Page 100 - 1899-07

Nr. 164—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

că au întrat două concurse. Ou trite acestea — Musica orăşenâscă va concerta şi director), I. F. Negruţiu, Aurel P. Bota,
ţei alăturate*) s’a înmânat d-lui Dr. Aurel
ele n’au fost nici măcar cetite în adunarea mâne, MercurI, în Restauraţia Erdely pe loan Raţiu, Nio. Pop, Nic. lonaş (cântări Cosma cassarul despărţământului Timişorii
1
generală, spre a li-se cunosce cuprinsul. promenadă. începutul la / 8 ore sâra. bis., rit şi tipic), Iac. Mureşianu (musica al „Asociaţiunei .
11
i
S’a mulţămit d l preşedinte al despărţă­ vocală şi instrumentală!, I. E. Prodan (gim­ Corneliu Prosteanu. Constantin Manea.
mântului a-le respinge simplamiute din nastică), Al. Comşa (stupărit şi industria
propria autoritate, pe motivul forte puţin Apel cătră Albanesî. de casă). T
plausibil, că nu sunt însoţite de documente In internatul preparandial, care s’a ri­ SL i t e r a t u r ă .
Comitetul esecutiv albanes a lansat
fide-demne. Un domn din comitet a făcut dicat numai în 1897, au fost înouartiraţl Pilele acestea a apărut „Partea a VI a
următorul apel:
propunerea, să nu se respingă, ci să se lase 35 elevi, cari au fost împărţiţi în 2 musee Din Memoriul lui Iosif Sterca Şiuluţiii
Fraţi Albanesî! Conferenţa adunată la
la chibzuinţă comitetului de-a judeca asupra şi 4 dormitrire, fiind în fiă-care museu şi de Cărpeniş", membru fundator şi membru
Haga în urma nobilei iniţiative a împă­
lor după-ce va fi studiat motivele pe cari dormitor câte-un „ductor", er peste toţi în comitetul „Asociaţiunei pentru literatura
ratului tuturor Ruşilor, care are de scop
se basâză, şi să raporteze la proxima adu­ aceştia „ductorul primar", care în fiă-care română şi cultura poporului român etc.
u
să dea lumei pacea de care dânsa are atâta
nare generală, ori să se pună la vot. Dâr di raporta prefectului despre purtarea lor. Sibiiu, Tipografia lui W. Kraft 1899. Prin
mare nevoie, a judecat oportun să refuse
secretarul comitetului luând partea pre- Memorandul nostru, prin care noi solicitam Fiă-care a plătit câte 3 fl. pe lună, pentru publicaţiunea acâsta — care se estinde pe
(
sidiului a fost în oontra decernerii pre­ care ’i-s’a dat: cuartir, spălat, luminat, în- 295 pagine, tipar condensat, volumul având
de a aduce o amielioraţiune srirtei celei
miului unuia dintre concurenţi, motivând câldit, rir mâncarea au dat’o elevii înşi-şl format 8° mare — domnul Iosif Sterca
rele a ţărei nristre. Intr’o astfel de stare a
în mod ridicul, că concurentului nu i-se cu săptămâna. Mai marii lor au fost în in­ Şiuluţiă face un preţios serviciu literaturei
lucrurilor ridicăm glasul şi vă cjicem:
prite da premiu pentru-că a cultivat 3—4 ternat : G. Muntean, oa rector estern, şi nristre istorice. „Memoriul" partea VI, care
Fraţi Albanesî, nu fiţi surdî, deştep-
prunişorl. Notez, că concurentul era tocmai prof. I. Raţiu, ca prefect. cuprinde 16 capitole, este o continuare a
taţi-vă din somnul letargic în care v’a
învăţătorul din comuna sa parochială. In „Memoriului d-sale, din care 6 părţi au
14
adâncit un regim ilegal şi intolerabil, şi o Biblioteoa profesorilor constă din 398
urma acâsta s’a trecut preste propuneri apărut deja, şi, după cum se indică la finea
mare ignoranţă. In curând secolul al 19-lea opuri în 555 volume. Mai au o bibliotecă
după-ce şi respectivul învăţător şl-a retras lucrării de faţă, va urma şi partea Vll-a.
va aparţine trecutului. Suntem la aurora proprie a lor şi elevii preparandiall. Căr­
indignat concursul, âr presidiul şi-a pa- Deşi o parte din publicaţiunea acesta a
celui d’al 20-lea, epocă de independenţă, ţile trite din aoâstă bibliotecă sunt împăr­
ohetat aotele şi s’a depărtat. Caşul acesta apărut prin cjiarele şi revistele române de
de desvoltare intelectuală şi de civilisaţiune. ţite după cuprins (scrieri didaotice, istorice,
a făcut rea impresiă în cei de faţă. dincrice, materialul ce cuprinde „Memoriul"
Albanesî! Sunteţi încunjuraţl de po­ novele, romane, poesii, teatre, basme, bio­
prire, care prosperă şi se bucură trite de o grafii). Pentru cărţile date în folosinţa partea VI-a are ou atât mai mare valrire,
Nenorocirea unui cioban. Un ac­ cu cât d-nul Şuluţiă dă într’un volum fru­
cident s’a întâmplat dilele trecute pe mun­ libertate deplină. Voiţi voi, Albanesî, rasă membrilor sunt a se plăti anumite taxe. mos rodul muncei sale literare. Notăm, că
tele Capra-Argeş (România). Un cioban de 30 de ori seculară, să fiţi îuferiorî Sla­ Societatea de lectură a tinerilor pre- broşura de faţă s’a publicat în 500 esem-
anume Bucur Crăciun, a căcjut dela o vilor, Grecilor şi Românilor? parandiştl a stat sub conducerea d-lui prof. plare. Oei ce posed biografia lui lanou, au
înălţime de 140 de metri, într’o prăpastiă, Nici un popor în Europa nu se află Negruţia şi a ţinut în cursul anului 15 şe­ neapărată trebuinţă de aoest „Memoriu".
şi s’a sdrobit ou totul de stânci. Nenoro­ în condiţiunî aşa de miserabile, ca noi Al- dinţe ordinare, 1 extra-ordinară şi 1 fes­
Preţul ei este de 1 fl. 25 cr. esemplarul,
citul a fost scos mort. Corpul lui era o banesii. In propria vristră patriă, părinţii tivă. In şedinţe s’au cetit operate de ale plus 10 cr. porto. Se vinde la librăria
massă informă de carne şi rise. voştri, mamele vristre, copii, voştri gem membrilor şi s’au declamat poesii. Societa­
sub jugul barbar; nici o garanţiă pentru tea redacteză şi o foia, „Speranţa", pentru W. Krafft în Sibiiu. D-nul Şiuluţiii dă-
ruesce 200 fl din preţul broşurilor pentru
Vara în Anglia. Anglia, după o vieţile şi bunurile vristre. Guvernul turo e care au incurs 32 operate. La concursul li­
„Casa naţională", âr restul pentru alte sco­
iârnă de uragane, sufere de o vară caldă neputincios, ca să răspuncjă celor mai ele­ terar al societăţii au intrat şi au fost pre­
puri filantropice. Recomandăm publicului
şi umedă tot-odată, care a înspăimântat mentare condiţiunî de administraţia. Er noi miate din fundaţiunea „Petru Solomon"
lumea din Londra. Pilele aoestea insolaţiu- suntem asemenea ovreiului legendar: stră­ patru teme lucrate de tinerii Dionisiu N. nostru cu trită căldura acâsta valorrisă pu-
blicaţiune.
nile au fost din nou numărrise, mai cu batem lumea cerând, cum cere cerşitorul Negrea, Maxim Oltean, Emil Mureşan şi \ *
sâmă printre călătorii de pe imperialele de pomană, ospitalitate şi pretutindeni Dum. Gafton.
Din Istoria lumii, „tălmăcită de
•omnibuselor. Marea Irlandei a fost aco­ suntem consideraţi, ca nisce paria. Voiţi Din fundaţiunea „V&ncea" au primit preotul Constantin Morariu din cartea nem-
perită de o câţă grrisă şi caldă, care a îm- voi să mai suferiţi acesta stare înjositrire? stipendii patru elevi de câte 60 fl. Din be­ ţâscă a D-rului Th. B. Welter şi întocmită
pedeoat mult navigaţiunea. „Princesse-May", Soulaţi-vă odată, scumpi fraţi, şi sacrificaţi neficiul de pâDe au fost împărtăşiţi în în­ pentru folosul poporului român din Buco­
unul din bastimentele cari fac serviciul totul e&usei nobile de care cu toţii suntem treg anul 61 elevi. Preţul pânei s’a socotit vina", a apărut în editura „Deşteptării"
între Scoţia şi Irlanda, era. cât pe aci să însufleţi pentru scumpa nristră patriă. Câsul în 12 fl. de persână, representând în total din Cernăuţi: partea a doua. Ea este scrisă
tot atât de bine şi de uşor, ca şi partea
dea de coste în împrejurări forte curirise. părându-ne favorabil pentru a delibera asu­ o valrire de 732 fl. întâii!, care a avut şi la noi mare trecere
Din causa ceţii, „Princesse-May" moderase pra mijlocelor nimerite pentru a înlătura
In trite trei cursurile au fost înscrişi mai ales printre popor. Preţul 50 cr. (plus
mersul şi ore întregi dădea semnale cu suferinţele nristre, şi animaţi de sentimente 5 cr. porto.) — Ou acelaşi preţ se mai pot
114 elevi; dintre aceştia 3 gr. or., oeilalţl
sirena, când de-odată i-au răspuns strigăte patriotice, am hotărît să convocăm pe com­ căpăta dela Tipografia „A. Mureşianu" şi
gr. cat. Esamene private au făcut în trite câte-va esemplire din partea întâii), adău­
omenesol. Căpitanul a oprit orecjând, că a patrioţii noştri îutr’un congres estraordinar
trei cursurile 23 eleve şi 4 elevi. gând şi pentru acâsta 5 cr. porto.
dat de naufragiaţi. 6menii de pe mal erau la BucurescI, Capitala României, care n’a
La esamenul de cualificaţiune s’au
cei nari strigau. Bastimentul se oprise la refusat nicî-odată ospitalitatea representan-
anunţat 55 candidaţi din archidiecesă şi 10
20 de metri de o stâncă şi a scăpat, ca ţilor poprirelor subjugate din Peninsula ULTIME SUIRI.
din diecesa Lugoşului. La esamen însă s’au
prin minune. balcanică şi unde luară nascere primii ger­
supus numai 64, între cari 10 erau fete.
meni ai independenţei lor, ţări căreia şi BucurescT, 8 Ausgiist. In urma
0 biserică unică în felul ei. In Au făcut cu succes esamenul 60, er 4 s’au iometei, ce bântue în Basarabia, au
noi Albanesii îi suntem recunoscători. Con­
Ohio s’a inaugurat o biserică unică în felul relegat pe câte 3 luni. erupt în mai multe părţi rescole ţe-
gresul va fi solemn deschis la 15/27 Sep-
ei. Ea e construită ca un teatru. Sunt loge
temvre a. c. rănescî. In Bolgrad s’a încăerat mi­
şi scaune ca la teatru. Corul şi musicanţii liţia cu ţăranii, în urma căreia 20
Se va discuta asupra următorele
— 40 persrine cu totul — şed ca înaintea Dare de semă şi mulţămită publică- de ţeranî au fost omorîţî şi 60 grav
puncte: (Urmriză punctele cunoscute). A
unei scene. Tribuna predicatorului — bi­
Invităm specialmente la acest congres, Timişora, 5 August n. 1899. răniţi.
serica e baptistă — are forma unei scene.
la oare vor asista delegaţii patriei-mume, Rennes 7 August. Revisiunea
Se află şi garderobe pentru public. E in­ Petrecerea arangiată în 25 Iunie n.
pe fraţii noştri din Italia, Grecia, Bulgaria 1899 de tinerimea română din Timişrira cu procesului lui Dreyfus s’a început as-
teresant acum a-se cunosce repertoriul şi Egipt; şi sperăm, că ei se vor grăbi cu ocasiunea adunării generale a despărţămân­ tăcţî fără vre-un incident deosebit,
acestei bisericl-teatru, tului Timişorii al „Asociaţiunei pentru lite­
toţii să vină, ca să contribuiască prin oon- sub presidiul conlonelului Ionast. Co­
ratura română şi cultura poporului român“
0 masă cnriosă. In magasinul unui siliile lor la realisarea dorinţelor nristre atât moralminte, cât şi materialminte a misar al guvernului e maiorul Car-
negustor de mobile din New-York, s’a aflat celor mai ardente. succes pesta aşteptare. riere. Se ia întâiu naţionalul lui
mai cjbele trecute o interesantă masă, al Fraţi Albanesî! Declarăm asemenea Mulţămind p. t. publicului român, care Dreyfus, care apare în uniformă de
cărei secret abia a putut fi descoperit. fraţilor noştri Albanesî, că congresul nostru a contribuit la succesul moral şi material căpitan; se cetesce lista martorilor,
Masa fusese mai înainte acoperită cu pos­ nu e compus din „GhiaurI", cum îi place al petrecerii, observăm, că la venitul de dintre cari Esterhazy, Du Paty şi
tav verde, care acum începuse să se rridă; corpului diplomatic turc să fiă, şi că e 60 fl. iacurs la cassă au mai contribuit cu Madame Pays lipsesc; se dă apoi
In chipul acesta tocmai în mijlocul mesei compus din Albanesî musulmani, catolici suprasolvirî. cetire decisului curţii de cassaţiă,
D nii: Emamuil Uugurian 20 ii. Zeno
a eşit la ivelă o tăbliţă de oţel în lăţime şi ortodocşi, cari toţi sunt Albanesî fără prin care afacerea a fost predată
Mocsonyi, Dr. Iosif Gali, Paul Rotariu,
de vre o 20 cm., care fusese aşedatâ într’o deosebire de religiuue. Ou ajutorul celui Dr. Petru Oegle, Dr. Simon Lazar câte 5 fl. tribunalului militar. Comisarul gu­
tăetură a mesii. Desfăcendu-se tăbliţa, s’a atotputernic şi convinşi, că nu cerem decât vernului declară, că absenţa lui Es­
Florioa Stevi, Aurora Pesteanu, loan
aflat în lădiţa de sub ea un magnet înfă­ ce ne este datorit după un drept comun Theodorovicî, Nic. Zigre, Dr. Aurel Oosma, terhazy n’are se nedumerăscă pe
şurat în sîrmâ, din care au fost conduse tuturor poprirelor, strigăm: Albanesî, îna­ Dr. loan Maior, loan Pinciu, Vasilie Beleş, nimeni şi că studiarea dosarului se­
mai multe bucăţi de sîrmă printr’un picior inte ! Dimitrie Buibaş, Dr. Valeriu Mezin, Fran- cret reclamă câte-va cjile. Preşedintele
al mesei şi se terminau într’un nasture în cisc Buzariu, Costa Maniu, Iuliu Haţeg, presentă lui Dreyfus borderoul, pe
Svetozar Şerb, Oorneliu Teaha, George Bre-
înălţimea genunchelui. Magnetul era îm­ Institutul preparandial din Blaşiu. ban, N. N., câte 2 fl. basa căruia a fost acusat, şi între­
preunat cu o bateriă electrică. E deci uşor bă, dâcă-1 cunosce. Dreyfus de­
In programa gimnasiului român din D-na Cornelia Popescu n. Zigre, D na
de înţeles, oare a fost scopul acestei ma­ Maria Iile n. Zigre, Dr. Iuliu Grecu, loan clară cu voce tremurătore, că e ne­
Blaşifi, după cum seim, nu s’au publicat vinovat în t6tă afacerea.
şinării. Posesorul mesei avea obiceiul să Doboşau, Dr. Paul Jurma, Voicu Hamsea,
anul acesta date şi cu privire la institutul
jrice coţcă la masă cu pretinii săi şi spre Dr. Traian PuticI, Toma Păcală, loan Papp,
preparandial. In schimb însă găsim acum MihaiCi Popescu, George Crainic, Teodor
scopul acesta folosia nisoe cuburi, cari pe pi wirns M o
datele dorite publicate în numărul mai nou Simoe, Antoniu Bârânyi, Petru Pan tea, Dr.
o parte erau îmbrăcate într’o tăbliţă de
al „Friiei şcolastice". Estragem din aceste’ loan Buna, Mihai Popa, Dr. G. Feier, Eu­ O fată practică. Un fabricant de
metal; de câte ori era la rând să arunce gen Simonca, Drimitrie Vancu, loan lorga,
date următrirele: pălării din Offenburg, oare voia să aibă lu-
cubul, apăsa ou genunchele nasturele dela Eftimie Rotarii!, loan Boldurean, Yasilie crâtrire ieftene din alte părţi, sorise unei
Institutul preparandial diu Blaşift s’a
masă, şi în chipul acesta punendu-se mag­ Dragan, loan Bandu, Petru Terenţiu, Iosif fete, că îi oferă 1 maro» şi 20 pfenigi pe
deschis în anul 1865 prin stăruinţa ferici­ Cheria, Alexandru Luchiciu, Efta Craşovan,
netul în acţiune, atrăgea în jos tot-deuna c].i. Viaţa e frirte plăcută în Pădurea nâgră
tului metropolit Şuluţiu. Institutul, care la Marta DiaconovicI, N. Muntean, Dr. Enea
cubul cu faţa îmbrăcată în metal. Aşa a unde e situat Offenburg şi va oferi dis­
înoeput consta numai din 2 cursuri, în Nicola, Dr. Oorneliu Nicora, Moise Babes- tracţii, în anul viitor vor sosi două ba-
putut isteţul American să desprie după plac cu, Paul Chiriloviciii, câte 1 fl. Eră d-nii
1881 s’a ridicat la 3 cursuri, şi acum se talirine de soldaţi, pentru cari căsărmile se
acasă la el pe prietinii săi. Const. Istfanescu şi I. Balta câte 50 cr. clădesc. Fata a răspuns: „Mai bine mai pu­
speră, că în curând se va pute deschide şi
Adăugând suma de 60 fl. dela cassă ţini soldaţi şi mai multă lâfă".
Concerte. Musica militară va concerta cursul al 4-lea.
la suprasolvirî, suma totală face 174 fl., din
mâne sâră la restaurantul de sub Tâmpa, Oa profesori au funcţionat în anul care trăgând spesele de 108, fl. rămâne ve­ *) Adeverim primirea textului chitanţei. Pu­
începutul la 6 ore. Intrarea 20 or. şool. trecut d-nii: G. Muntean, (tot-odată nit curat 66 fi., care sumă conform chitan­ blicarea ei o aflăm de prisos. — Red.