statului» pantlicl şi rujl unioolare la cai şi călăreţi va transforma pe base federative, că cer­
mâniei. pe când în Budapesta ou mândriă fâlfăe înviorau tabloul conductului de călăreţi. cul de influenţă al dietelor provinciale se
In fine esclamă „Egyetertes": de pe casa sfatului stăgul în colorile: roşu, Pote c& şi Saşii braşoveni vor face va lărgi — c’un cuvânt, se tem tot de ceea
„Acâsta p6te va şi influinţa asupră-le, galben, vânăt, deşi acest tricolor e stăgul tot aşa la proxima festivitate a lui Hon- ce se temeau anul trecut pe vremea asta.
şi cu tote că estremii stăruese tare atât de urgisit al regatului remân., Şi în terus. Buchete şi cununi de flori împodo­ Mai sunt apoi o sumă de cestiunî co­
în contra părăsirii pasivităţii, atitu­ Oluşiă stăgul albastru-roşu al oraşului e bite cu planticl colorate şi acăţate de pră­ mune, cari aştâptă resolvare. Acolo e de
dinea guvernului României pote se permis fără nici o restricţiune şi chiar so­ jini împodobesc conductul întocmai ca şi pildă convocarea delegaţiunilor la tămnă
fiă hotărîtore în acâstă cestiune". cietăţi maghiare din Cluşiâ portă insignii steguleţele colorate, âr feciore şi copiiiţe > pentru a stabili budgetul oomun. Ce se va